Criza actuală a pieței editoriale este mai profundă și mai complexă decât cele anterioare, pe fondul unor vulnerabilități acumulate în decenii, spune Simona Kessler, președinta Simona Kessler International Copyright Agency.
Simona Kessler, președinta Simona Kessler International Copyright Agency Ltd
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Simona Kessler: Răspunsul la întrebarea când nu a fost în criză piața editorială din România ar fi mult mai scurt: 1990-1994 și 2003-2008.
Cât despre criză s-ar putea scrie tomuri. Aș putea să mă întorc la rădăcinile crizei structurale din anii ‘90 când rețeaua națională de librării a fost privatizată ducând la dispariția a mii de librării în toată țara și implicit la problema perpetuă a pieței noastre de carte: lipsa unui sistem coerent de distribuție.
După criza financiară din 2008 din care piața și-a revenit cu greu abia în 2019, urmată de pandemie și un mic reviriment în 2021, din 2022 încoace, odată cu criza globală a hârtiei și criza energetică, costurile au crescut, iar puterea de cumpărare a scăzut.
Cauzele sunt pe de-o parte un fundament șubrezit în 36 de ani, pe de altă parte instabilitatea politică și economico-financiară, inflația, șocul fiscal al anului 2025 cu creșterea impozitelor și a TVA (de la 5% la 11% la carte).
Efectele sunt scăderea drastică a vânzărilor de carte pe fondul crizei financiare resimțite în buzunarul fiecăruia și a angoasei sociale generalizate.
Spre deosebire de crizele anterioare această criză este mai profundă și complexă pentru că lumea este mai fragmentată, polarizată, imprevizibilă, măcinată de tensiuni, iar vremurile sunt tulburi și austere.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primăriile etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Simona Kessler: Nu programele de măsuri sunt problema, lipsesc bugetul, stabilitatea și consecvența/competența.
Din 1990 încoace am avut 35 de miniștri la cultură, 31 la educație și 30 la finanțe. Fără voință politică de-a sprijini cultura scrisă, de-a recunoaște importanța educației și a lecturii, fără un buget adecvat pentru cultură și educație orice program de măsuri este un exercițiu steril.
Există oameni la Ministerul Culturii, probabil și in alte ministere, care-și fac treaba, dar entuziasmul individual, deși lăudabil, nu se poate substitui unor politici culturale coerente și susținute.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România?
Simona Kessler: Profil zero sunt cei 95% care, așa cum arată statisticile, nu cumpără nicio carte, restul de 5% reprezintă un public minuscul, dar inimos și fidel, fie că este vorba de cititori rafinați de ficțiune literară și non-ficțiune serioasă, fie de cei care savurează genuri comerciale. Cititori de elită și cititori de suflet.
Forbes România: Care au fost categoriile (domeniile) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2025? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Simona Kessler: Cum nici după 36 de ani de piață liberă nu avem o statistică la zi, un books in print sau măcar un studiu de piață independent și actualizat, care ar ajuta enorm editurile să-și definească clar portofoliile, nu putem decât să recurgem la ceea ce declară unele edituri și unii distribuitori, în plus ne bazăm pe cererile editorilor, vânzările raportate și intuiția noastră de agenți literari de peste 30 de ani.
De exemplu libris.ro enumeră în top 3 domenii în ascensiune în 2025: sănătate și medicină, young adult și romantasy și beletristică clasică, iar la categorii în regres: self-help motivațional, dietele clasice și parenting rigid.
Din statistica noastră reiese că în perioade de criză predomină non-ficțiunea cu titluri de istorie, teme de actualitate, psihologie practică, neuroștiință, cărți inspiraționale pe de-o parte, pe de alta ficțiunea comercială cu romantasy, cozy romance, romane istorice, thriller și nu în ultimul rând clasici ai literaturii pentru copii.
Aș putea spune că preferințele cititorilor români reflectă și vremurile în care trăim și temerile pe care le resimt, de exemplu dintre clasicii modernității George Orwell se bucură de un reviriment cu romanul 1984, „un manual” pentru noile timpuri barbare în care cele „două minute de ură” s-au transformat în ură non-stop revărsată pe platformele de socializare, la fel J.D. Salinger cu „De veghe în lanul de secară”, care aduce în actualitate refuzul individului de-a se conforma și importanța libertății individuale din ce în ce mai amenințate pe mapamond.
Titlul bestsellerului „Minți împrăștiate” de Gabor Mate, care analizează deficitul de atenție ca mecanism de supraviețuire în copilăria timpurie, oglindește anxietatea socială acută resimțită în aceste vremuri de criză, iar Eichman la Ierusalim.
„Raport asupra banalizării răului” de Hannah Arendt, publicat în 1963, pare de maximă actualitate.
Preferințele cititorilor sunt fie o încercare disperată de-a înțelege lumea în care trăim, fie escapism, dacă nu e plăcerea pură a lecturii.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment?
Simona Kessler: Singura certitudine este incertitudinea. Criza actuală este complexă și de durată, astfel nu cred că vom avea prea curând o revenire a pieței nici măcar la nivelul anului 2021.
Figura pe care o va face România la FBF 2028 depinde de autorii români care vor putea fi traduși până în octombrie 2028 și de programul cultural cu care România se va prezenta la Frankfurt, iar asta depinde de voința politică și viziunea culturală din cadrul Ministerului Culturii și a instituțiilor implicate precum ICR, Uniunea Scriitorilor din România etc.
Ar trebui să se stabilească ultrarapid sesiunile de jurizare pentru finanțarea traducerilor pentru toamna anului curent și primăvara 2027, pentru a avea cât mai multe cărți traduse la standul României în 2028, prilej de lansări și interviuri etc., ar trebui făcut un catalog cu autori români în colaborare cu editurile românești și Uniunea Scriitorilor pe criteriul valorii literare și un newsletter bi-lunar care să ajungă la cât mai multe edituri germane, și nu numai, care să aleagă titlurile și autorii pe care doresc să-i publice.
Scopul este unul singur: acela de a face cunoscută literatura română în lume! Dincolo de orgolii, dacă ar fi posibil.
Chiar dacă sunt oameni la Ministerul Culturii care au lucrat intens ani la rând și au făcut posibilă, după 36 de ani, semnarea contractului pentru România ca invitat de onoare la cel mai prestigios târg de carte din lume, prezența noastră culturală va depinde însă de viziunea celui de al 36-lea sau poate chiar al 37-lea ministru al culturii și a consilierilor săi. Evident și de bugetul disponibil.
(13 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
