Cartea trebuie privită ca o investiție strategică în educație și în dezvoltarea societății, nu doar ca un produs comercial, susțin Dan și Marin Vidrașcu, Co-CEO, care cer politici publice dedicate stimulării lecturii.
Dan Vidrașcu și Marin Vidrașcu, Co-CEO editura Litera
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Litera: Da, considerăm că piața de carte traversează o perioadă dificilă. Nu vorbim despre o criză generată de lipsa interesului pentru lectură, ci despre o suprapunere a factorilor economici și sociali care afectează întreaga piață de carte.
Creșterea TVA la carte reprezintă o presiune suplimentară asupra unei industrii care funcționează deja cu marje reduse. În același timp, inflația, scăderea puterii de cumpărare, incertitudinea economică și climatul politic îi determină pe mulți consumatori să amâne achizițiile considerate neesențiale, iar cartea ajunge, din păcate, în această categorie.
Editorii se confruntă, totodată, cu costuri mai mari de producție, tipar, logistică și promovare, ceea ce limitează investițiile în noi autori, în traduceri și în proiecte editoriale ambițioase.
Cu toate acestea, rămânem optimiști. Piața românească are încă un potențial important de dezvoltare, tocmai pentru că nivelul consumului de carte este încă mult sub media europeană. Există spațiu pentru creștere, cu condiția ca lectura să devină o prioritate reală în politicile publice și în societate.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Litera: În primul rând, este esențial ca statul să trateze cartea ca pe o investiție strategică în educație și dezvoltarea societății, nu doar ca pe un produs comercial. Din această perspectivă, menținerea unui regim fiscal favorabil pentru carte este o condiție importantă pentru dezvoltarea pieței.
În al doilea rând, România are nevoie de un program național de stimulare a lecturii, desfășurat pe termen lung și construit în parteneriat cu școlile, bibliotecile, editorii și autoritățile locale.
O măsură cu efect imediat ar fi introducerea unui sistem de vouchere pentru achiziția de carte, destinat profesorilor și elevilor. Un astfel de program ar încuraja lectura, ar sprijini procesul educațional și, în același timp, ar susține întreaga industrie editorială și rețeaua de librării. Investiția ar reveni în economie prin creșterea consumului de carte și prin formarea unor noi generații de cititori.
În al treilea rând, credem că industria cărții merită o abordare similară cu cea de care a beneficiat cinematografia în ultimii ani. Sectorul cinematografic a atras finanțări consistente și a beneficiat de programe publice coerente, iar rezultatele sunt vizibile atât în dezvoltarea industriei, cât și în recunoașterea internațională de care se bucură producțiile românești.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Litera: Cumpărătorul de carte din România este astăzi mult mai informat și mai selectiv decât în urmă cu câțiva ani. Se documentează înainte de achiziție, urmărește recomandările din social media, podcasturi sau comunități online și este atent la raportul dintre valoarea percepută și preț.
Observăm totodată o creștere a segmentului de cititori tineri și o influență tot mai mare a platformelor digitale asupra deciziei de cumpărare. Fenomenul BookTok și comunitățile online dedicate lecturii au contribuit semnificativ la apropierea unei noi generații de cititori de carte.
În același timp, cumpărătorii sunt tot mai interesați de conținut relevant și de calitate. Ei aleg cărțile în funcție de recomandări, de autor și de utilitatea pe care o percep, ceea ce obligă editorii să investească nu doar în publicare, ci și în construirea unei relații autentice cu cititorii.
În ceea ce privește lipsa unui studiu național continuu, aceasta este consecința absenței unei structuri comune de finanțare și coordonare la nivelul industriei. Un astfel de instrument ar fi extrem de valoros pentru editori, librari, autori și autorități, deoarece ar permite fundamentarea deciziilor pe date reale privind obiceiurile de lectură și consum.
Considerăm că realizarea periodică a unui astfel de studiu ar trebui să devină un proiect strategic al întregii industrii.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Litera: Statutul de Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse reprezintă o oportunitate pentru literatura și industria editorială din România. Însă succesul nu va depinde doar de modul în care ne vom prezenta în cele câteva zile ale târgului, ci de ceea ce vom construi în anii care precedă acest moment.
