Achilleas Kanaris, al cincilea CEO din istoria Vodafone în România, vorbește despre prioritățile mandatului său în era serviciilor 5G.
Este început de aprilie. Agenda publică este ocupată de războiul din Ucraina, de criza fără sfârșit din politica românească, de prețurile la energie și utilități, de evoluția indicatorilor macroeconomici și de cifrele pandemiei care încep să arate, din nou, tot mai îngrijorătoare.
Printre toate acestea se strecoară și o informație care trece aproape neobservată: Grecia a rambursat ultima tranșă din împrumuturile acordate de Fondul Monetar Internațional, cu doi ani mai devreme decât era programat. Premierul elen, Kyriakos Mitsotakis, postează mândru pe Twitter: „Sfârșitul erei cu FMI creditor al Greciei. Guvernul a rambursat anticipat ultimele obligații ale țării, închide un capitol gri care s-a deschis în martie 2010. O eră pe care grecii nu ar trebui să o mai trăiască și nu o vor mai trăi niciodată.”
Achilleas Kanaris a simțit pe propria piele dramatismul perioadei pe care a traversat-o Grecia după marea criză din urmă cu mai bine de un deceniu. „Din păcate, am fost norocos”, încearcă grecul un joc de cuvinte prin care să descrie momentele dificile, dar și lecțiile pe care le-a învățat din această perioadă. „Am primit un rol într-o afacere care nu mergea bine în Grecia, pe o piață care intra în criză financiară. Așa că a fost un fel de super furtună. Dar acest lucru mi-a dat puterea de a face schimbări. Multe schimbări. Nu se mai punea problema să obțin aprobarea unui număr mare de persoane, deoarece era o chestiune de supraviețuire.” În plus, o astfel de situație obligă liderii să gândească și să acționeze rapid, ceea ce amplifică foarte mult rolul unui lider. „Oamenii se uită (la lideri – n. red.) pentru a înțelege care este povestea. Au nevoie să își vadă liderul și să primească încredere din partea lui: «Da, e greu! Dar o să reușim și vom trece și peste asta!»” spune Achilleas Kanaris despre norocul de a primi tot mai multe responsabilități începând cu venirea sa în 2009, după ce a studiat și lucrat în Londra, în cadrul Vodafone Grecia, într-o țară care se pregătea de cea mai mare criză a sa din istoria recentă. „Mi s-au dat mai multe roluri diferite, pentru că am început în vânzări, m-am mutat la marketing, apoi am devenit director comercial, apoi am devenit director general (al Vodafone Albania – n. red.), iar acum sunt la al doilea mandat de director general”, spune cel care conduce din luna iulie a anului trecut operațiunile din România ale grupului britanic Vodafone.
Analiză la obiect
Achilleas Kanaris este al cincilea lider al filialei locale a grupului britanic de la momentul în care cumpăra, în 2005, afacerea Connex, primul operator GSM din România. Tranzacţia totală, în valoare de 3,5 miliarde de dolari, includea și operatorul ceh Oskar Mobil, fondat și controlat, la fel ca în cazul Connex, de grupul canadian Telesystem International Wireless (TIW).
Au fost, pe rând, la conducerea Vodafone România românca Liliana Solomon (2005-2010), cu o importantă carieră de finanțist în spate, spaniolul Inaki Berroeta (2010-2014), absolvent de telecomunicații, indianul Ravinder Takkar (2014-2017), școlit în SUA în domeniul computerelor și franțuzoaica Murielle Lorilloux (2017–2021), absolventă de comerț în Franța, dar cu o amplă experiență în zona Africii.
Am avut ocazia să discut cu fiecare dintre aceștia, nu doar în cadrul conferințelor de presă, ci și al unor discuții și interviuri individuale, și un lucru pare clar de la bun început: Achilleas Kanaris este cel mai direct dintre toți. „Românii au o pasiune pentru conversație. Și știu foarte bine ce înseamnă asta, pentru că și noi, grecii, avem o pasiune pentru conversație. Dar chiar a venit momentul să nu mai discutăm și să facem lucruri”, spune managerul care constată că, în Grecia, a fost nevoie de o criză mare pentru a trezi sistemul și a înțelege nevoia pentru schimbări. „Sper că aceste crize de acum, criza COVID, războiul din Ucraina, să accelereze cu adevărat ritmul schimbării în România. Dacă guvernul și statul recunosc necesitatea unei schimbări rapide și încep să implementeze reforme îndrăznețe, cred că ritmul de creștere a acestei țări va fi mult mai mare decât ceea ce se vorbește și va atrage mult mai multe investiții străine.”
