, Forbes Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Macroeconomie |
|

Urmărește Forbes CEE Forum în timp real! – Ziua I

Forbes CEE Forum, a doua ediție a evenimentului economic de o asemenea magnitudine organizat de o publicație din România, va analiza principalele probleme care stau la baza situației economice și politice din Europa Centrală și de Est, Țările Baltice și Orientul Mijlociu.

Astăzi a început Forbes CEE Forum, a doua ediție a primului eveniment economic regional la care principalii actori de pe scena politică și economică din Europa Centrală și de Est, alături de editori din rețeaua internațională Forbes,  încearcă să găsească soluții pentru o strategie sustenabilă de creștere economică.

Citiți mai jos cele mai importante lucruri spuse de participanții de seamă de la Forbes CEE Forum, în timp real:

Sesiunea III- ENERGIA ȘI RESURSELE NATURALE CA MOTOARE DE CREȘTERE

Steven Borncamp, CEO & Founding President Romanian Green Building Council

„Suntem un fel de Cameră de Comerț dedicată imobiliarelor și vrem o îmbunătățire a performanțelor pentru eficiență. În același timp, vrem să încurajăm clădirile noastre să cumpere energie verde ți să integrăm energia verde în construcția clădirilor”

„Putem vorbi despre tot felul de subvenții. Există termenul megawatt. Cu cât avem mai mult, cu atât putem exporta mai mult. Avem taxe pe emisii de carbon și impozite scăzute”

„Nu toate clădirile sunt create la fel. De ce trebuie să plătească aceleași taxe?”

„Sunt peste 200 de proiecte care trec prin procesul de certificare. Criza a încetinit domeniul construcțiilor din România. Deducerea impozitelor pe proprietate poate fi cerută de orice primărie și diferențiază orice clădire în funcție de performanța energetică”

„Majoritatea populației la nivel internațional este subfinanțată în construcția casei. Materialele folosite sunt de calitate inferioară. Problema este că banca ar trebui să fie interesată în aspectul clădirii, pentru că este, alături de tine, proprietar al casei”.

„Costurile energiei fac ca o persoană care achiziționează să aibă riscuri. Există și costuri de sănătate, dar și de reparații”

„Un studiu făcut pe 72.000 de case, 32% din proprietari nu pot să plătească băncii”

„Cluj, Iași, București și Brașov sunt centre importante pentru noi”

„Oamenii sunt foarte interesați de cât de capabil tehnic este un român”

„O casă verde înseamnă un design mai bun, costuri mai mici și o mai bună acustică”

„Este important să punem un preț corect pe energie este însă mai important este să micșorăm kw”

„Dacă ne uităm la clădirile vechi, unele folosesc mai puține resurse. De ce trebuie să plătească aceleași taxe?

„Dacă ne uităm la eficiența Bucureștiului, cred că stocul de locuințe existent este destul de afectat. Durează foarte mult să vedem rezultate în industria construcțiilor, dar România se mișcă foarte repede în această zonă”.

 

Karoly Borbely, Manager, Departament Strategie Investițională – IPO Hidroelectrica

„În România, boom-ul energiei regenerabile a adus un plus, pentru că au intrat 4-5 miliarde în țară”

„Un mare challenge pentru Guvern și mediul de business este strategia energetică de a produce un document care să corespundă nevoilor României”

„Am pierdut deja câteva momente în care am fi putut deveni jucători regionali. Putem produce energie ieftină pentru consumul intern”

„Pe termen mediu și lung, profitabilitatea unei companii se vede când este listată la bursă”

„Companiile românești au capacități de producție foarte bune, dar trebuie să  se concentreze pe producerea de energie electrica la  costuri cât mai redus

„Hidroelectrica are un birou deschis în Serbia, unul în Ungaria, dar barierele legislative și câteva taxe ne ingreuneaza vanzarea la export a energiei electrice

„Viitorul stă în a vinde energia în străinătate, pentru că producem foarte mult și, în același timp, este și o oglindă a eficienței companiei. Piața internă nu va întâmpina probleme, dar totul trebuie gestionat politic și financiar foarte echilibrat”.