Credem că specialiștii din cadrul Ministerului Culturii, împreună cu editorii, agenții literari și celelalte organizații din industrie, ar trebui să elaboreze o strategie pe termen lung pentru promovarea literaturii române în străinătate.
Traducerile, participarea la târgurile internaționale, dezvoltarea relațiilor cu editorii externi și susținerea autorilor români trebuie să reprezinte un efort permanent, nu unul concentrat exclusiv în jurul anului 2028.
România nu trebuie să aibă o prezență puternică doar în anul în care este Invitată de Onoare, ci să fie prezentă constant pe marile piețe editoriale internaționale.
În egală măsură, credem că este important să promovăm întreaga diversitate a literaturii române. Nu doar autorii consacrați și literatura considerată „de elită” merită susținuți, ci și autorii cu un potențial comercial real, capabili să ajungă la un public numeros din alte țări.
Un exemplu foarte bun îl reprezintă literatura pentru copii, unde România are scriitori cu un potențial internațional evident. La Editura Litera publicăm autori precum Alec Blenche și Alex Donovici, ale căror cărți au demonstrat că pot cuceri un public larg și credem că au toate șansele să fie apreciate și pe piețele externe, dacă beneficiază de promovarea și sprijinul necesare.
Frankfurt 2028 ar trebui să fie rezultatul unei strategii începute cu ani înainte și continuate mult după încheierea târgului. Doar astfel această oportunitate poate genera un impact real și durabil pentru autorii români și pentru întreaga industrie editorială.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Litera: Strategia Grupului Litera pentru următorii ani este construită în jurul unui obiectiv clar: consolidarea unui sistem integrat de conținut, educație și tehnologie, capabil să răspundă schimbărilor din piață și noilor obiceiuri de consum.
Astăzi, Grupul Litera înseamnă mai mult decât o editură. El reunește activități de editare și publicare de carte, platforma de comerț online Elefant.ro, platforma de audiobook-uri și e-book-uri Voxa și divizia Litera Educațional, care dezvoltă manuale școlare, auxiliare și materiale didactice, programe de învățare a limbilor străine, cursuri de formare profesională, precum și soluții integrate pentru unitățile de învățământ, inclusiv mobilier școlar și dotări educaționale.
Această diversificare ne permite să fim prezenți pe întregul lanț de valoare al industriei de carte și educație și să răspundem nevoilor unor categorii foarte diferite de beneficiari.
Vom continua să investim în achiziția celor mai valoroase drepturi editoriale, în dezvoltarea autorilor români și în extinderea activității de vânzare a drepturilor de autor, astfel încât tot mai multe titluri românești să ajungă pe piețele internaționale. Credem că autorii români au un potențial mult mai mare decât cel valorificat în prezent și ne dorim să contribuim activ la promovarea lor în afara țării.
Un pilon important al strategiei îl reprezintă dezvoltarea Elefant.ro, unde vom continua investițiile în tehnologie, inteligență artificială, personalizarea experienței utilizatorilor și optimizarea proceselor, pentru a consolida poziția platformei ca principală destinație online pentru carte și produse culturale din România.
În paralel, vom accelera dezvoltarea Voxa, atât pe piața din România, cât și pe piețele externe. Suntem convinși că piața de audiobook-uri și e-book-uri va continua să crească, iar conținutul digital va avea un rol tot mai important în modul în care oamenii citesc și învață.
Inteligența artificială reprezintă o altă direcție strategică de investiții. Vom continua să integrăm soluții AI în activitatea grupului pentru analiza comportamentului consumatorilor, personalizarea recomandărilor, optimizarea campaniilor de marketing, automatizarea proceselor și creșterea eficienței operaționale.
Credem că viitorul industriei editoriale va aparține companiilor care reușesc să combine excelența editorială cu tehnologia. Pentru Grupul Litera, cartea nu mai înseamnă doar un produs tipărit, ci conținut valoros distribuit inteligent, în format fizic și digital, prin canalele preferate de fiecare categorie de cititori.
(21 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