Dintr-o sală de ședințe de la etajul cinci al uneia dintre cele mai înalte clădiri de birouri din țară, Achilleas Kanaris își continuă analiza sectorului telecom din România cu precizia unui sportiv. („Așa cum le-am spus unora dintre colegii mei, unii oameni au un psihoterapeut, însă eu am sala de sport.”)
Neașteptat pentru un manager care a lucrat în industria telecom din Marea Britanie, dar și în Grecia și Albania, Achilleas Kanaris consideră România „cu siguranță” cea mai obscură piață în ceea ce privește mediul concurențial.
„Aveți un singur operator pe piața de internet fix de mare viteză și televiziune, care este un monopol virtual (grupul RCS-RDS, care operează sub brandul Digi, deține cote de piață de peste 60% în fiecare dintre cele două segmente, conform statisticilor ANCOM – n.red.). Este ceva total nemaiauzit în Uniunea Europeană ca un operator ca acesta să fie lăsat să facă ce vrea. Iar rezultatele sunt evidente. Dacă situația continuă, sincer să fiu, nu văd o piață viabilă pentru mai mult de doi operatori”, adaugă liderul Vodafone România. Grupul german Telekom a ieșit deja parțial de pe piața locală, prin vânzarea operațiunilor de internet fix și TV către Orange, după ce în urmă cu trei ani Vodafone cumpăra operațiunile din Germania, Cehia, Ungaria și România ale Liberty Global, proprietarul UPC România.
„Chiar și în Albania, conversația include calitatea serviciilor, calitatea rețelei, în timp ce în România întreaga piață se concentrează pe preț și nimic altceva, atât la serviciile fixe, cât și la telefonia mobilă. Și cred că acest lucru este foarte nesănătos, pentru că, matematic, conduce piața către randamente financiare foarte scăzute, iar cercul vicios al randamentelor financiare scăzute determină mai puține investiții, ceea ce înseamnă o degradare a calității serviciilor, iar apoi randamente și mai scăzute. În cele din urmă, este o cale fără întoarcere.”
Care este, în acest context, poziția României în strategia de business a grupului Vodafone?
Achilleas Kanaris este, din nou, la fel de sincer și direct cu răspunsul. „CEO-ul grupului nostru a fost aici în urmă cu o lună și a transmis în mod repetat mesajul că România înregistrează cea mai slabă performanță financiară în ceea ce privește randamentele în familia Vodafone Europe. Prin urmare, fiecare euro care merge în România în acest moment trebuie să îl justificăm acționarilor noștri, pentru că sunt alte piețe care oferă randamente mult mai mari ale capitalului investit – Germania, Portugalia sau Grecia. (Autoritățile – n. red) trebuie să realizeze că sunt necesare unele decizii pentru a sprijini sectorul telecom, dacă vrem ca investițiile să continue și să se dezvolte în continuare servicii și o infrastructură uimitoare precum cea care a fost creată în trecut”, completează șeful Vodafone România, care își susține afirmațiile cu câteva date statistice. „Suntem piața cu cele mai mici tarife din Europa și piața cu cea mai mare impozitare din Europa (sub formă de taxe de spectru – n. red.). Dacă normalizăm (metodă statistică de ajustare a unei serii de date pentru a asigura comparabilitatea – n.red.) sumele de bani pe care le plătim în raport cu veniturile pe care le obținem pe această piață, suntem de departe cei mai scumpi din Europa. Iar dacă vă uitați la ponderea costurilor în venituri și comparați cu alte piețe, suntem de șapte ori mai scumpi decât a doua cea mai scumpă piață din Europa. (…) Este o ecuație care pur și simplu nu funcționează. Cu toate acestea, dacă acum ne așezăm la masă și rezolvăm aceste probleme, văd un viitor foarte diferit, deoarece abia acum începem călătoria 5G.”
Discuțiile privind licitația pentru frecvenţele 5G au început în 2019, dar licitația a fost amânată permanent, cel mai recent termen propus fiind a doua jumătate a acestui an.
