Piața autohtonă de carte ar putea să se contracteze până în 2028, avertizează Silvia Colfescu, care spune că succesul participării României la Târgul de Carte de la Frankfurt va depinde de capacitatea de a învăța din modelul Sloveniei.
Silvia Colfescu, director editorial Vremea Press
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Silvia Colfescu: Da, într-o criză pe care o consider fără precedent. Cauze: lipsa de apetență pentru lectură a populației – datorată instruirii aculturale pe care o asigură școala actuală și disprețului la adresa educației promovat la nivel general și mai ales în social media; scumpirea cărții, urmare a scumpirilor pe întregul lanț al cărții: materiale, salarii, cheltuieli generale; mărirea TVA de la 5% la 11%, mai mult decât dublu; dominația, la nivelul majorității, a preferinței pentru divertismentul minor, bazat pe imagine, care nu implică efort: televiziune, telefon smart cu tik-tok, instagram etc.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Silvia Colfescu: Restaurarea învățământului cu componentă solidă culturală; ușurarea accesului tineretului la carte prin respectarea promisiunilor guvernamentale îndelung ignorate de toate guvernele, între care voucherele pentru carte, diminuarea taxelor poștale pentru trimiterile de carte; achiziții reale, serioase pentru biblioteci; revenirea la TVA de 5% sau, ca în unele țări europene, zero TVA la carte.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Silvia Colfescu: Pot să vă ofer portretul cititorului cărților Vremea: persoană cu studii superioare, peste 40 de ani, cu venituri medii, care-i permit, din când în când, achiziționarea unei cărți.
Probabil că un studiu național al profilului și comportamentului clientului industriei de carte din România nu este resimțit ca necesar în cazul unei industrii minuscule din punctul de vedere al cifrei de afaceri și considerate insignifiante de autorități și de însăși masa potențialilor clienți: de multă vreme nu încetez să mă mir de lipsa de jenă cu care românii – guvernanții și populația – suportă să se afle pe ultimul loc al listei Uniunii Europene la capitolul cititori și cumpărători de carte.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Silvia Colfescu: Probabil că, în 2028, piața de carte va arăta puțin mai rău decât acum, în 2026, deși aproape nu-mi pot închipui cum ar putea fi mai rău.
Sunt sigură că editorii vor face eforturi să prezinte la Frankfurt creații ale literaturii românești. La Frankfurt, România are dezavantajul de a se prezenta după Slovenia, o țară de asemenea ex-socialistă, invitată în 2023, care a avut o prezență strălucită. Slovenii citesc 10-12 cărți pe an, majoritatea împrumutate de la biblioteci, susținute masiv de stat.
Agenția națională a cărții (slovene), alocă direct editurilor 4,5 milioane euro pe an, pentru publicare de cărți de literatură autohtonă și traduceri, lucrări științifice, poezie, cărți de copii. Finanțarea acoperă 100% costurile de producție ale cărților considerate de valoare.
Pe lângă aceste finanțări nerambursabile acordate editurilor, Agenția națională acordă granturi substanțiale editurilor străine care traduc cărți slovene și subvenții directe și burse de creație scriitorilor sloveni angrenați în scrierea unei cărți. Preocuparea intensă a guvernanților pentru impulsionarea consumului de carte situează Slovenia în top 5 – top 10 al cititorilor: cum va fi privită România, pe ultimul loc al listei?
Piața de carte din România va trebui să susțină o comparație cu piața de carte din această țară cu două milioane de locuitori, în care cartea cunoaște o prețuire de neconceput la noi.
Țara invitată trebuie să se prezinte cu un program – Slovenia s-a centrat pe necesitatea lecturii profunde, serioase („deep reading”), primejduită în epoca noastră. România va trebui să ocupe inteligent un pavilion întreg, în care să organizeze conferințe, lecturi etc. interesante și atrăgătoare; va trebui să ofere un aspect onorabil al activității editorilor naționali.
Nu știu dacă vom putea oferi publicului internațional un portret demn al țării noastre. Nu, nu este prematur să discutăm de prezența României la eveniment, mă îngrozesc să știu că a fost semnat un contract, a fost constituit un comitet, suntem mari specialiști în „comitete și comiții”, dar nimeni nu știe când și ce guvernanți se vor ocupa de această problemă care, neprofesional și aleatoriu administrată, ne poate situa între troglodiții mapamondului.
Nu are rost să dau eu vreo sugestie, organizatorii participării nu au decât să se inspire din reușitele Sloveniei.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Silvia Colfescu: Vom încerca să oferim publicului nostru cărți care să-l intereseze și să-l țină aproape de noi.
(15 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
