Ana Lotts-Nicolau, directoarea editurii Nemira, consideră că piața de carte trece printr-o perioadă de fragilitate accentuată, pe fondul creșterii costurilor și al scăderii consumului, însă continuă să dovedească o reziliență remarcabilă.
Ana Lotts-Nicolau, directorul general al editurii Nemira
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Ana Lotts-Nicolau: Nu aș folosi neapărat cuvântul „criză” ca pe un eveniment izolat sau recent, ci aș spune, mai degrabă, că piața de carte din România este într-o perpetuă stare de fragilitate cronică. Suntem în mod constant pe ultimul loc din Europa la numărul de cărți citite pe cap de locuitor, iar acest lucru ne face foarte vulnerabili la orice turbulențe economice externe.
Traversăm o perioadă complicată marcată de instabilitate politică, de inflație, de creșterea costurilor de producție (hârtie, tipar, logistică) și de o contracție vizibilă a puterii de cumpărare a românilor. Cartea nu este considerată un bun esențial în România așa că, atunci când există o presiune asupra venitului familiei, bugetul alocat cărților este primul tăiat.
Efectele se văd imediat: o prudență mai mare din partea cititorilor la achiziția de cărți noi. Se cumpără mai puține cărți și se caută reduceri constant. Din perspectivă editorială tirajul mediu a scăzut și se pune o presiune enormă pe cash-flow-ul și profitabilitatea editurilor și al librăriilor.
Chiar și în aceste condiții vitrege, industria a demonstrat o reziliență extraordinară de-a lungul anilor, iar editurile care au un management agil și o relație solidă cu propria comunitate de cititori reușesc nu doar să supraviețuiască, ci chiar să și crească pe anumite nișe.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Ana Lotts-Nicolau: Avem nevoie de politici publice coerente, pe termen lung, nu de intervenții punctuale. Primele trei măsuri absolut necesare ar fi:
- O campanie națională de promovare a lecturii. Să includem lectura într-o strategie națională coerentă pe termen mediu și lung care să abordeze toți actorii implicați în formarea unui cititor. Părinți, educatori, profesori, bibliotecari, librari și editori trebuie vizați și implicați în proces.
- Finanțarea și modernizarea rețelei de biblioteci publice. Este inacceptabil ca bibliotecile județene, orășenești și școlare să aibă bugete de achiziții de carte zero sau derizorii. Bibliotecile ar trebui să fie cel mai mare client al pieței de carte și principalul loc de formare a viitorilor cititori.
- Acordarea de vouchere culturale pentru elevi și tineri. Modelul funcționează excelent în țări precum Italia (Bonus Cultura), Spania sau Franța. Un astfel de voucher, acordat tinerilor la împlinirea vârstei de 18 ani, i-ar transforma în consumatori activi de cultură și ar injecta capital direct și transparent în piața de carte.
Și aș îndrăzni să propun și a 4-a măsură – facilități fiscale pentru editori și librari. Trecerea cărților fizice și digitale la categoria produselor scutite de TVA, oferirea de spații comerciale cu chirie subvenționată pentru librării și deduceri fiscale pentru operatorii care mențin sau deschid puncte de vânzare a cărții în orașele mici sau medii.
În egală măsură, editurile au nevoie de oxigen financiar pentru a susține producția în fața costurilor explozive. Acest lucru s-ar putea traduce prin facilități fiscale pentru profitul reinvestit în proiecte editoriale și printr-un regim fiscal relaxat pentru întregul lanț de producție a cărții (inclusiv hârtie și tipar).
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Ana Lotts-Nicolau: Publicul roman cititor activ este preponderent feminin, din mediul urban, cu studii superioare, activ profesional și cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani. Acești cititori cumpără cărți atât pentru ei (ficțiune, dezvoltare personală, thriller), cât și pentru copiii lor, fiind principalul motor care susține piața de carte. Sunt cititori exigenți, conectați la piața internațională, care știu ce vreau și pentru care calitatea traducerilor și a editării contează din ce în ce mai mult, ca și prezentarea grafică.
Motivul pentru care nu avem un studiu național cu privire la profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte ține de costuri și de gradul de coeziune al industriei. O cercetare anuală de piață riguroasă la nivel național este scumpă. Asociațiile profesionale din domeniul cărții nu au în acest moment bugetele necesare pentru a susține un astfel de efort an de an.
Prin urmare, fiecare editură mare navighează folosind propriile date: analizăm audiența de pe site-urile proprii, cifrele de vânzări directe, datele din campaniile de marketing și interacțiunile din social media pentru a ne înțelege publicul.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Ana Lotts-Nicolau: În lumea editorială anul 2028 este practic „mâine”. Nu este deloc prematur și raționamentul pentru care Țara de Onoare se alege cu 3 ani înainte ține tocmai de faptul că întreg procesul de pregătire și valorificare a prezenței noastre acolo este unul de durată.
Pentru a vinde drepturile unei cărți în Germania, pentru a o traduce și a o publica la o editură importantă de acolo, ai nevoie de un ciclu de 2-3 ani din momentul în care faci pitching unei edituri până când aceasta este selectată și apare în traducere pe piața locală.
Pentru 2028, îmi doresc să văd o piață românească mai matură, cu un segment digital (audiobooks și ebooks) complet consolidat și cu edituri mult mai curajoase în a-și exporta autorii.
Trebuie să depășim discursul folcloric sau pe cel strict legat de trecutul comunist și să arătăm literatura română vibrantă de astăzi în multitudinea ei de voci incluzând romanele thriller și fantasy, non-ficțiune de calitate și literatură pentru copii.
Pentru a maximiza impactul invitației la târgul de carte de la Frankfurt, statul român, prin ICR și Ministerul Culturii, ar trebui să tripleze urgent bugetele alocate pentru programele de finanțare a traducerilor (TPS – Translation and Publication Support Programme) și să sprijine financiar prezența agenților literari români și a editorilor care fac pitching de rights la marile târguri internaționale încă de anul acesta, pentru a construi punțile necesare până în 2028.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Ana Lotts-Nicolau: La Nemira, strategia noastră nu este doar despre a „rezista”, ci despre a continua să inovăm și să ne consolidăm relevanța în viața cititorilor noștri.
În următorii trei ani, prioritățile noastre sunt clare – digitalizarea accelerată, consolidarea comunității construite în jurul imprinturilor noastre și un focus pe optimizarea proceselor noastre interne pentru a rămâne mereu la un click distanță de cititorul nostru.
(9 iulie 2026)
Foto credit: Dana Marin
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