Anul trecut, însă, ANCOM a decis să împartă licitația 5G în două etape, ca urmare a faptului că România a întârziat transpunerea în legislația națională a Codului european al Comunicațiilor, necesară pentru organizarea procedurii de selecție. În 2021 a avut loc o mini-licitație în urma căreia s-au încasat peste 43 de milioane de euro la bugetul de stat, iar estimările oficialilor ANCOM pentru licitația programată în acest an depășesc 600 de milioane de euro.
„5G va fi o adevărată transformare, motiv pentru care trag un semnal de alarmă acum, pentru că eu cred că va exista un decalaj foarte semnificativ în ceea ce privește prosperitatea economică între țările care vor fi avansate în ceea ce privește infrastructura 5G și cele care nu vor fi avansate. Dacă ne jucăm bine cărțile, cred că în următorii cinci ani ar trebui să vedem o desfășurare completă a serviciilor 5G în țară în ceea ce privește acoperirea populației și, de asemenea, în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor. Și mă refer la ceea ce noi numim 5G transformațional, așa-numitul 5G real, pentru că noi oferim 5G și astăzi. Dar, ca să fiu sincer, este mai degrabă o evoluție a 4G.”
În cazul în care România își va juca bine cărțile, Kanaris estimează că va deveni una dintre piețele de top din Europa, chiar dacă acum este la coada clasamentului. „Când vine vorba de implementarea acestui 5G real, România este aproape de zero. Europa este undeva la 10%, SUA este undeva la 45% și China este pe la 60%.”
Și totuși, ce ar trebui să facă statul pentru a crește atractivitatea industriei telecom locale?
„I-aș sfătui să lase sectorul privat să ajute”, spune grecul care consideră că există numeroase exemple de succes în alte țări, care au adus accelerarea absorbției banilor europeni și a procesului de digitalizare. „Știți, există dezbateri despre cloud-ul public. Există dezbateri despre asistența medicală, despre sănătate și telemedicină. Există dezbateri despre educație. Există atât de multe cunoștințe colective ale companiilor multinaționale și antreprenorilor care activează în România încât, într-o lume ideală, dacă ne-ar permite să ajutăm la definirea specificațiilor acestor proiecte și la conceperea de mecanisme pentru a distribui și a scala absorbția fondurilor, atunci cu siguranță că ar fi un «game changer»,” mai spune Kanaris, al cărui sfat pentru autoritățile române este să nu aștepte comitete și comiții care să se reunească și să elaboreze specificații, pentru ca apoi să organizeze/simuleze o consultare șamd. „Trebuie să se așeze la masă împreună cu sectorul privat, să identifice domeniile, să selecteze companiile cu care vor să lucreze, să proiecteze și să execute rapid și să pună povara pe umerii mediului privat în această privință.”
Noua normalitate
Clădirea Globalworth Plaza, situată în zona Barbu Văcărescu, era, la momentul deschiderii sale, în urmă cu aproximativ șase ani, a doua cea mai înaltă clădire din Capitală. Grupul Vodafone era principalul chiriaș, cu aproape 18.000 de metri pătrați, dispuși pe zece niveluri (o parte din parter, mezaninul și primele 8 etaje). Practic, britanicii treceau la birouri de tip open space pentru cei 2.300 de angajați care erau aduși acolo din trei alte sedii. Dar, după ce pe perioada pandemiei au lucrat aproape în totalitate din afara biroului, angajații Vodafone România lucrează acum două zile de la birou pe săptămână, conform lui Achilleas Kanaris.
„E un nou model de operare, unul hibrid. Îmi place această flexibilitate. În calitate de companie tehnologică, acesta este cu siguranță unul dintre lucrurile care îți va permite să atragi talentele potrivite”, adaugă oficialul Vodafone România care estimează că 30% dintre angajați sunt prezenți acum la birou. „Acest model în sine are un maxim teoretic de 40%. Dar ne așteptăm să vedem pe toată lumea la birou în mod regulat. Și aceasta este frumusețea acestui nou model, oamenii își pot gestiona în continuare viața personală și situațiile de acasă. Dar, de asemenea, au ocazia să interacționeze cu colegii, ceea ce ne lipsea. Mie îmi lipsește cu adevărat interacțiunea cu colegii mei, să ajungem într-o sală de întâlnire, să avem o dezbatere, să luăm o decizie, să mergem mai departe sau să facem brainstorming de concepte creative. Această gândire colectivă este imposibil, după părerea mea, să fie realizată în totalitate virtual”, completează Achilleas Kanaris, în timp ce își aranjează mai bine masca – chiar dacă nu este obligatorie purtarea ei, este unul dintre puținii angajați ai Vodafone România care o poartă.
