Piața de carte traversează o criză structurală, iar majorarea TVA a amplificat presiunea asupra unei industrii care funcționează de ani buni cu marje reduse, constată Livia Stoia, director al Livia Stoia Literary Agency & Ilustrata Agency.
Livia Stoia, director Livia Stoia Literary Agency & Ilustrata Agency
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Livia Stoia: Aș vorbi mai degrabă de o criză structurală decât de un colaps: o continuare a dificultăților acumulate în ultimii ani, la care s-a adăugat în 2025 un factor nou și dureros: majorarea TVA-ului la cărți de la 5% la 11%. Această măsură a lovit direct într-o industrie care oricum funcționa pe marje mici.
Cauzele sunt cumulative: instabilitatea politică prelungită din 2024-2025, scumpirea hârtiei și a tipăririi, scăderea puterii de cumpărare și, nu în ultimul rând, competiția tot mai acerbă pentru timpul liber al cititorului, disputat de social media, streaming și gaming.
Efectele se văd în prudența accentuată a editorilor la achiziții, în presiunea tot mai mare pe librăriile independente și în faptul că, deși cifrele de afaceri raportate cresc nominal, aceasta se datorează în bună parte inflației, nu unei creșteri reale a numărului de exemplare vândute.
Am mai trecut prin perioade dificile, industria a învățat să supraviețuiască, dar reziliența nu poate înlocui la nesfârșit un cadru fiscal și instituțional favorabil.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Livia Stoia: În primul rând, revenirea la o cotă de TVA redusă pentru carte, aliniată la practica altor state europene, unde cartea este adesea scutită complet sau taxată simbolic. Asta este cea mai directă formă de sprijin pe care statul o poate oferi.
În al doilea rând, un program național coerent de stimulare a lecturii, cu finanțare reală pentru bibliotecile școlare și publice și cu achiziții susținute de carte română și tradusă, nu doar declarații de intenție.
În al treilea rând, sprijin instituțional pentru prezența editurilor și agențiilor românești la târgurile internaționale, cu atât mai important cu cât ne apropiem de rolul de Țară Invitată de Onoare la Frankfurt în 2028. Avem nevoie de un fond dedicat traducerilor și de o coordonare reală între Ministerul Culturii, ICR și industrie, nu de eforturi fragmentate.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România?
Livia Stoia: Cititorul român de astăzi este predominant femeie, cu vârsta între 25 și 45 de ani, din mediul urban, cu studii superioare, dar profilul acesta se nuanțează constant.
Vedem un cumpărător tot mai atent la preț, orientat spre reduceri și oferte promoționale, mai ales în contextul scumpirilor din ultimii ani.
În același timp, este un cumpărător hibrid: combină cartea tipărită cu formatul digital și audio, iar decizia de achiziție este puternic influențată de recomandările din social media, cum ar fi recenziile pe BookTok, Instagram sau podcasturile de carte cântăresc adesea mai mult decât un review clasic.
Loialitatea față de edituri s-a diluat, în schimb loialitatea față de autori și serii de succes a crescut. Este un cititor mai informat, dar și mai selectiv, care așteaptă de la editori curatoriere, nu doar cantitate.
Forbes România: Care au fost categoriile (domeniile) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2025? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Livia Stoia: Am văzut o continuare și o consolidare a trendurilor din 2024: fantasy-ul pentru tineri adulți (Young Adult și New Adult) rămâne una dintre cele mai dinamice categorii, alături de non-ficțiunea practică: sănătate, psihologie aplicată, popularizarea științei. Cartea ilustrată pentru copii continuă să performeze bine, la fel și audiobook-urile, a căror pondere crește constant.
Pe partea de regres, cărțile de business generaliste, fără un fundament profesional solid, au pierdut din interesul editorilor, la fel ca titlurile ilustrate scumpe pentru adulți (albume, enciclopedii) și cărțile de dezvoltare personală superficiale. Ficțiunea literară „dificilă” sau experimentală rămâne o piață de nișă, susținută mai ales de edituri mici și mijlocii dispuse să-și asume riscul.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment?
Livia Stoia: Cred sincer că perioada pe care o traversăm acum este doar o etapă de tranziție. Până în 2028, sper să vedem o piață mai solidă, cu un cadru fiscal predictibil și cu o literatură română tot mai vizibilă international, un proces deja pornit, prin autori precum Mircea Cărtărescu și prin creșterea numărului de traduceri din română.
Rolul de Țară Invitată de Onoare la Frankfurt este o oportunitate istorică, dar una care se câștigă din timp, nu în ultimul an.
Ar trebui construit acum un fond dedicat traducerilor, un program coerent și de lungă durată de promovare a autorilor români, nu doar a celor consacrați, ci și a vocilor tinere și o coordonare reală între edituri, agenți literari, Ministerul Culturii și ICR, în locul eforturilor izolate pe care le-am văzut la edițiile anterioare.
Dacă reușim asta, 2028 poate fi punctul de la care literatura română să înceapă, cu adevărat, un traseu ascendent pe piețele internaționale.
(12 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
