România și-ar putea majora Produsul Intern Brut (PIB) cu 10% până în 2050, generând 575 miliarde de euro în plus, prin creșterea economiilor și redicționarea acestora către investiții profitabile, potrivit unei analize realizate de McKinsey&Company.
”România ar putea crește veniturile fiecărui cetățean și să influențeze pozitiv piața muncii, productivitatea și gradul de inovație. Această abordare ar fi, fără îndoială, o cale către o mai mare prosperitate pentru generațiile viitoare”, a declarat Alexandru Filip, Managing Partner la McKinsey&Company Bucharest
Între 2000 și 2020, venitul disponibil pe cap de locuitor al românilor a crescut cu 10% în fiecare an, aceasta fiind cea mai mare creștere din Europa în intervalul menționat și care a permis României să reducă decalajul față de Europa de la 60% la 15%.
Această analiză a fost realizată în contextul în care o parte semnificativă a populației se confruntă cu dificultăți în a economisi și a înțelege concepte fundamentale despre bani, atât din cauza veniturilor scăzute, cât și a lipsei de educație financiară, arată un sondaj realizat de McKinsey în primăvara acestui an.
Cu toate că averea netă a românilor a crescut de peste opt ori în ultimele două decenii, valoarea medie a activelor financiare pe cap de locuitor este de aproximativ 5.000 de dolari, ceea ce plasează România printre statele cu cele mai scăzute niveluri ale averii financiare personale. În Ungaria, valoarea medie este de aproximativ 12.000 de dolari.
Averea financiară personală se bazează pe active financiare personale, inclusiv numerar, depozite în cont curent, depozite pe termen lung, titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni) și instrumente derivate, fonduri mutuale, asigurări de viață și pensii pilonul 2 și 3.
Potrivit McKinsey&Company Bucharest, o parte semnificativă din averea românilor este blocată în active imobiliare, iar cauza valorii mici a averii personale la nivel national este lipsa educației financiare.
Aproximativ 70% din activele financiare personale ale românilor sunt deținute în numerar și în depozite, față de media de 59% în Europa Centrală și 40% în Europa de Vest.
Totodată, doar unul din cinci români crede în sistemul public de pensii și doar unul din patru are încredere în cel administrat privat.
