Agricultura este un sector strategic al economiei românești. Are o pondere de 5,2% din Produsul Intern Brut și circa 23% din populație este ocupată în acest domeniu, fapt care plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană. Cifra totală de afaceri a firmelor care activează în agricultură a crescut în 2019 cu jumătate de miliard de euro față de anul precedent, conform companiei KeysFin, ajungând la 43,5 miliarde de euro. Asta în condiții meteo nu tocmai prielnice și cu un nivel modest de folosire a noilor tehnologii moderne pentru supravegherea și protejarea culturilor agricole.
Agricultura este sectorul economic care a beneficiat cel mai mult de intrarea României în Uniunea Europeană, mai cu seamă prin intermediul programului PNDR 2014-2020, care a avut la bază acordarea de fonduri nerambursabile agricultorilor români în vederea modernizării și extinderii exploatațiilor agricole. În total, de la aderarea României la UE, Ministerul Agriculturii a derulat fonduri europene și naționale pentru agricultură de peste 26 de miliarde de euro, rata medie anuală a absorbției fiind de 96%. Banii atrași de agricultură reprezintă cea mai importantă parte a fondurilor europene investite în România. Iar acești bani au condus, fără îndoială, la dezvoltarea sectorului.
Producția vegetală a crescut, în ultimii cinci ani, cu 26%, ajungând la 13,9 miliarde de euro, clasându-se astfel pe locul 6 în UE. În 2018, România a ocupat primul loc la producția de porumb în rândul statelor Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafața cultivată, cât și la producția realizată, de 18,7 milioane de tone. Și pentru anul 2020 se estimează că România își va păstra poziția de lider în producția de porumb. De asemenea, România are 7,3% din totalul producției de grâu la nivelul UE, reprezentând 10,1 milioane de tone, clasându-se pe locul patru, după Franța, Germania și Marea Britanie. La soia, țara noastră ocupă poziția a doua, atât din punctul de vedere al suprafeței cultivate cât și din cel al producției, realizând peste 16% din totalul producției Uniunii Europene.
Toate aceste cifre onorante pentru agricultura Românească sunt obținute prin efortul antreprenorilor din acest domeniu. Printre cei mai mari antreprenori din agricultură se numără Ioan Popa (Transavia), Mihai Anghel (Cerealcom Dolj), Adrian Porumboiu (Racova), Ioan Niculae (Interagro) și Jabbar Kanani (Agricover). Ministerul Agricultură și structurile administrative ale acestuia sunt mai degrabă niște contabili care, din când în când, scriu facturi și își exprimă verbal câteva păreri în presă.
În acest an, bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este de 18,03 miliarde de lei, mai mic cu 14,3% față de anul trecut. O pondere însemnată din această sumă este stabilită pentru proiecte și pentru plata subvențiilor către fermieri. O parte din bani vor ajunge la fermieri prin Fondul European de Garantare Rurală (plăți directe) și prin Fondul Agricol European de Dezvoltare Rurală (fonduri europene pentru proiecte). Bugetul stabilit în Legea Bugetului de Stat pentru programele de sprijinire a fermierilor se ridică la 2,17 miliarde de lei, față de 1,91 miliarde de lei în 2019. Dar agricultura românească, la fel ca și în anii precedenți, nu se va baza în 2020 numai pe fonduri interne. La începutul acestui an, Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anunțat că a intrat în conturile MADR suma de 1,02 miliarde de euro, provenită din decontul de la Comisia Europeană a banilor virați fermierilor în cadrul Campaniei APIA 2019. Miliardul de euro de la Bruxelles reprezintă decontarea sumelor pe care Ministerul Agriculturii, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), le-a achitat deja fermierilor începând cu luna octombrie 2019. În fiecare an, APIA procesează peste 900.000 de cereri de plată ale fermierilor, care vizează mai mult de 9,5 milioane de hectare cultivate.
În viziunea guvernului Orban, dezvoltarea fermelor de familie reprezintă o prioritate. Ministrul Adrian Oros consideră că „fermele de familie se confruntă cu problema pieței de desfacere, o problemă care poate fi rezolvată doar prin asociere. Este important să încurajăm tinerii, căutând acele soluții pentru a le oferi acces la teren”. Rămâne de văzut dacă această „prioritate” va fi urmărită și transpusă în practică în mandatul destul al fragil al Guvernului Orban sau dacă grija pentru fermele de familie va fi doar o temă bună de „ronțăit” la o masă rotundă și care dă bine la imagine.
Alte priorități ce vizează agricultura sunt elaborarea Planului Național Strategic (PNS) pentru anul 2021-2027, înființarea camerelor agricole, diminuarea economiei subterane (nefiscalizată) în industria alimentară și, nu în ultimul rând, reglementarea pieței de fructe și legume, prin combaterea concurenței neloiale. Acestea din urmă, economia subterană și combaterea concurenței neloiale, sunt sugestiile făcute de mediul de afaceri din agricultură către noua conducere a MADR.
La nivelul Comisiei Europene, anul 2020 se anunță complicat pentru agricultura românească. Executivul european urmează să aplice din 2021, pentru următorii șapte ani, o nouă Politică Agricolă Comună. În acest context, sunt prevăzute scăderi ale bugetelor pentru agricultură și dezvoltare rurală, cu până la 11% pentru plățile directe în agricultură, și cu până la 28% pentru dezvoltarea rurală, potrivit propunerilor Comisie Europene. De asemenea, Comisia a propus reducerea plăților la 60.000 de euro pe exploatație. Acestea reduceri și plafonări vor influența în mod direct agricultura autohtonă, fermierii mulțumindu-se cu mai puțini bani.
O chestiune complicată va rămâne și în acest an pesta porcină. Deși spre sfârșitul anului 2019 focarele de infecție s-au redus, pesta va continua să atace micile crescătorii și va afecta atât comerțul cu animale, cât și prețul cărnii de porc. În aceste condiții, este de așteptat ca prețul cărnii de porc să crească în cursul acestui an. O altă problemă este criza forței de muncă în sectorul agro-alimentar. Mulți români din mediul rural au plecat la muncă în străinătate. Este greu de crezut că fermierii români vor reuși să înlocuiască „brațele de muncă” dispărute din sate și gospodării cu tehnologii (drone, roboți). Investițiile în tehnologie necesită bani, iar creditele bancare sunt greu de obținut de către fermieri. Criza forței de muncă se va adânci mai mult în agricultura românească a anului 2020.
O direcție pe care fermierii români ar putea s-o adopte cu mai mult curaj este agricultura ecologică. În prezent sunt circa 9.000 de operatori care sunt certificați ca producători în sistem ecologic, iar numărul acestora și suprafețele certificate vor crește ușor în acest an, în ciuda faptului că subvențiile acordate de stat pentru agricultura bio sunt minore.
Agricultura are mari șanse și în acest an să bată recorduri istorice de producție, având un potențial mare, care nu ține cont nici de vreme și nici de vremurile politice.
