FacebookTwitterLinkedIn

Lanțurile de retail au avut viață grea în ultimii ani dominați de scăderea drastică a vânzărilor. După patru ani de exuberanță (2004 – 2008), în care operatorii au mizat pe expansiune, criza economică a lovit în 2009 și optimismul consumatorilor s-a topit. Odată cu acesta s-au „tăiat” și planurile rețelelor de retail. Au intrat în scenă oamenii de marketing, obligați să vândă în condiții vitrege și să-i convingă pe clienți că merită să scoată bani din buzunar pentru că brandurile nu-i vor dezamăgi.

Andreea Mihai este un „veteran” al Carrefour în România, fiind angajată la compania franceză încă de la lansarea în România, în anul 2000. „Lucrez de 15 ani în Carrefor, dar nu m-am plictisit”, punctează Andreea Mihai.

VEZI TOPUL CELOR MAI PUTERNICI OAMENI DE MARKETING DIN ROMÂNIA – EDIȚIA 2015

Obsesia omului de marketing este consumatorul. De aceea, lucrurile în rețeaua de magazine Carrefour nu se fac pentru că „două-trei minți din conducerea companiei consideră că…” sau „eu aș sugera să…” Nu! Lucrurile se fac numai pentru consumatori. Prin acest mod de lucru oamenii de la Carrefour elimină subiectivismul. „Nu există cineva acolo sus care decide ce trebuie să facem pentru consumatorii noștri, pentru că acea persoană ar fi mai deșteaptă decât toată lumea!”, spune cu aplomb Andreea Mihai. Ea recunoaște că n-ar putea să lucreze într-un mediu în care totul ar fi impus de sus. În 2014, Carrefour România a raportat o cifră de afaceri 1,02 miliarde de euro și un profit net 26,85 milioane de euro. Este al doilea operator de retail după Kaufland în România. Tot anul trecut, pentru a diversifica liniile de vânzări clasice, Carrefour a lansat prima platformă digitală de retail food din România, momentan disponibilă în București. În viziunea celor de la Carrefour, aceasta este o mostră de inovație.

LECȚIILE CRIZEI – ANDREEA MIHAI

Cei 7.000 de angajați ai lanțului de retail beneficiază de mai multe platforme interne. Una dintre acestea se numește „Am o idee!” Astfel, orice angajat, din orice magazin, poate să intre pe calculator și să scrie o idee. Ceilalți colegi pot vota sau pot „paria” pe aceasta, mai mult sau mai puțin, astfel încât conducerea este obligată s-o analizeze dacă merită să fie implementată. Așadar, ideile nu coboară de la „două-trei minți strălucite” din conducere, ci pot să vină de la orice angajat. În ciuda expansiunii rețelelor de retail, există mult loc pe piață pentru jucătorii din acest domeniu. Andreea Mihai precizează că retailul modern deține 55% din piața românescă comparativ cu alte țări (Spania, Franța), în care acesta depășește 90%. „Avem destul loc de creștere încât putem să fim liniștiți în următorii 10 ani”, afirmă omul de marketing. Pe de altă parte, rata cumpărăturilor online este foarte mică. În Marea Britanie, de exemplu, 26% din populație cumpără o dată pe lună de pe internet. Pentru România, acest indicator este de 2%-3%. Românii sunt obișnuiți să cumpere mâncare „de la fața locului” și nu digital. Așadar, există potențial și în această direcție, rolul magazinelor virtuale fiind acela de a-i asigura pe clienți că sunt în siguranță să cumpere mâncare de pe platforme digitale.

Dezghețul consumului din ultimul an a adus aer proapăt în plămânii oamenilor de marketing. „Consumatorii caută acum un anumit confort în experienţa de cumpărare”, spune Andreea Mihai despre „lecțiile” învățate în criza economică abia încheiată.

AFLĂ MAI MULTE DESPRE SOLUȚIILE FORBES CEE FORUM PENTRU CREȘTERE SUSTENABILĂ