Respectarea achizițiilor de carte pentru biblioteci, renunțarea la donațiile ineficiente și reducerea TVA sunt măsuri esențiale pentru piața de carte, Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier din Republica Moldova.
Gheorghe Erizanu, director editura Cartier
Forbes România: Piața editorială din Republica Moldova se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia? Aceeași întrebare referitoare la piața editorială din România.
Gheorghe Erizanu: Piața editorială din Republica Moldova nu e o piață autonomă. Ea face parte din piața de carte din România și, pe de altă parte, din Rusia. Și este o piață marginală din aceste două mari piețe. Sună paradoxal, dar cartea rusă n-a dispărut din librăriile noastre din februarie 2022 încoace.
Statistic, în Republica Moldova se tipăresc peste 2000 de titluri de carte anual. Care scad de la an la an. Este o diminuare lentă care a început din 2020 încoace. Dar din aceste două mii și ceva de titluri putem vorbi de circa 600-800 de titluri care formează piața de carte. Restul sunt teze universitare, doctorale, cărți în câteva exemplare pentru satisfacerea orgoliului de scriitor. Vorbim de o piață embrionară mai degrabă decât de o piață matură.
Nu pot să afirm că suntem în criză în momentul când suntem abia la începuturi. Chiar dacă asta durează mai bine de 30 de ani. Nu știu ce a însemnat succesul. Ca să pot compara cu dezastrul.
Cauzele ar fi mai multe: urmările covidului; ruperea lanțului de aprovizionare după începerea războiului la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei din 2022; crizele energetice prin care a trecut Republica Moldova; calitatea și selecția lecturilor pentru grădinițe, școli; eliminarea literaturii române și universale din universități (poate cu excepția Universității „Alecu Russo” din Bălți); moartea cronicii literare în presa generalistă; diminuarea statutului criticului literar în spațiul mediatic; lipsa reportajelor literare și a evenimentelor culturale și cancanizarea mass media; coruperea premiilor literare; lipsa unui barometru al valorilor; automarginalizarea sau autoghetoizarea statutului scriitorului; achiziții întâmplătoare de carte pentru bibliotecile publice și fără niciun sistem.
Republica Moldova se bălăcește de 30 de ani într-o piață de carte estimată aproximativ la 5-7 milioane de euro (includem aici și manualele și auxiliarele didactice).
Piața de carte din România a intrat în dezastru după 1 august 2025, când TVA-ul la carte a crescut de la 5% la 11%. Librarii vorbesc de o scădere de până la 40% a vânzărilor. Dar dezastrul a fost anunțat mai demult și era prezentat în haine nobile și cu grijă față de cititor: campaniile ziar plus carte (cu bani mulți din petrol, care au dezechilibrat ecosistemul pieței de carte), care au reușit cu succes să scoată cititorul din librării și să ucidă și presa scrisă.
În rest, se acumulează aceleași lucruri mărunte și care pare insignifiante: lipsa unui sistem de valori corect; lista de lecturi pentru școală; achizițiile pentru bibliotecile publice.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile din Republica Moldova și din România (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din cele două țări?
Gheorghe Erizanu: Prima măsură pentru ambele țări ar fi respectarea achizițiilor de carte sistemice conform legilor bibliotecilor, care sunt în ambele țări. Cadru legal există. El nu s-a respectat niciodată. Nici în Republica Moldova. Nici în România.
Dacă în fiecare an, an de an, s-ar achiziționa carte (de obicei, puținii bani pentru achiziții de carte se dau pentru editarea cărților scriitorilor-vedetă locali și pentru fursecurile de la lansările acestor cărți), atunci situația bibliotecilor publice ar fi alta, situația editorilor români și librarilor români din ambele țări ar fi alta. Nici nu e un act de eroism. E o respectare a unui cadru legal existent de peste 20 de ani.
A doua: încetarea donației de carte pentru „frații de peste Prut”, carte cumpărată de București din stocurile nevândute ale unor edituri clientelare politic. Promovarea acestor donații este excelentă. Efectul lor e dezastruos. Pentru competiția sănătoasă a editurilor din România, pentru competiția sănătoasă a editurilor din Republica Moldova. Iar în bibliotecile „de peste Prut” ajunge carte de raftul doi, care, nu știu, dacă o deschide vreun cititor în lunga viața liniștită și tihnită a acestor cărți.
A treia: în România TVA-ul la carte trebuie readus la 5 la sută sau adus la 0 la sută de la 11 la sută. Avem anul cu acest experiment de 11 la sută. Vedem situația. Nu cred că TVA-ul de 11 la sută la carte contează mult în bugetul României.
Timbrul literar de 2 la sută, o măsură populistă și socialistă, de asemenea, face obez prețul la carte în România, diminuând procentul din drepturi de autor ale scriitorilor cu volume vândute.