 

Corneliu Bodea, Președintele Centrului Român al Energiei și vicepreședinte Adrem Invest

„Energia este un domeniu foarte fundamental pentru orice dezvoltare economică. Are vantaje. Dar și dezavantaje”

„Energia depinde de investiții pe termeni lung. Cunoaștem problema mirajului investițiilor pe termen scurt în energie”

„Trebuie să construim o strategie într-un mediu impredictibil, care este mult mai complicat. Inclusiv lipsa unei strategii poate fi un avantaj într-un asemenea mediu”

„Toată lumea vorbește despre energia regenerabilă. Probabil tot datorită acestei impredictibilități simțim o prezență extrem de importantă a lobby-ului industrial”

„Cred că energia regenerabilă este un răspuns. Trebuie să găsim o soluție pentru bunăstarea oamenilor pe care îi cunoaștem sau îi vom cunoaște în viitor”

 

Kinga Daradics, CEO & Country Chairman MOL ROMÂNIA

„Grupul MOL are operațiuni în peste 40 de țări, cu activități de downstream în mai mult de 10 țări din regiune. Având un model integrat putem spune că putem avea o marjă mai bună pentru toate activitățile pe care le avem. Mai mult de 20% din marja de profit operational in downstream este adusă de activitatea de retail. Suntem foarte prudenți și preocupați să ne păstrăm poziția competitivă”

„Chiar dacă segmentul downstream a avut un an foarte bun, continuăm acțiunile de creștere a eficienței”

„Segmentul downstream are o mare importanță în cadrul grupului, am achiziționat recent peste 200 de stații în România, Cehia și Slovacia. Am introdus și un nou concept în consum, care pune mare accent pe servirea clienților”

„Luăm în considerare activitățile cheie pentru viitor, pe care punem accentul”

„Multe activități din România sunt B2B. Astăzi, avem 200 de stații în toată țara”

„Noul concept Fresh Corner are în centru prospețimea: cafeaua și servirea clienților prin magazinele din incinta benzinăriilor noastre”

„Dacă aș sintetiza ultimii ani de activitate, putem spune că am contribuit la bugetul statului român cu 1,8 miliarde de euro”

“Considerăm că piața românească mai are de făcut mulți pași pentru a-și atinge potențialul”

„Dacă ne referim la petrol și gaze, estimările arată că România mai are rezerve pentru circa zece ani. Perioada de explorare durează 3-5 ani, forajul poate dura doi-trei ani. Este foarte important ca România să aibă o imagine generală a acestei industrii”

„Este obligatoriu să ai un mediu predictibil din punct de vedere al reglementărilor, pentru că energia este esențială pentru activitatea economica, de aceea majoritatea țărilor o includ în politica de securitate.”

 

Sesiunea II – SISTEMUL BANCAR ȘI OPORTUNITĂȚILE DE FINANȚARE

Omer Susli, Proprietar Praktiker România

„Praktiker a fost pentru mine o provocare. Am avut, la început, încă 12 doritori de cumpărare la nivel național și internațional”

„Ca să întâlnești succesul în business, întotdeauna trebuie să fii cu un pas înaintea altora din domeniu”

„Colegii mei lucrează la reducerea TVA-ului înainte cu trei luni de aplicarea legii”

„Nu e credibil că o companie care pierde 30-40 milioane euro să devină un an mai târziu profitabilă. Nu am redus numărul de angajați, dar am externalizat multe domenii precum logistica”

„În fiecare zi, compania are creștere. Astăzi am ajuns la 42.000 de articole în magazin”

„Trebuie să fim mai flexibili, pentru că oamenii din România au nevoie de investitori. Oricât de mic ar fi investitorul, ar avea un anumit număr de angajați”

„Nu există criză. N-a fost niciodată și nu va fi niciodată. Banii tipăriți în această perioada sunt întotdeauna în creștere. În perioada crizei, banii de pe piața românească s-au mutat în alte locuri”

„În România, deja am început mâna de lucru negativă. La ora actuală, avem în grup peste 1.000 și în Praktiker peste 400 de posturi libere. În perioada 2006-2008 aduceam deținuți din penitenciare care lucrau în fabricile de producție, dar am încetat colaborarea în 2009. Anul acesta, am reluat contractele și colaborăm cu mai multe penitenciare, pentru că nu avem mână de lucru suficientă. Asta este cea mai mare problemă din industria românească”.