Aflat la al doilea mandat de CEO în cadrul unei filiale a Vodafone, Achilleas Kanaris are obiective clare și mult mai multă experiență de business comparativ cu perioada când intra în cadrul Vodafone în 2009.
„În urma experienței mele profesionale din Grecia am devenit conștient că pentru a conduce cu adevărat o afacere trebuie să înțelegi cu adevărat afacerea. În Grecia, a trebuit să intru cu adevărat în detaliile dinamicii pieței grecești, a afacerii locale, a consumatorului grec, a vânzătorilor greci. Și asta fac foarte mult și în România.”
În Albania, în cadrul primului său mandat de CEO, grecul a învățat pe propria piele diferența dintre rolul de director comercial și cel de director general al unei multinaționale din telecom. „Primul se concentrează pe rezultatele comerciale, pe execuția comercială. Ești foarte vizibil în organizație și mulți oameni te cunosc pe plan intern și trebuie să fii un bun lider șamd. Dar un director general este la un alt nivel. De acest lucru mi-am dat seama când am aterizat în Albania, și nu spun asta în sensul greșit, pentru că am aterizat chiar în momentul în care exista o mare problemă între Vodafone, Albania și guvernul local. Așa că a trebuit să o rezolv foarte repede. Am înțeles că un CEO nu are niciodată suficient timp pentru a promova brandul și povestea firmei și strategia companiei în fața mediului extern, de la reprezentanții oficiali ai statului, până la organizațiile care au relații directe sau indirecte cu Vodafone, ONG-uri și așa mai departe.”
Îl întreb care sunt prioritățile mandatului său la Vodafone România și care sunt indicatorii pe care ar trebui să îi urmărim peste câțiva ani pentru a evalua performanța sa ca CEO. „Vreau ca Vodafone să fie jucătorul numărul unu pe segmentul de telecomunicații cu cel mai mare NPS (Net Promoter Score – un indice care arată câți dintre clienții sunt dispuși să recomande un produs sau serviciu altor persoane – n. red.). Vreau să urmăriți reputația mărcii noastre și vreau ca Vodafone să fie clar numărul unu în ceea ce privește indicatorii generali privind reputația. Și vreau să urmăriți rentabilitatea capitalului nostru, pentru că vreau să fim numărul unu incontestabil pe piața locală în ceea ce privește rentabilitatea capitalului angajat”, răspunde Achilleas Kanaris, pentru care ecuația pare simplă. Dacă Vodafone România va fi jucătorul numărul unu în fața clienților, brandul numărul unu în ceea ce privește reputația, ceea ce înseamnă că angajații iubesc acest brand, și dacă vor exista fundamente financiare foarte puternice, „este de la sine înțeles că o să avem o poziție bună pe piață.”
70% gata
Un alt punct important al strategiei noului șef al Vodafone România este finalizarea integrării UPC România. „Dacă ar fi să dau o cifră, v-aș spune că suntem la 70% în ceea ce privește finalizarea acestei integrări. Am făcut progrese semnificative, dar nu am ajuns încă acolo”, spune Achilleas Kanaris, care consideră un succes integrarea de până acum, în condițiile în care rețeaua mobilă GigaNetwork a fost certificată, în premieră pentru România, „Best in test” în martie 2022, în cadrul testelor efectuate de către auditorul german umlaut, considerat a fi o autoritate în materie de evaluarea performanțelor rețelelor. În ceea ce privește rețeaua Vodafone GigaNetwork FIBRĂ, aceasta a fost deja certificată de același auditor german, în luna august 2021, pentru cea mai bună experiență de utilizare a internetului fix din România, fiind prima astfel de certificare conferită de auditorul umlaut unui operator de rețea de internet fix din țara noastră.
„Deci, din acest punct de vedere, cred că treaba este aproape gata. Există alte aspecte la care cred că nu am ajuns. Și cred că, dacă vom reuși să realizăm aceste aspecte, vom spune cu siguranță că ne-am făcut pe deplin treaba.”
