Marilena Iovu, agent literar, estimează că majorarea TVA la cărți va avea o contribuție nesemnificativă la reducerea deficitului bugetar într-o țară în care cărțile sunt deja considerate produse de lux și sunt cumpărate de o minoritate.
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea agenției dvs în anul 2024? Detaliați, vă rog!
Marilena Iovu: Bilanț! Anul trecut am sărbătorit primii 10 ani de activitate – un deceniu în care am intermediat drepturile de traducere și publicare în limba română pentru aproape 2 500 de cărți străine, destinate mai ales copiilor, și am tradus efectiv 350 dintre acestea.
Sunt subagent în România pentru 60 de edituri și agenții străine, jumătate fiind din Germania, Austria și Eleveția, afacerile cu aceste țări aducând peste 70% din veniturile agenției, restul provenind din colaborarea cu edituri din Belgia, Franța, Marea Britanie, Italia, Spania etc.
Portofoliile editurilor românești s-au îmbogățit cu traduceri ale celor mai importanți scriitori germani, care se bucură de succes internațional și au încântat generații întregi, precum: Michael Ende, Cornelia Funke, Erich Kästner sau Ottfried Preuβler.
Germania sprijină literatura prin programe educaționale și premii, un exemplu fiind Premiul German de Literatură pentru Copii și Tineret acordat în 2024 scriitorului Saša Stanišić pentru romanul Wolf (apărut în traducere la Editura DPH cu titlul Lupul).
M-am bucurat mult când autorul austriac Heinz Janisch (publicat la noi de editura Signatura) a primit cel mai prestigios premiu acordat autorilor de cărți pentru copii, Hans Christian Andersen.
Cărțile din Germania se bucură de succes la noi, la rândul meu mă străduiesc să le trezesc și interesul partenerilor germani pentru cultura și operele autorilor români de carte pentru copii.
Forbes: Cum s-a mișcat piața editorială din România în anul 2024?
Marilena Iovu: 2024 a fost un complicat. Economia României s-a contractat, am avut cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și politica ne-a dat dureri de cap.
Elefant, unul dintre cele mai importante canale de distribuție pentru multe edituri a intrat în insolvență.
Cărțile s-au scumpit, urmând tendința altor produse de pe piață. Chiar și în aceste condiții vitrege, editurile și-au menținut interesul pentru achiziția drepturilor de traducere, astfel că veniturile agenției au crescut cu 10%, depășind puțin nivelul din 2022 (fiindcă în 2023 am înregistrat o scădere).
La târgurile de carte autohtone unele edituri au avut standuri ceva mai mici și au publicat mai puține noutăți. Bookfest a mai fost cum a mai fost, dar Gaudeamus, desfășurat chiar în perioada tumultuoasă a alegerilor prezidențiale de la începutul lui decembrie, cred că a fost destul de puțin profitabil pentru editurile participante.
Forbes: În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?
Marilena Iovu: Am avut patru runde de alegeri. Oamenii au citit fluturași de campanie, nu cărți!
N-au fost bani la buget pentru cultură ci doar pentru cheltuieli electorale. Scandalurile de la alegerile locale, europene și prezidențiale difuzate la TV și transmise pe rețelele sociale au captat interesul publicului. Politica a acaparat spațiul de antenă și a beneficiat în mod firesc de atenția jurnaliștilor, comentatorilor și bloggerilor.
Noi, toți cei din domeniul editorial, eram extrem de îngrijorați și agitați, neștiind direcția pe care o va lua România după alegeri.
Pe 6 decembrie 2024, când s-a aflat vestea-bombă că CCR a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale solicitând reorganizarea procesului electoral mă aflam la Romexpo și am văzut cum incinta târgului de carte s-a golit, în loc să existe o afluență de public (așa cum era de obicei vinerea după-amiaza la târg).
Cărțile și politica nu fac casă bună, cu toate că unii politicieni și-au găsit surse bune de inspirație pentru discursuri plagiind replici din cărți celebre.
Forbes: Care au fost categoriile (domenii) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2024? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Marilena Iovu: La fel ca în anii trecuți, au fost la mare căutare cărțile ilustrate: 61 % dintre titlurile vândute prin intermediul agenției au fost povești pentru categoria de vârstă 2-6 ani.
Fie că vorbim de serii bestseller cu personaje îndrăgite: Conni, Henri și Henrieta, Micul Păianjen Firicel etc, de povești sezoniere (de Crăciun și de Paște), cărți în care copiii găsesc soluții la probleme din viața reală (cele apărute la Editura Sofiami despre dormitul și mâncatul singur sau renunțarea la scutec) ori colecții de fabule și povești educative pe teme de ecologie.
25% au fost cărțile pentru micii cititori independenți, de 7-10 ani, cu capitole scurte, în care textul și ilustrația ocupă proporții aproximativ egale, cu dialoguri și personaje amuzante, care îi atrag pe copii: seriile Tafiti, Rubinia și Ruby Fairygale de la Univers Enciclopedic, cele cu Comisarul Lăbuță, Tom Turbo ori Niki și Cioc de la și din nou Conni de la Editura Casa, de data aceasta fiind vorba de romane cu aventuri pentru preadolescenți.
Editura DPH a vândut foarte bine cărțile de aventuri din seria Luna și pădurea magică, pe teme de ecologie.
10% dintre cărțile ale căror drepturi de traducere le-am intermediat au fost cele de non-ficțiune: cărți cu sunete ale unor animale și păsări, cărți pentru gestionarea emoțiilor, de istorie ori matematică distractivă și cărți de activități.
Cititorii români urmăresc atent trendurile internaționale, iar cărțile pentru adulții tineri se înscriu în topul preferințelor acestora: anul trecut Bookzone a publicat cu succes trilogia Maxton Hall de Mona Kasten, care a inspirat serialul omonim, difuzat în peste 240 de țări.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs legate de viitorul pieței de carte din România în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?
Marilena Iovu: Cultura a suferit în anii din urmă numai măsuri de austeritate. Statul nu doar că nu sprijină sectorul editorial, nici măcar nu-și face treaba, neasigurând fondurile necesare bibliotecilor pentru achiziționarea de 50 de cărți noi la fiecare o mie de locuitori.
Măsura adoptată de guvern, a creșterii cotei de TVA la carte de la 5% la 9%, va avea o contribuție nesemnificativă la reducerea deficitului bugetar într-o țară în care cărțile sunt deja considerate produse de lux și sunt cumpărate de o minoritate.
La nivel european, cărțile sunt exceptate de la plata TVA în Norvegia și Marea Britanie, pe când în Spania și Italia au o cotă de 4%, în Polonia și Ungaria 5% , în Franța 5,5% șamd.
Creșterea TVA în valori absolute nu pare mare (circa 2-5 lei pentru majoritatea titlurilor) dar măsura vine după intrarea în insolvență a unor mari distribuitori (Diverta și Elefant), închiderea unor librării și desființarea a mii de biblioteci.
Deși consumul de carte scade de la an la an pe fondul scăderii puterii de cumpărare, lectura are viitor, doar că acesta va fi digital, noile generații fiind din ce în ce mai obișnuite cu ecranele încă din primele luni de viață.
Ebookurile, audiobookurile și ascensiunea inteligenței artificiale redefinesc modul în care copiii dobândesc cunoștințele, permițându-le să exploreze conținuturi variate, care îi stimulează și îi provoacă.
(1 iulie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.