Luiza Penescu, director general al grupului editorial Corint, spune că piața de carte din România rămâne una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană, în lipsa unor politici publice care să susțină lectura și educația.
Luiza Penescu, director general al grupului editorial Corint
Forbes România:Piața editorială din România se află în prezent în criză? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt cauzele și efectele acesteia?
Luiza Penescu: Pe de o parte, se poate spune că piața de carte din România n-a dus-o niciodată strălucit. Sunt cunoscute statisticile anuale care arată că avem cel mai mic număr de cititori din UE, dar și de cumpărători de carte.
Politicile guvernamentale nu încurajează așa cum ar trebui nici educația, nici lectura de plăcere. Or, lectura este un obicei care se deprinde din copilărie și se cultivă de-a lungul vieții.
Cauzele crizei ne sunt cunoscute de asemenea și țin de factorii socio-economici și politici care ne afectează pe toți. Stoparea achizițiilor publice, salariile mici, lipsa sau inconsistența unor strategii educaționale și culturale, crizele economice și politice succesive, toate acestea contribuie la crearea unui mediu adânc nefavorabil.
Iar efectele le vedem și azi și le vom vedea și în viitor: închideri în lanț de librării, de biblioteci, o educație mai precară, ceea ce sigur că are reverberații pe termen lung asupra întregii societăți.
Pe de altă parte, este îmbucurător că, în pofida tuturor acestor condiții negative, există un segment de populație care alege să își aloce constant atât buget, cât și timp pentru cultură. Asta se vede la fiecare târg de carte, de pildă.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primării etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Luiza Penescu: Prima măsură ar fi cea în care cultura și educația devin la modul serios priorități naționale, iar pentru edituri acest lucru ar trebui să se vadă prin: credite cu dobândă zero pentru edituri, după modelul francez, unde Centre national du livre (CNL) acordă editurilor independente împrumuturi cu dobândă zero pentru dezvoltare, sau modelul spaniol, care are linii de finanțare cu dobândă redusă de milioane de euro pentru sectorul editorial.
Apoi achiziții masive de carte de către stat pentru instituții, biblioteci județene și școlare, campanii serioase de lectură cu bugete și cu oameni care înțeleg cum poți stimula lectura, nu gesturi simbolice fără buget.
Sunt țări care au planuri naționale strategice structurate, cu instituții dedicate și continuitate, cu bugete care sunt procente din PIB, indicatori și cu axe pe biblioteci, școli și alte instituții educative și chiar sociale. Plus formare pentru mediatori de lectură.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia? De ce nu există, la nivel de industrie editorială, un studiu național continuu despre profilul și comportamentul cumpărătorilor de carte din țară?
Luiza Penescu: Portretul s-a menținut de-a lungul anilor: femeia de la oraș, cu educație, de vârstă mijlocie și venit peste medie rămâne principalul cumpărător de carte și la noi, ca și în Europa.
Diferența față de Europa e că acolo acest profil domină o piață mare (55 euro/cap) în medie, la noi domină una de 10 euro/cap: același portret, dar pictat pe o pânză de cinci ori mai mică.
Trebuie ținut de faptul că de cele mai multe ori femeia (urbană) despre care vorbim cumpără și cărțile pentru restul familiei, însă, dincolo de acest fapt, portretul spune câteva lucruri incomode despre industrie. Și anume că piața de carte trăiește dintr-un public deja câștigat, nu unul nou cucerit.
O industrie sănătoasă și-ar lărgi baza, în schimb noi avem o industrie fragilă și dependentă de un segment mic. Orice șoc care lovește exact acel grup, cum ar fi inflație, creșterea TVA, o generație de femei educate care migrează spre alte forme de divertisment, lovește întreaga industrie. Nu există plan B demografic.
Studiile naționale legate de piața cărții costă, statul nu investește în astfel de proiecte, iar editurile au bugete firave de marketing.
Forbes România: În 2028, România va fi Țară Invitată de Onoare la Frankfurter Buchmesse (Germania), cel mai important târg de carte și industrii creative din lume. Cum credeți că va arăta, în acel an, piața de carte din România? Aveți câteva sugestii privind modul în care România ar trebui să se prezinte la acest eveniment sau considerați că este prematur să discutăm acest lucru?
Luiza Penescu: Realist vorbind, lucrurile nu se vor îmbunătăți subit doar pentru că suntem țara invitată de la Târgul de Carte de la Frankfurt, însă de noi depinde să fructificăm șansa aceasta și în 2027, și în anii următori.
O idee ar fi să arătăm diversitatea culturii noastre. Cred că România merită o reprezentare plurală. Avem o istorie comună și un prezent comun cu țările europene, o istorie fascinantă și o pluralitate de voci care merită să se facă auzite, promovate.
Ce ar mai trebui făcut: ar trebui revenit la cota de TVA redusă la 5 procente sau chiar eliminată, așa cum se întâmplă în unele state europene, acordarea unor vouchere culturale pentru achiziția de cărți pentru profesori, oferirea unor vouchere tinerilor (exemplul Italiei, care oferă la împlinirea majoratului un voucher special pentru achiziția de cărți) etc.
Forbes România: Privind spre viitor (următorii trei ani), care este strategia editurii dvs. pentru a rezista pe piață și ce priorități vor ghida dezvoltarea acesteia?
Luiza Penescu: Corint a mizat pe o strategie multi-tematică și prezentă pe toate vârstele cititorului, cu un plus special pe axa educațională, unde se formează noi cititori. Puține edituri au acest lanț complet.
Când vorbim de strategie, noi gândim în ciclul de viață al cititorului. Copilul crește cu Junior, învață din manualele și cărțile Corint Educațional – care însoțesc anii de școală ai multor generații –, ajunge la Leda (Young Adult) și se dezvoltă într-un adult educat și matur prin colecțiile de ficțiune clasică și contemporană, dar și de istorie.
Dezvoltarea noastră este fundamentată pe relația cu cititorii. Încercăm să creștem întâlnirile cu ei, să avem o relație directă, nemediată de ecrane. Avem mai multe programe în școli, organizăm frecvent dezbateri și întâlniri între autori și cititori.
În plan editorial, căutăm mereu să aducem și ceva nou, fără să ne dezicem vreo clipă de misiunea cu care am pornit. De pildă, în imprintul Clasici ai literaturii, am inaugurat deja la finalul anului trecut o nouă colecție de romane grafice după marii clasici. „Corint Romane grafice”, deschisă cu Mândrie și prejudecată în adaptarea lui Vali Ivan, este o direcție care unește publicul tânăr cu lecturile mature ale clasicilor și cu segmentul educațional.
O mare parte din generațiile de tineri preferă să gândească în imagini, așa că ei ne sunt sursa de inspirație în dezvoltare.
În imprintul Junior pregătim lansarea, din toamnă, a unei noi colecții dedicate autorilor români. La Leda Edge am fost printre primii pe piață care au publicat volume cu sprayed edges. Am primit feedback foarte bun de la tinerii cititori, care voiau volume „ca afară”. S
Sunt nenumărate detalii, care, luate separat, poate nu par revoluționare, însă împreună ele alcătuiesc efortul conjugat de o oferi publicului nostru calitatea și sincronicitatea pe care le caută.
(3 iulie 2026)
