Piața de carte din România traversează o criză profundă și cronică, alimentată de scăderea numărului de cititori și de lipsa sprijinului autorităților, constată Andrei Niculescu, director general al editurii Niculescu.
Andrei Niculescu, director general editura Niculescu
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Andrei Niculescu: Bineînțeles, piața de carte românească este într-o criză profundă și cronică de decenii, peste care se suprapun diverse alte crize acute succesive, datorate turbulențelor economice inerente timpurilor.
Criza profundă provine din scăderea constantă a numărului de cititori, a librăriilor și a interesului pentru lectură. Cauzele ei provin din lipsa oricărui program coerent și semnificativ de încurajare a lecturii în rândul tinerilor, din plecarea sistematică a milioane de români în diaspora și din lipsa oricărui interes din partea autorităților de a sprijini acest sector cultural.
Efectele le vedem clar în vulnerabilizarea discernământului unei categorii tot mai largi a publicului, în adoptarea toxică a teoriilor conspiraționiste și în îmbrățișarea cu predilecție a campaniilor de dezinformare și manipulare în legătură cu orice subiect curent, transformat rapid în prilej de divizare a opiniei publice, prin inocularea unui mod de gândire ilogic și agresiv, care frânează dezvoltarea naturală a societății românești.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Andrei Niculescu: În primul rând, dotarea bibliotecilor cu fondul minim de carte nouă garantat prin legea de funcționare a bibliotecilor, din care, de ani de zile, efectiv se alocă sub 2%.
În al doilea rând, în sistemul de educație trebuie introduse reforme urgente, precum alocarea unui program de achiziție de carte pentru copii, desființarea sistemului comunistoid de licitații opace pentru achiziția de manuale, liberalizarea pieței de carte școlară, desființarea inspectoratelor județene care pun o presiune enormă pe școli în vederea alegerii manualelor „agreate” și introducerea de programe de lectură în ciclul gimnazial și liceal, acolo unde cititul profund dispare aproape complet.
În al treilea rând, o susținere națională a sectorului de librării, care trebuie văzute de autorități ca infrastructură culturală esențială, laolaltă cu muzee, teatre sau săli de spectacole, și nu ca niște operatori economici obișnuiți.
Industria de carte din România agonizează în jurul cifrei de 100 de milioane de euro, pe când piața jocurilor de noroc din România depășește șapte miliarde de euro.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Andrei Niculescu: În general, tinerii crescuți în cultura lecturii în familie și la școală au șanse mult mai mari să rămână cititori adulți. Educația și respectul pentru lectură și carte încep din familie și ar trebui să continue la școală.
Părinții interesați de educația copiilor lor dezvoltă automat un interes pentru învățare continuă și încearcă să aibă o cultură a cititului care să treacă peste generații. Foarte puțini copii rămân pasionați de citit dacă în familie nu au exemple în acest sens.
În continuare, fără nicio susținere națională, prețurile cărților sunt sensibile la creșterile costurilor de producție și la scăderea tirajelor, drept pentru care vânzarea de carte se concentrează în centre urbane mari, unde există învățământ superior și o piață a muncii diversă, care permite venituri decente.
Însă această pătură se subțiază, astfel încât România rămâne ultima din Uniunea Europeană la lectură, cu sub 9% din populație care citește minimum 5 cărți anual (media europeană este undeva la 25%).
Probabil peste jumătate din populația României nu are acces la carte, librăriile având o rată constantă a închiderilor, în jur de 10% anual.
În anii ’90 existau peste 1.600 de librării; în anul 2025 abia dacă mai găsim 250 de librării. Lipsa unui studiu provine din aceeași cauză principală a acestei situații catastrofale: lipsa oricărui interes din partea autorităților.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Andrei Niculescu: În sfârșit, aproape 40 de ani i-au trebuit României postcomuniste să se bucure de acest statut, în urma multor țări din Europa de Est care au reușit, între timp, să își transforme piața culturii scrise într-o poveste de succes.
Mă tem că, dacă nimic semnificativ nu se schimbă în discursul public, acaparat în totalitate de crize și scandaluri politice, cancanuri și telenovele inutile, participarea României ca punct central al celui mai mare și important eveniment editorial din lume să treacă neobservată.
Orice guvern care ar fi interesat de bunăstarea și sănătatea morală a societății românești ar trebui să facă din această imensă onoare un subiect central al agendei publice. Standul național al României, organizat cu efort și sacrificii mari în fiecare an de Ministerul Culturii, din fonduri mereu neglijabile, rămâne obscur în afara lumii editoriale românești.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Andrei Niculescu: Strategia oricărei edituri care nu are profituri mari din manuale școlare este să forțeze la maximum apariția de noutăți, în detrimentul profitabilității.
Ne vom strădui în continuare să publicăm cât mai multe titluri frumoase și utile, destinate tuturor vârstelor. Colecțiile de ficțiune, precum și unele serii de cărți pentru copii se bucură de aprecierea publicului și acest lucru ne încurajează și ne obligă să continuăm.
Editurile luate individual nu pot îmbunătăți problemele sistemice ilustrate mai sus, însă sperăm în continuare la o ameliorare, la întoarcerea la valorile bune, la combaterea diviziunii societale și la îmbunătățirea nivelului de trai al românilor, care aduce după sine, la fel ca în orice țară civilizată, o aplecare către artă, cultură, educație continuă, înțelegerea lumii înconjurătoare, îmbunătățirea facultăților cognitive, nevoia de aprofundare a unor pasiuni personale — lucruri care sunt apanajul unei vieți din care cartea nu poate lipsi.
(3 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
