Costel Postolache, directorul editurii Integral, consideră că piața de carte a devenit o victimă a schimbărilor sociale și culturale, agravate în România de absența unor politici publice pentru lectură.
Costel Postolache, director editura Integral
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Costel Postolache: Cred că dificultățile cu care se confruntă piața de carte pot fi împărțite în două categorii: probleme globale și probleme specifice României.
La nivel global, asistăm la transformări profunde ale societății, care afectează în mod direct cultura scrisă. Interesul pentru lectură este în scădere, fiind înlocuit tot mai mult de consumul de conținut audio-vizual.
În același timp, schimbarea modelelor de educație conduce la o deculturalizare treptată a generațiilor tinere, iar cultura autentică pierde teren în fața unei culturi predominant consumeriste.
Se adaugă și o erodare a valorilor etice, a respectului pentru adevăr, educație și cultură, înlocuite tot mai des de pseudo-valori și de modele lipsite de substanță.
Totodată, democratizarea producției de carte, în care autorul devine simultan autor, editor și distribuitor, a schimbat radical modelul tradițional de publishing și a fragmentat piața până la limita la care aceasta devine dificil de susținut economic. Sunt procese de profunzime, care, în mare măsură, sunt ireversibile.
În România, aceste tendințe globale sunt amplificate de probleme locale. În primul rând, lipsesc politici publice coerente și consecvente de sprijinire a educației, culturii și, implicit, a culturii scrise. În ultimii ani au fost subminate sau chiar eliminate reperele culturale și morale, iar spațiul public a favorizat modele superficiale și non-valori.
Asistăm la o degradare accentuată a prestigiului cărții, al cuvântului scris, al creatorului și al presei, în mare parte din cauza modului în care funcționează rețelele sociale și ecosistemul media actual.
În paralel, climatul mediatic promovează tot mai frecvent violența, senzaționalul și lipsa de educație, în detrimentul valorilor culturale autentice.
Acestor probleme li se adaugă incoerența politicilor economice și culturale, lipsa unei viziuni pe termen lung și a unui leadership competent, precum și promovarea în funcții publice importante a unor persoane fără autoritate profesională sau intelectuală, alese mai degrabă pe criterii de clientelism politic.
Toate acestea contribuie la diminuarea încrederii publicului în valorile educației, culturii și competenței.
În acest context, cartea și piața de carte sunt, în esență, victime colaterale ale unor transformări sociale, culturale și economice de lungă durată. Din acest motiv, nici soluțiile nu pot fi rapide.
Este nevoie de reforme structurale, de investiții consistente în educație și cultură și de o schimbare de viziune la nivelul întregii societăți. Din păcate, în momentul de față, nu există suficiente semnale că societatea românească este dispusă sau pregătită să susțină asemenea schimbări.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Costel Postolache: Dacă ar fi să aleg doar trei măsuri cu adevărat importante, acestea ar trebui să fie, în primul rând, asumarea unei politici publice naționale pentru susținerea culturii scrise.
Cartea nu poate fi tratată exclusiv ca un produs comercial, ci trebuie recunoscută ca un bun cultural strategic, esențial pentru educație, dezvoltarea capitalului uman și competitivitatea unei societăți.
Este nevoie de o strategie pe termen lung, independentă de ciclurile electorale, care să stabilească obiective clare și predictibile.
A doua măsură ar fi stimularea cererii de carte, nu doar sprijinirea ofertei. O piață de carte sănătoasă nu poate exista fără cititori. Statul ar trebui să investească masiv în programe de încurajare a lecturii, în modernizarea bibliotecilor, în achiziții constante de carte pentru bibliotecile publice și școlare, precum și în mecanisme fiscale care să faciliteze accesul la carte pentru cât mai mulți cetățeni.
Investiția în cititori este mult mai importantă decât subvenționarea punctuală a editorilor.
În al treilea rând, este necesară crearea unui cadru economic și fiscal stabil și predictibil pentru întregul lanț al cărții – autori, edituri, tipografii, distribuitori și librării.
Industria cărții funcționează cu marje foarte reduse și este extrem de vulnerabilă la schimbările fiscale și economice. Fără stabilitate și fără un dialog real între autorități și actorii din industrie, este imposibil să construiești proiecte editoriale pe termen lung.
În esență, revitalizarea pieței de carte nu se poate realiza prin măsuri punctuale sau prin intervenții de imagine. Ea presupune o schimbare de paradigmă: recunoașterea faptului că investiția în carte este o investiție în educație, iar investiția în educație este cea mai profitabilă investiție pe care o poate face un stat.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Costel Postolache: Este foarte dificil să vorbim despre un profil unic al cumpărătorului de carte din România, pentru că piața este relativ mică și foarte fragmentată.
Totuși, dacă ar trebui să conturăm un portret general, am spune că cititorul și cumpărătorul de carte este, în majoritatea cazurilor, o persoană cu studii superioare sau medii, activă profesional, care trăiește în mediul urban și pentru care lectura reprezintă încă o formă de dezvoltare personală și profesională. Este un public informat, atent la recomandări, sensibil la calitatea editorială și din ce în ce mai influențat de mediul online și de comunitățile de cititori.
În același timp, trebuie să recunoaștem că acest public reprezintă doar o parte redusă a populației. România are una dintre cele mai mici piețe de carte din Europa raportată la numărul de locuitori, iar problema fundamentală nu este că oamenii cumpără prea puține cărți, ci că numărul celor care cumpără cărți în mod regulat este prea mic. De aceea, adevărata provocare nu este să înțelegem mai bine cititorii existenți, ci să formăm noi generații de cititori.
