Firmele din România ar avea nevoie de 160,5 miliarde de lei, echivalentul a 31,7 miliarde de euro, pentru a-și acoperi necesarul de recapitalizare, sumă care reprezintă aproape patru ani de investiții străine directe la nivelul record înregistrat în 2025, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant.
Companiile care au raportat rezultate la jumătatea lui 2025, deficit de capital de 36,4 miliarde de lei
Consultanții atrag atenția că subcapitalizarea nu înseamnă neapărat lipsa activității sau a profitabilității, ci o vulnerabilitate financiară mai mare în fața șocurilor. Astfel, o companie cu un nivel redus al capitalurilor proprii poate avea dificultăți în a absorbi creșteri ale costurilor, scăderi ale vânzărilor sau majorări ale dobânzilor, chiar dacă activitatea sa curentă continuă.
Iar presiunile asupra companiilor s-au acumulat în 2026, de la dobânzi ridicate și costuri mari cu energia până la măsuri fiscale succesive și încetinirea cererii interne, susțin analiștii Sierra Quadrant.
Datele BNR citate în analiză arată că, pentru companiile care au raportat rezultate la jumătatea anului 2025, reprezentând aproximativ 84% din cifra de afaceri totală a economiei, deficitul de capital se ridica la 36,4 miliarde de lei, cu 8% peste nivelul din anul precedent.
Potrivit unui raport BNR publicat în iunie 2026, numărul companiilor subcapitalizate a crescut cu 10%, în timp ce necesarul de recapitalizare s-a menținut la 36,4 miliarde de lei. Consultanții consideră că evoluția indică un fenomen structural: deficitul de capital nu dispare, ci se distribuie pe un număr mai mare de companii.
Analiza atrage însă atenția și asupra unei capcane statistice. În iunie 2025, companiile subcapitalizate reprezentau 9% din total, față de 32,6% la sfârșitul lui 2024. Diferența nu trebuie interpretată automat drept o îmbunătățire spectaculoasă a situației financiare a companiilor, deoarece raportarea de la jumătatea anului utilizează un eșantion diferit, care nu include majoritatea firmelor mici și este, în medie, mai sănătos financiar.
Creditul comercial, mai important decât cel bancar
Structura finanțării companiilor nefinanciare arată o dependență ridicată de resursele proprii și de creditul comercial. În iunie 2025, capitalurile proprii reprezentau 40% din pasiv, datoriile comerciale 18%, iar finanțarea primită de la instituțiile financiare din România doar 9%.
Astfel, datoriile către furnizori aveau o pondere de două ori mai mare decât finanțarea bancară în structura pasivului companiilor.
„Companiile românești se finanțează mai degrabă prin amânarea plăților către furnizori decât prin credite bancare – o practică ce funcționează relativ bine în perioade de stabilitate economică, dar care devine extrem de riscantă atunci când întârzierile de plată se propagă în lanț de-a lungul întregii economii”, explică Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Pe de altă parte, gradul de îndatorare, calculat ca raport între datorii și capitalurile proprii, a ajuns la 140,5% în iunie 2025, cu 5,4 puncte procentuale peste nivelul din anul anterior. Iar în același timp, aproximativ 35% dintre companii, atât ca număr, cât și ca pondere în cifra de afaceri a economiei, aveau un grad de îndatorare de peste 200%, prag considerat de analiză drept unul de alertă.
Din această categorie provin, de regulă, multe dintre companiile care ajung ulterior în restructurare, concordat preventiv sau insolvență, potrivit consultanților.
Și capacitatea de rambursare a datoriilor s-a deteriorat. Indicatorul de acoperire a dobânzilor, calculat ca raport între profitul înainte de dobânzi și taxe și cheltuielile cu dobânzile, a coborât la 541% în iunie 2025, cu 32 de puncte procentuale sub nivelul din anul precedent și cu 118 puncte sub cel din iunie 2023.
Un alt risc este reprezentat de expunerea la valută. În martie 2026, 53% din portofoliul de credite al companiilor nefinanciare era denominat în valută, față de numai 7% în cazul creditelor acordate populației.
Radierile au revenit pe creștere
Presiunile asupra mediului de afaceri se reflectă și în numărul de companii care ies din Registrul Comerțului. Datele ONRC pentru prima jumătate a lui 2026, citate de Sierra Quadrant, arată că au fost înregistrate 46.283 de radieri, cu 5,69% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Evoluția marchează o inversare față de anul trecut. În primul semestru din 2025, numărul radierilor scăzuse cu 3,85% față de 2024, de la 45.548 la 43.793. În 2026, numărul a revenit pe creștere și a depășit ușor nivelul din urmă cu doi ani, cu 1,61%.
Creșterea s-a accentuat în iunie, când au fost înregistrate 7.145 de radieri, față de 6.545 în aceeași lună din 2025, ceea ce înseamnă un avans de 9,17%.
Bucureștiul a concentrat 8.188 de radieri în primele șase luni, cu 624 mai multe decât în perioada similară a anului trecut, o creștere de 8,25%. Capitala a reprezentat aproximativ 17,7% din totalul național și circa un sfert din creșterea numărului de radieri față de 2025.
„Tabloul nu e uniform: radierile au crescut în 26 de județe și au scăzut în alte 16, iar în 27 de județe nivelul rămâne sub cel din prima jumătate a lui 2024. Fenomenul e concentrat în marile centre economice – exact acolo unde densitatea de firme e maximă și unde ciclul de viață al afacerilor e cel mai rapid”, explică analiștii Sierra Quadrant.
Aceștia atrag însă atenția că radierile nu trebuie confundate cu insolvențele sau falimentele. Statisticile includ societăți, PFA și alte forme de organizare, iar radierea din Registrul Comerțului nu indică, în sine, motivul încetării activității. Separat, peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale anului.
Bursa, una dintre puținele surse alternative de capital
În acest context, necesarul total de 160,5 miliarde de lei ridică problema surselor de capital disponibile companiilor românești.
Potrivit Sierra Quadrant, necesarul nu poate fi acoperit exclusiv prin finanțare bancară. În condițiile în care creditele bancare reprezintă doar 9% din pasivul companiilor, chiar și o creștere semnificativă a creditării ar acoperi doar o parte din deficitul de capital.
„Sursele reale sunt trei, și toate sunt astăzi blocate sau insuficiente, de la profitul reinvestit, la aportul acționarilor și piața de capital. Aceasta din urmă ar trebui să fie, teoretic, soluția cea mai potrivită pentru companii mijlocii, practic accesată de un număr infim de firme românești, în absența unei culturi a listării și a instrumentelor de finanțare adaptate”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
În opinia sa, problema subcapitalizării are un caracter structural și este legată inclusiv de modul în care sunt concepute stimulentele fiscale și financiare din economie.
„Un sistem fiscal care taxează capitalul rămas în firmă la fel ca pe cel scos din ea, o piață de capital subdimensionată și un sector bancar care finanțează doar 9% din pasivul companiilor produc, inevitabil, firme care se finanțează amânând plata către furnizori. Iar o economie construită pe credit comercial funcționează impecabil până în ziua în care prima verigă importantă din lanț nu mai plătește”, atenționează Neacșu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