Liderul Vodafone România menționează în primul rând integrarea IT, care ar trebui să aibă loc în a doua parte a acestui an. „Cele două sisteme vor deveni unul singur, este un proiect foarte mare, cu mulți oameni implicați. Apoi este vorba de performanța noastră comercială, de creșterea noastră pe partea fixă, pentru a reflecta această integrare. Pentru moment, livrăm rezultate bune pe partea fixă, dar există mult loc pentru noi să creștem în acest domeniu. Și nu în ultimul rând este vorba despre cultură”, spune Achilleas Kanaris, care continuă discuția în același mod sincer. „Când am venit în cadrul companiei am spus public că am tratat UPC ca un «add-on» la business-ul mobil. Nu le-am tratat niciodată ca pe o singură afacere, de fapt. Iar acest lucru are implicații. Are implicații asupra modului în care oamenii gândesc din punctul de vedere al proiectării produselor, al raportării financiare, al proiectării proceselor. (…) Așa că vreau cu adevărat să aduc toată organizația la un punct în care, de fapt, toată lumea va spune: noi suntem o afacere convergentă. Nu este Vodafone Mobile care a cumpărat UPC. Este de fapt o afacere care are un portofoliu complet de produse.”
Oportunități neprevăzute
Una dintre cele mai des întâlnite constatări făcute de liderii de business în ultimii ani de pandemie a fost aceea potrivit căreia coronavirusul a fost cel mai bun agent al digitalizării, care a devenit un ingredient esențial al supraviețurii și prosperității oricărei afaceri.
„Cred că cele mai importante sunt reziliența, flexibilitatea și adaptabilitatea. Iar adaptabilitatea înseamnă că trebuie să fii capabil să te aștepți la neprevăzut. Ca individ, trebuie să fii capabil să înveți lucruri noi și același lucru este valabil și pentru o afacere, să se aventureze în domenii noi și să se descurce bine în aceste domenii noi. Așadar, nu ne mai putem permite să ne planificăm viitorul pe baza a ceea ce obișnuiam să facem cu succes în trecut”, adaugă Achilleas Kanaris, care oferă exemple punctuale pentru fiecare dintre cele trei calități necesare afacerilor de succes. „Trebuie să ne asigurăm că suntem o afacere foarte rezilientă, că suntem capabili să susținem creșteri ale cererii, dar și amenințări cibernetice sau toate celelalte lucruri pe care afacerile trebuie să le ofere. Când vine vorba de flexibilitate, vă spun că este al treilea an consecutiv în care am întocmit un buget, iar după ce l-am terminat am constatat că putem să-l aruncăm la coș și să o luăm de la zero.” În privința adaptablității, Achilleas Kanaris oferă un exemplu neașteptat. „În toată această incertitudine, apar oportunități. Acum, o mare parte din conversația globală este în jurul securității cibernetice, cu atât mai mult cu cât vedem ce se întâmplă în Ucraina. Dar Vodafone este cel mai bun operator din lume în ceea ce privește expertiza în domeniul cibernetic. Și pot să vă spun că avem peste 1.000 de ingineri cibernetici care lucrează în întreaga lume. Lucrăm cu guvernul britanic, dar am lucrat cu mai multe guverne pe probleme cibernetice. Pentru mine, aceasta este o mare oportunitate. (…) Dar e nevoie să existe capacitate de învățare.”
Numai că pentru a avea succes în acest nou context este nevoie de oameni care să fie capabili nu doar să învețe, consideră executivul. „Trebuie să le oferi oamenilor cheia, abilitatea de a învăța și de a reînvăța lucruri noi. Și, în mod evident, trebuie să le oferi posibilitatea celor mai tineri să fie promovați și să aibă șansa de a conduce în această nouă eră. De fiecare dată când am făcut acest lucru în cariera mea, fără excepție, am fost surprins de energia și de entuziasmul tinerilor care au fost promovați din organizație”.
