Adrian Păun, Head of Marketing la Cărturești, caracterizează anul 2024 drept unul al prudenței, în care s-au înregistrat vânzări moderate. Cărțile de istorie au înregistrat o cerere mai mare, mai ales după alegerile din decembrie.
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea companiei dvs în vânzările de carte, în anul 2024? Detaliați, vă rog!
Adrian Păun: Cuvântul care ar descrie vânzarea de carte din anul 2024 este prudență. Zic asta fiindcă puterea de cumpărare a fost influențată de schimbările economice și politice – evenimente ce s-au tradus printr-un comportament mai rezervat al oamenilor.
Din dorința de a înțelege împrejurările ce au dus la schimbările percepute în jur, am văzut un consum crescut pentru cărțile de istorie și geopolitică, de exemplu. Preocupările oamenilor sunt un predictor inclusiv pentru consumul și preferințele de lectură.
Forbes: Cum s-au mișcat vânzările pe piața de carte din România în anul 2024? (tendințe, creșteri/scăderi, inflație etc)
Adrian Păun: Per ansamblu, a fost un an moderat în vânzări. Am văzut o ușoară creștere în prima jumătate a anului, urmată de o încetinire în ce-a de-a doua parte.
În România, piața de carte a trecut printr-un dezechilibru produs de decizia Consiliului Concurenței, cu efecte asupra furnizorilor, editorilor, scriitorilor, cititorilor, iar pentru Cărturești această decizie a însemnat scăderea unor resurse de dezvoltare deoarece s-a suprapus pe alte modificări fiscale precum impozitul forfetar.
Forbes: În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?
Adrian Păun: Campaniile electorale și frământările din societate s-au reflectat și asupra vânzării de carte. Dacă e să folosesc un cuvânt care să descrie anul din această perspectivă, atunci ar fi -informare-. În procesul de a înțelege realitatea din jur, oamenii și-au căutat răspunsuri și în cărți. Ceea ce e un mecanism sănătos.
Am văzut o cerere mai mare pentru cărțile de istorie, fie scrise de autori români sau străini, sau cărți de geopolitică care să aducă un plus de înțelegere a contextelor de la nivel global, precum alegerile din USA, războiul, tensiunile din Orientul Mijlociu.
Așadar, lecturile sunt în continuare un instrument prin care oamenii aleg să-și dezvolte gândirea critică, să-și formeze propriile opinii, sau să aibă perspective noi asupra unor fenomene sociale sau politice.
În luna decembrie 2024, după alegerile prezidențiale, cititorii veneau în librării și cereau explicit cărți despre istoria României. Librăria este o oglindă a frământărilor oamenilor.
Forbes: Care au fost categoriile (domenii) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2024? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Adrian Păun: Uitându-mă pe cifre, văd că o creștere la cărțile pentru adolescenți. Corelez creșterea și cu succesul festivalului de literatură pentru adolescenți „FestivalYA” organizat de Fundația Cărturești.
Anul trecut am avut-o prezentă în Cărturești Carusel pe Zoulfa Katouh, o autoare canadiană cu origini siriene. Cartea sa „Cât timp înfloresc lămâii” a devenit bestseller în România la scurt timp după traducerea și apariția în librării.
O creștere vedem și la cărțile pentru copii, la care am contribuit prin premiile „Cărturino” dedicate scriitorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii, singurele de acest fel din țara noastră.
Cât privește regresul, nu avem unul notabil pentru anul 2024. Vedem însă un regres în ultimii ani în privința poeziei și a cărților de travel fiindcă oamenii nu-și mai cumpără ghiduri din librării ci le caută pe internet. Tot o ușoară scădere am văzut-o și la titlurile de dezvoltare personală.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs legate de viitorul pieței de carte din România în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?
Adrian Păun: Îmi exprim încrederea că Parlamentul ales anul trecut se va pune la masă cu noii Miniștri ai Educației, Culturii și Finanțelor și vor dezvolta soluții sustenabile pentru piața de carte, uitându-se la industrie în ansamblu.
Un prim pas ar fi o armonizare a legislației cu impact direct sau indirect asupra pieței de carte, mă refer la Legea Culturii Scrise, Legea bibliotecilor sau Legea privind Drepturile de autor.
Este necesară o actualizare a acestora ca să poată răspunde provocărilor unei lumi digitalizate și formelor de competiție economică pe care le generează. Modele de bune practici legislative avem în țări precum Franța, Germania, Marea Britanie.
Sper că cei cu putere politică vor realiza că accesul la lectură ar trebui să fie un drept universal și să trateze educația și cultura întocmai. Să nu uităm că niciodată în istorie nu s-a citit mai mult decât acum – indiferent de suport, de format și de medium. Carte sau ziare, e-mail, articole, sau postări pe social media, lectura este în centrul societății noastre. Și este mijlocul prin care atât mobilitatea socială cât și democrația pot să existe.
(16 iulie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.