 

Ioana Filipescu, Managing Director, Filipescu Visa Financial Advisors

„2014 și 2015 arată mai bine. Arată că activitatea s-a stabilizat undeva la circa 50% din valorile pieței dinainte de criză. Este remarcabil că talia medie a tranzacțiilor are o tendința de creștere, dar rămâne mică în comparație cu talia medie a tranzacțiilor la nivel european”

„După o viață de meserie de consultant în fuziuni și achiziții, pot să spun că partea de fuziuni este tot mai redusă în general, dar în România lipsește cu desăvârșire și asta înseamnă că piața se consolidează greu”

„Companiile locale nu au uzanța de a se asocia și de a achiziționa la nivel local”

„Este esențial ca la nivelul unei companii lucrurile să se facă bine. Partea operațională a activității este cea de esență fundamentală, după care intervin anumiți factori. Trebuie să se facă ceva viabil în compania respectivă”

 

Mihai Muntean, Chief Sales Officer NN România

„Rata de înlocuire a salariului prin pensia de stat, care în prezent e în jur de 45%, va scădea la mai puțin de 30% în următorii ani, pe fondul evoluțiilor demografice descrescătoare și a diminuării populației active, care sunt inevitabile”

„În 2032, un angajat va trebui să susțină 2,5 pensionari, față de 1,3 în prezent, ceea ce se va traduce în scăderea pensiilor”

„Multe țări europene au întreprins reforme în sistemele de pensii, mai ales țările din CEE, care au introdus sistemul bazat pe trei piloni: pensia de stat, o pensie de stat administrată de o companie privată de management de fonduri și o pensie privată facultativă prin care economisești dincolo de ceea ce îți oferă statul, până la 15% din venituri. Aceia sunt bani gestionați de un fond de pensii, urmând norme foarte stricte impuse de stat. În contextul în care pensia de stat și pensia privată obligatorie nu vor fi suficiente pentru menținerea nivelului de trai, este nevoie de măsuri suplimentare pentru un viitor financiar sigur”

„În cazul României, reforma pensiilor a început în 2007. A urmat o perioadă foarte dificilă, din cauza crizei. Pentru asigurarea unui trai mai bun la vârsta pensionării, tinerii trebuie să se gândească din timp la veniturile lor la pensie și să înceapă să economisească. Pilonul III este o oportunitate foarte bună, în contextul în care în 16 ani pilonii I și II vor asigura pensionarilor aproximativ 40% din ultimul salariu”

„93% din activele fondului de pensii sunt investite în piața locală, ceea ce înseamnă că banii rămân în țară. Obținerea unui randament cât mai bun este o prioritate pentru administratorii fondurilor de pensii facultative, de departe cel mai mare investitor local”

„Uitându-ne la schimbări, contribuția noastră ca administrator de fond de pensii este foarte vizibilă, iar pe termen mediu și lung ne așteptăm să avem cam 22% din active investite pe bursă”

„Avem în prezent o provocare și totodată o oportunitate importantă, anume creșterea nivelului de educație financiară a populației”

„Angajatorul joacă un rol important în piața pensiilor. 11% dintre români consideră că angajatorul lor este responsabil pentru asigurarea unor venituri mai bune la vârsta pensionării și creșterea nivelului lor de educație cu privire la bunăstarea financiară, conform unor studii interne realizate de NN”

„Am putea face mai multe pentru a ajuta oamenii să înțeleagă nevoia acestor fonduri și investiții în planurile lor financiare pe termen lung”

„Pensiile private răspund unor nevoi critice ale societății, pe care nu le vom putea evita pe termen lung. Abordând această nevoie, trebuie să acționăm. Guvernul și companiile trebuie să joace un rol mai activ pentru a păstra acest ciclu în funcțiune”

„Cred că rolul tinerilor este important și vedem că este un segment mult mai conștiincios cu privire la drepturile pe care le au și la lucrurile pe care le-ar putea face pentru un viitor mai bun”.

