Industria editorială a învățat lecția supraviețuirii

Vânzările de carte au continuat să scadă în 2024. Cifrele de afaceri ale multor edituri au crescut, fiind influențate de inflație. Supraviețuirea a fost cuvântul de ordine pe o piață resemnată de aceleași dificultăți.

Anul trecut, afacerile pieței editoriale din România, reprezentată de 101 de edituri monitorizate de „Forbes România”, au atins 185,06 milioane de euro, în creștere cu 16% față de anul 2023, conform bilanțurilor preluate de la Ministerul Finanțelor.

Profitul net total al editurilor monitorizate s-a ridicat la 25,3 milioane de euro, calculat la cursul mediu BNR de 4,97 lei/euro, în creștere cu 27,7% față de anul precedent. Majorările sunt explicate prin scumpirea cărților (inflația).

Multe voci din piața editorială pun la îndoială aceste statistici, afirmând fără nicio dovadă că situația financiară a editurilor este foarte proastă, de parcă Ministerul Finanțelor ar fi umflat bilanțurile sau le-ar fi scos din „burtă”.

Se induce ideea de unii actori din piață că aceste bilanțuri nu reflectă realitatea și n-ar trebui băgate în seamă.

Ciudat este că editorii reprezintă singura breaslă care pune la îndoială cifrele de la Ministerul Finanțelor. N-am auzit ca alte piețe (publicitate, PR, televiziune, radio, farma) să respingă astfel de bilanțuri cu motivația că nu reflectă… realitatea.

În fapt, negarea bilanțurilor reprezintă o manevră a editorilor de a bloca transparentizarea pieței. Din păcate, nu există nicio instituție independentă care să auditeze tirajele vândute.

După fiecare ediție a târgurilor de carte (Gaudeamus și Bookfest), editurile se întrec să difuzeze presei topurile cu „cele mai vândute cărți la târg”, dar fără să precizeze numărul exemplarelor vândute. Lipsa de transparență este un defect major al lumii editoriale. Un defect întreținut intenționat.

Dar anul 2024 a fost negru pentru editori. Retailerului online Elefant.ro a intrat în insolvență, rețeaua de librării Diverta a anunțat că se va închide și, colac peste pupăză, Consiliul Concurenței a amendat mari edituri, lanțuri de librării și Asociației Editorilor din România (AER) pentru „participarea la o înţelegere anticoncurenţială”. Valoarea totală a amenzilor s-a ridicat la aproape 6 milioane de lei. A fost o decizie „cusută cu ață albă” de Consiliul Concurenței, care se poate recunoaște de pe Lună. Piața editorială a încasat și această lovitură cu stoicism.

Rundele de alegeri și campaniile electorale din 2024 au constituit o altă lovitură pentru editori. Românii s-au uitat mai mult la candidați decât să citească. Instabilitatea guvernamentală, frământările politice, coroborate cu inflația crescută, au torpilat planurile multor editori. În fapt, antreprenorii au stat cu inima strânsă să vadă cine va câștiga președinția României.

Dar problemele nu s-au încheiat în 2024. Creșterea TVA la cărți, de la 5% la 11%, măsură decisă de guvernul Bolojan în această vară, va afecta vânzările de carte. Editorii au învățat să supraviețuiască, nu-i nicio noutate.

Ca în fiecare an, „Forbes România” a evaluat starea de spirit a industriei, adresând editorilor, librarilor și agenților literari câteva întrebări:

1) Care este cuvântul care caracterizează activitatea companiei dvs. în anul 2024?

2) Cum s-a mișcat piața editorială din România în anul 2024?

3) În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?

4) Care sunt îngrijorările dvs. legate de viitorul pieței de carte din România în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?

Notă: Topurile de vânzări de cărți, ce însoțesc răspunsurile editorilor și librarilor, sunt aferente anului 2024 și se găsesc în ediția tipărită „Forbes România”.

Ana Lotts-Nicolau (Nemira): „Am refuzat să ne dăm bătuți pe o piață din ce în ce mai dificilă”

Barna Nemethi (Curtea Veche Publishing): „Statul român manifestă o indiferență cronică față de sprijinirea lecturii și a culturii scrise”

Costel Postolache (Integral): „Mi-am pierdut demult orice iluzie privind profitul material al publicării de carte”

Dana Moroiu (Baroque Books & Arts): „La vie en rose, cu taxe rose!”

Gheorghe Erizanu (Cartier): „Prețul cărții nu e suficient de mare ca editorii să poată să iasă din acest cerc vicios al supraviețuirii”

Silviu Lupescu (Polirom): „Dacă profit nu e, nimic nu e. E pierdere și tragem cortina”

Florentina Ion (Didactica Publishing House): „Cartea este o punte între copil și lumea în care va trăi”

Norbert Schmoll (Booklet): „Am constatat o creștere moderată a interesului publicului pentru lectură, în special în rândul tinerilor”

Diana Mocanu (GAMA): „Credem că textul tipărit rămâne o formă rară de antrenament mental profund și de aceea vom continua să publicăm cărți pe hârtie”

„Inocenții”, pe primul loc în vânzările Humanitas, în anul 2024

Florin Enceanu (Bookzone): „Ne propunem să construim relevanță, impact și loialitate — iar profitul vine, mai devreme sau mai târziu, ca o consecință firească”

Dan și Marin Vidrașcu (Litera): „Misiunea noastră rămâne aceea de a oferi conținut valoros, accesibil și adaptat nevoilor unei societăți în continuă transformare”