Doar 8% dintre români mai au o perspectivă optimistă asupra situației economice, în timp ce 87% se declară pesimiști, potrivit studiului MKOR Consumer Sentiment România. Ponderea pesimiștilor a crescut de la 74% în trimestrul al treilea din 2023 la 87% în trimestrul al doilea din 2026, după ce în Q2 2024 coborâse temporar la 59%.
Indicatorul urmărește sentimentul economic general și este calculat pe baza percepției asupra a trei dimensiuni: evoluția economiei românești, situația financiară a gospodăriei și situația organizației în care lucrează respondentul. Scorul este exprimat pe o scală de la -2, pentru „foarte pesimist”, la +2, pentru „foarte optimist”.
În aceeași perioadă, ponderea românilor optimiști s-a înjumătățit, de la 16% la 8%. Și perspectiva pentru următoarele 12 luni s-a deteriorat: proporția celor care se așteaptă la o evoluție nefavorabilă a crescut de la 68% la 80%.
Economia, veniturile și locul de muncă sunt evaluate mai slab decât acum un an
Sentimentul economic general s-a deteriorat și în raport cu Q2 2025. Indicele Consumer Sentiment a coborât de la -0,73 la -0,93, după ce între Q1 și Q2 2026 variația fusese redusă, de la -0,90 la -0,93.
Toate cele trei componente ale indicatorului au avut o evoluție negativă față de aceeași perioadă a anului trecut. Percepția asupra economiei românești a coborât de la -1,16 la -1,27, evaluarea finanțelor gospodăriei de la -0,58 la -0,86, iar cea privind organizația în care lucrează respondenții de la -0,45 la -0,66.
Q2 2025 a coincis cu perioada alegerilor prezidențiale, ceea ce poate explica parțial diferența de sentiment dintre cele două momente. Seria trimestrială arată însă o deteriorare mai amplă decât ar sugera comparația dintre două trimestre luate separat, după minimul atins în 2024.
Încrederea în instituții rămâne redusă, chiar dacă unele au recuperat teren
Încrederea în instituțiile și organizațiile evaluate de MKOR s-a schimbat relativ puțin la nivel agregat în ultimii trei ani. Scorul mediu a crescut de la 3,37 în 2023 la 3,42 în 2026, însă în interiorul clasamentului au avut loc schimbări importante.
Sistemul sanitar a înregistrat cea mai mare creștere, de la un scor de 3,6 la 4,0, în timp ce Justiția a avut cea mai pronunțată scădere, de la 3,4 la 3,1. Băncile au consemnat, de asemenea, o creștere importantă a nivelului de încredere.
În ultimul an, Biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituțiile aflate pe o traiectorie descendentă. Scorurile Parlamentului, partidelor politice și administrației locale au scăzut, la rândul lor, ușor.
Niciuna dintre cele 14 instituții și organizații analizate nu depășește însă pragul de 5 puncte din 7. Școala ocupă primul loc, cu 4,7 puncte, urmată de companiile private, cu 4,3. Sistemul sanitar și încrederea în ceilalți oameni se află pe următoarele poziții, cu câte 4 puncte. La polul opus se află partidele politice, cu un scor de 1,9.
Principala teamă a familiilor este legată de bani
Românii estimează în continuare o inflație mult mai ridicată decât cea măsurată oficial, însă așteptările lor s-au temperat în ultimii trei ani. Rata inflației percepută sau estimată de respondenți a coborât de la 21% în Q3 2023 la 16% în Q2 2026.
În același timp, 75% dintre respondenți consideră că prețurile au crescut semnificativ, iar presiunea asupra bugetului familiei se reflectă în principal în preocupările legate de venituri și cheltuieli.
Cheltuielile de bază sunt principala îngrijorare pentru 52% dintre români, urmate de nivelul salariilor, menționat de 42%, sănătatea fizică, cu 37%, siguranța locului de muncă, cu 32%, și nivelul impozitelor și taxelor, cu 31%.
Practic, patru dintre primele cinci preocupări ale familiilor sunt legate direct de bani sau de siguranța venitului. Mult mai jos se află costurile serviciilor medicale, indicate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor și sănătatea mentală, cu câte 16%, și calitatea educației, cu 15%.
Datele sugerează astfel că deteriorarea sentimentului economic nu mai este explicată doar prin percepția asupra prețurilor. Deși inflația estimată de români s-a redus față de începutul seriei, sentimentul general s-a înrăutățit, iar preocupările s-au concentrat tot mai mult asupra veniturilor, cheltuielilor și stabilității economice a gospodăriei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