 

George Georgakopoulos, CEO Bancpost România

„România este un loc foarte bun să te afli și să investești. Momentul investițional este corect. Există oportunități de investiție în multe sectoare din economie și sectorul bancar este solid și capabil să susțin creșterea economică”

„Economia și țara este o destinație atractivă pentru investitori. Oferă un spectru un spectru mai larg de potențial. Apoi, se bucură de o creștere a PIB-ului. În același timp, faptul că inflația este sub control, este solidă din punct de cădere macroeconomic, este apreciat de investitori”

„„Numărul creditelor s-a redus foarte mult față de perioada de avânt. Din nou, este un start foarte bun. Depozitele de bani sunt trecut cu vederea uneori, dar sunt foarte importante. Sunt convins că oferă un potențial de creștere”

„Avem un sector bancar solid. Profitabilitatea lui este bună”

„Băncile, pe scurt, au pierdut bani câțiva ani. Acum, ne aflăm î altă situația. Azi, profitul investițional este de 5,6%. Există foarte mulți bani pentru investiții li vom concura între noi pentru a investi”

„Dacă combinăm aceste avantaje. Lichiditatea și profitabilitatea, România este o atracție pentru investitori”

„Trebuie să continuăm să atragem investiții străine directe. Avem câțiva indicatori că avem succes în acest sens. Un alt lucru foarte bun de făcut este să absorbim mai bine fondurilor structurale UE”

„În România există 55 miliarde de euro în depozite, iar corporațiile vor putea beneficia de aceste sume. În final, succes nu va veni fără ca băncile să nu participe. Au bunăvoința de a participa la îmbunătățirea economiei și sunt optimist în privința acestei părți”

„Economia reală are multe avantaje. Comparativ cu acum câțiva ani, s-au făcut multe progrese, avem bilanțuri mai clare și acest lucru ar trebui să ne ofere multe oportunități de investiție în România. Țara încă este o piața de emergentă, nu a ajuns la maturitate, dar a trecut de criză, modelele de afaceri sunt mai bune, băncile sunt în formă si au capacitatea de a se implica în susținerea creșterii economice”

„Am investit o parte din viața mea în România, prin urmare cred în țara asta. La bancă, noi credem că suntem câteva sectoare supraevaluate. România are potențialul de a deveni o piață de export, are potențialul combinat cu sistemul macroeconomic să export și ne descurcăm din ce în ce mai bine la asta. Fabricile de producție, și cu cât avem mai multă tehnologie, foarte bine, au potențial de export. Atât în producția și logistică există potențial”.

 

Sesiunea I -O PERSPECTIVĂ DE ANSAMBLU

Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România

„60% din directorii generali sunt îngrijorați de viteza schimbărilor tehnologice. Există clar o preocupare majoră de viteza această și de modul în care businessurile lor sunt afectate”

„67% din antreprenorii români consideră inovația ca o preocupare majoră în următorii cinci ani de zile

”90% din antreprenori consideră că tehnologia digitală va fi omniprezentă în viața lor, în viitorul care urmează”

„Se investește mult și în sectorul automotive, nu doar în cel IT”

”19% reprezintă interesul în crearea unui ecosistem favorabil inovării”

„Inovația trebuie să devină cu adevărat o prioritate a României. Acest efort investițional nu trebuie făcut doar de stat, ci și de mediul de business din România. Există o preocupare”

„Trebuie știut că există o ruptură între mediul academic și cel privat și trebuie să există o preocupare. Liderii de afaceri trebuie să ceară statului investiții mai mari în zona de cercetare și inovare și mai multă performanță în sistemul de învățământ”