În Republica Moldova cartea, deocamdată, este scutită de TVA. Așteptăm reforma Codului fiscal. O povară fiscală suplimentară va fi, dacă se adoptă actuala variantă a modificărilor fiscale, creșterea impozitului pe drepturi de autor de la 12 la 15 la sută.
Pentru un salt calitativ și cantitativ a pieței culturale din Republica Moldova, cred, că o soluția este implementarea fiscalității irlandeze în domeniul culturii: rezidenți culturali (crearea cadrului juridic ca să fie lărgită baza lor, inclusiv scriitori, interpreți, artiști din toată lumea) cu impozitare zero la operele culturale și impozit pe venit pe o perioadă determinată (20 de ani); scutirea de impozite pe imobile în cazul conacelor boierești, care sunt măcinate de vreme, pe o perioadă determinată.
Eu sunt sigur că soluții în domeniul culturii există. Și nu sunt o povară financiară mare pentru bugetul unei țări.
Depinde dacă politicienii au o prioritare în acest domeniu sau doar vorbesc despre carte și cultură la 31 august (Ziua Limbii Române) sau la 15 ianuarie (Ziua Culturii Naționale).
Dacă cultura și literatura română este o prioritate pentru politicienii de pe ambele maluri ale Prutului, atunci, cu siguranță, sunt soluții. Înțeleg că nu-i interesează foarte tare. E un domeniu cu puțini bani. Nu se compară cu banii din imobiliare, petrol și energetică.
Pe de altă parte, dacă oamenii de cultură vor să obțină ceva, în afară de aceste opinii din media, atunci trebuie să se implice politic. E ușor să dăm sfaturi. Dar, cu regret, istoria României nu are exemple prea bune cu implicarea oamenilor de cultură în politică (cu excepția pașoptiștilor). În afară de aceste opinii nu pot oferi alte soluții, mai pertinente.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din Republica Moldova? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? Dar profilul cumpărătorului din România?
Gheorghe Erizanu: Lista de lectură din școală de pe ambele maluri ale Prutului au creat un profil romantic și diafan al cititorului. Care domină. Mai este și o mică parte a cititorului revoltat, care a vrut să se rupă de lista de lectură obligatorie din școală. Este cititorul revoltat, deschis literaturii noi, inovative.
Cu părere de rău pentru librari și editori s-au împuținat cumpărătorii de carte pentru bibliotecile luxoase. Cei care cumpără carte pentru statutul social mai degrabă decât pentru lectură.
Nu cred că cititorul din România este foarte diferit de cititorul din Republica Moldova. Sunt puțini. Nici pozele cu cărți de pe rețele nu prea aduc mulți urmăritori. Sunt mai iubite pisicile.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Gheorghe Erizanu: România, prin Asociația Editorilor Români, a obținut pentru 2028 statul de invitat de onoare la cel mai important târg de carte, cel de la Frankfurt. Colegii din București, generoși, voiau ca limba română să fie invitat de onoare. Deocamdată rămâne varianta „România, țară invitată de onoare”. Undeva s-a pierdut ideea inițială. Dar, oricum, pentru literatura română din Republica Moldova rămâne o oportunitate.
Nu e prematur deloc. E târziu deja. E nevoie de o politică agresivă de promovare a traducerilor din română în germană și alte limbi de circulație. E nevoie de o susținere financiară pentru aceste traduceri din partea statului. E nevoie de o politică coerentă pentru crearea de evenimente culturale în Europa premergătoare Frankfurtului (expoziții, filme, concerte, spectacole, lansări de carte, prezență la mai multe târguri de carte internaționale).
În 2024 în Republica Moldova a demarat programul de subvenție a traducerilor scriitorilor din Republica Moldova. E un buget de un milion de lei (50.000 Euro), parcă. În primul an au fost traduse douăsprezece titluri de carte în limbile de circulație internațională. Este pentru prima dată în peste 30 de ani când Chișinăul investește în imaginea de peste hotare.
În prezent Republica Moldova e în negocieri de vreo doi ani pentru aderarea la programul Traduki, o platformă germană și balcanică pentru promovarea literaturii. Sper ca Republica Moldova să fie membru, alături de România, în platforma Traduki.
Dacă nu schimbăm nimic și nu va exista voință politică pentru promovarea României la Frankfurt, atunci vom fi bântuiți în continuare de Dracula lui Bram Stoker. Nu vom fi țară de onoare, vom rămâne țara lui Dracula.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Gheorghe Erizanu: Nu pot vorbi de o dezvoltare. Vom încerca să menținem colecțiile pe care le avem. Vom rămâne alături de autorii buni.
Vom rămâne la cele 80 de titluri pe an. Sunt vremuri cumplite, vorba lui Beșleagă, pentru carte. E nevoie să rezistăm. Nu e nimic nou pentru noi. O facem de 30 de ani.
(10 iulie 2026)
Credit foto: Nadejda Roșcovanu
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