Iar noul context înseamnă, mai nou, și posibilitatea apariției unui război chiar la marginea granițelor României, cu implicații importante asupra stabilității și realității geopolitice a zonei. „Este pe de o parte componenta umanitară. Avem peste 75- 80.000 de pachete cu cartele SIM pe care fie le-am distribuit, fie le distribuim în acest moment gratuit. Am fost invitați și am desfășurat rețele speciale și hotspot-uri în trenuri, în gări, în stații de frontieră, etc. Uneori a trebuit să fim creativi în jurul birocrației statului. Vă dau un caz clasic: armata te roagă să te duci și să pui wi-fi într-o anumită stație, dar apoi apare managerul care îți spune că nu îți permite să intri acolo pentru că ai nevoie de anumite aprobări”, adaugă oficialul Vodafone România, care consideră asigurarea unei conectivități securizate esențială în cadrul unui efort umanitar. De asemenea, se declară impresionat de reacția românilor, de la angajații companiei și până la membri ai societății civile sau oameni de rând care au decis să ajute și să se implice în criza refugiaților. „Chiar și atunci când războiul fizic se va opri, războiul virtual va continua. Așadar, securitatea cibernetică este pentru noi esențială. Continuăm să ne aflăm la un nivel ridicat de risc în materie de securitate cibernetică, ceea ce înseamnă că operațiunile noastre din întreaga lume sunt în stare de alertă maximă.”
Lecții de carieră
Achilleas Kanaris a plecat devreme din Grecia, a urmat un masterat în inginerie la Imperial College London şi un MBA la Massachusetts Institute of Technology (MIT) – Sloan School of Management. A rămas în Anglia, unde a lucrat în consultanță, pentru Booz Allen Hamilton și mai apoi pentru operatorul telecom O2. Apoi, a revenit în Grecia, la filiala Vodafone, unde a urcat până la poziția de director comercial. Primul său mandat de CEO a fost la Vodafone Albania, pentru ca de anul trecut să fie CEO al Vodafone România.
Iată mai jos cele mai importante lecții de carieră ale lui Achilleas Kanaris:
1. Să pleci devreme și să ai grijă de tine cât mai devreme posibil în viață
„Studiile în străinătate mi-au oferit foarte devreme în viață oportunitatea de a-mi deschide puțin orizonturile, de a privi alte culturi, alte moduri de a face afaceri, iar un sistem de educație diferit, te provoacă să te maturizezi foarte repede. Îmi amintesc că m-am întors în vacanță în Grecia și vorbeam cu prieteni de-ai mei care încă locuiau cu părinții lor. Pentru mine, era ceva nemaiauzit, pentru că am devenit independent foarte repede. Și cred că asta te ajută să te maturizezi chiar și din punct de vedere profesional.”
2. Să fii foarte flexibil pentru a învăța permanent lucruri noi și pentru a-ți asuma riscuri.
„Când am absolvit în Anglia cu o diplomă de inginer, cel mai simplu lucru pe care puteam să îl fac era să mă întorc în Grecia. Tatăl meu avea o afacere în domeniul construcțiilor, așa că eram candidatul perfect pentru acest loc de muncă. Dar am ales să rămân pentru că am fost foarte intrigat, în primul rând, de viața în Marea Britanie, de experiența de a trăi în Londra, unde întâlnești o mulțime de oameni din toată lumea, dar și de provocarea de a lucra pentru companii mari. Și de aceea am ales să intru în consultanță.”
Achilleas Kanaris rememorează și un dialog pe care l-a avut cu un oficial foarte important de la Heinz la acea vreme. „M-a întrebat ce anume îi poate spune un tânăr de 20 de ani unui executiv cu peste 20 de ani de experiență la nivel înalt în acea afacere. Răspunsul a fost că ceea ce primește de la mine este energie, entuziasm, gândire structurată și un fond analitic. Dar și faptul că atunci încheie un contract cu o firmă de consultanță ca Booz nu mă primea doar pe mine, ci erau și alți oameni care completau oferta pe care o reprezenta eu. S-a uitat la mine și a zâmbit. Am trecut testul, dar am transpirat, ca să fiu sincer. A fost unul dintre acele momente. Așa că asumă-ți riscuri și învață continuu.”
3. Fă un pas înapoi înainte de a face un pas mai departe
„Am decis în cariera mea de trei ori să retrogradez. Așa că am schimbat locul de muncă pentru mai puțini bani pentru că am văzut câștigul pe termen lung. Deci, când am părăsit consultanța pentru a mă alătura O2, am acceptat o reducere de salariu și m-am angajat pe un rol mult mai redus față de cele pe care le derulam în consultanță. Dar trebuie să vezi pe termen lung acest joc atunci când iei decizii, mai ales în primii ani, pentru că în primii ani ai unei cariere de succes e nevoie de multe schimbări, după părerea mea. Și aceasta este perioada din viața ta în care îți poți asuma riscuri.”