În ceea ce privește absența unui studiu național permanent privind profilul și comportamentul cumpărătorului de carte, explicația este, în primul rând, economică.
Piața editorială românească este prea mică și prea fragmentată pentru a susține financiar cercetări de amploare, iar editurile, în marea lor majoritate, nu dispun de resursele necesare pentru asemenea investiții.
În plus, industria nu are o tradiție solidă a colectării și partajării datelor, iar lipsa unor statistici oficiale privind producția, distribuția și vânzările de carte face dificilă construirea unor analize relevante.
Pe de altă parte, cred că tocmai aici ar trebui să intervină statul. Cartea este un bun cultural, iar cunoașterea pieței reprezintă o condiție esențială pentru elaborarea unor politici publice eficiente.
Un observator național al pieței de carte, realizat în parteneriat între autorități, edituri, librării și institute de cercetare, ar furniza informații valoroase despre comportamentul cititorilor, tendințele de consum și evoluția pieței.
Astăzi, multe decizii editoriale și chiar unele politici culturale sunt luate mai degrabă pe baza experienței și a intuiției decât pe baza unor date solide. Într-o industrie modernă, acest lucru nu mai este suficient.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Costel Postolache: Mi-aș dori ca în 2028 piața de carte din România să fie mai puternică decât este astăzi. Realist vorbind însă, nu cred că se vor produce transformări spectaculoase în doar doi ani, dacă nu vor exista politici publice coerente și investiții consistente în educație și cultură.
Industria editorială românească a demonstrat că este rezilientă și capabilă să se adapteze, însă nu poate compensa singură deficiențele unui ecosistem în care numărul cititorilor scade, iar lectura nu reprezintă o prioritate națională.
Statutul de Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse reprezintă, fără îndoială, cea mai importantă oportunitate internațională pe care România o poate avea în domeniul cărții în următorul deceniu.
Dar succesul acestui proiect nu se va măsura prin dimensiunea standului sau prin numărul de evenimente organizate, ci prin ceea ce va rămâne după încheierea târgului: contracte de traducere, drepturi de autor vândute, parteneriate editoriale, vizibilitate pentru autorii români și consolidarea imaginii culturale a României.
Din acest motiv, pregătirea nu este deloc prematură. Dimpotrivă, ar fi trebuit să înceapă deja. Un asemenea proiect se construiește în ani, nu în luni.
Este nevoie de un program național de traduceri în limba germană și în alte limbi de circulație, de susținerea participării editorilor și agenților literari români la târgurile internaționale, de promovarea consecventă a autorilor români contemporani și de o colaborare reală între instituțiile statului și industria editorială.
Cred, de asemenea, că România ar trebui să evite tentația de a se prezenta exclusiv prin patrimoniul său cultural. Avem un patrimoniu extraordinar, dar trebuie să arătăm că suntem și o cultură vie, capabilă să producă literatură contemporană valoroasă, autori relevanți, ilustratori, traducători, editori și proiecte editoriale inovatoare.
La Frankfurt nu mergem doar să ne prezentăm trecutul, ci și să convingem lumea că literatura română are un viitor.
În cele din urmă, cred că participarea României ca Țară Invitată de Onoare ar trebui privită nu doar ca un eveniment cultural, ci ca un proiect strategic de diplomație culturală și economică. Dacă vom înțelege acest lucru și vom acționa în consecință, beneficiile se vor vedea mult dincolo de cele cinci zile ale târgului.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Costel Postolache: Strategia Editurii Integral pentru următorii trei ani nu este orientată atât spre creștere cu orice preț, cât spre consolidare și dezvoltare sustenabilă. Într-o piață aflată sub presiunea schimbărilor tehnologice, economice și culturale, cred că supraviețuirea unei edituri independente depinde de capacitatea sa de a rămâne relevantă, flexibilă și inovatoare.
Prima noastră prioritate este păstrarea standardelor editoriale și publicarea unor cărți cu valoare pe termen lung, indiferent dacă vorbim despre literatură, științe umaniste sau non-ficțiune.
Suntem convinși că editurile nu trebuie să urmeze exclusiv tendințele pieței, ci și să contribuie la formarea gustului public și la promovarea autorilor și ideilor care contează.
A doua direcție strategică este inovarea. Editura Integral a fost printre primele edituri din România care au investit în conceptul de Smart-Book și în integrarea tehnologiilor digitale în produsul editorial.
Vom continua să dezvoltăm proiecte care combină cartea tipărită cu resurse digitale și multimedia, fără a pierde din vedere faptul că tehnologia trebuie să completeze lectura, nu să o înlocuiască.
În același timp, ne propunem să consolidăm prezența internațională a editurii, prin participarea la târguri de carte importante, dar aflate în afara circuitului tradițional Frankfurt-Londra-Paris-Bologna și dezvoltarea colaborărilor privind drepturile de autor și promovarea autorilor români pe piețele externe. Într-o industrie tot mai globalizată, internaționalizarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Într-o lume în care atenția este cea mai valoroasă resursă, editurile trebuie să construiască încredere și dialog, nu doar să vândă cărți.
În esență, obiectivul nostru nu este să devenim cea mai mare editură, ci una dintre cele mai respectate. Cred că, pe termen lung, reputația, seriozitatea și consecvența reprezintă cel mai important capital al unei edituri independente.
(29 iunie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