„Avem proiecte foarte importante, cum ar fi laserul de la Măgurele”

„România este pe locul 4 din lume la viteza de internet, pentru că România a trecut rapid de la feudalism la zona dezvoltării tehnologice foarte mari”

 

Mihai Marcu, Președinte Medlife

„România este un importator net de capital. Această cifră scade, dar încă are nevoie de capital de dezvoltare. De exemplu, în domeniul medical, nevoia de investiții e foarte mare”

„Medicii români sunt foarte apreciați în România”

„Nu există un exod al medicilor. România produce foarte mulți medici. Desființarea spitalelor din orașele mici a fost o greșeală”

„România nu duce lipsă de medici cu adevărat buni în orașele mari. Mulți medici români se adaptează tehnologiei”

„Acum câțiva ani, se discuta că cel mai eficient aparat medical versus cost din lume este Olanda”

„În următorii ani, se vor deschide foarte multe spitale private în România”

„Sunt trei driveri de creștere ai sistemului medical: creșterea sumelor alocate din PIB către sănătate. În al doilea rând, UE, mediul privat are pondere din totalul cheltuielilor de 30%, iar România este undeva la 14%. Al treilea driver, există multă efervescență pe piață”

„Avem două-trei tranzacții de semnat în această săptămână”

„Nu mărirea salariilor este prima consecință a noului Cod Fiscal. Sunt mulți angajați PFI la spitale, care nu își vor da seama că pierd sume importante”

„Familia nu intenționează să vândă nimic din Medlife. Eu sunt antreprenor pur-sânge. Cred că am iubit mai mult banca unde am lucrat mai mult de zece ani, decât Medlife. Nu cred în hegemonia și moștenirea generațiilor”

12:00 Karoly Borbely, Manager Departament Strategie Investițională IPO, Hidrolelectrica:

„Energie a este pe drumul cel bun și în prezent există o strategie în vigoare. Ne dorim ca această strategie să fie reală și să răspundă nevoilor acestei țări”

„În perspectiva producerii de energie electrică, în Europa nu sunt probleme majore. În România, toți producătorii interni trebuie să facă eforturi importante de a crește eficiența megawatt-ului. Și celelalte companii producătoare din România trebuie să aibă în vedere o creștere a a eficienței producerii electrice”

„Intern, stăm bine. Avem un mix energetic echilibrat care ne asigură o aprovizionare cu energie electrică pe termen lung. Avem undeva la 22.000 mw instalați, iar consumul e undeva la 7.000 – 9.500 MWh. Trebuie să ne concentrăm pe eficiența producerii acestei energii și pe exportul energiei, unde stăm prost – 11-12% din totalul energiei produsa in Romania. Clienții potențiali pot fi Ungaria, Turcia, Cehia și Slovacia. Putem exporta oriunde”

„În momentul de față, nu există un plan de listare în insolvență. Momentul oportun va fi ales la propunerea consorțiului Raiffeisen Capital&Investment si Morgan Stanley, cu care lucrăm pentru pregătirea listării si cu aprobarea acționarului majoritar. În termeni reali, ar fi 2016, în toamnă, dacă pregătirile sunt optime”

„Cred că o listare duală Londra-București, ar ține standardul sus, atât pentru noi cât și pentru sectorul energetic”

„Ne gândim ca în următorii cinci ani să diversificăm sursele de producere a energiei electrice, prin achizitia a 400-500 MW capacitati de producere energie regenerabila. Bugetul de investiții total al Hidroelectrica este de 1,2 miliarde euro (mentenanță, investiții, achiziții).

„Potențialul sistemului energetic în România este în continuare foarte mare. Infuzia de capital privat și străin ar face un mare bine”

„Este foarte muncă în a deveni un brand regional puternic. Cel mai important e să avem un produs care poate fi vândut la un preț bun”

11:30 Florin Talpeș, CEO Bitdefender

„Eu cred că viitorul este extrem de luminos pentru zona asta de High Tech. Vom vedea schimbări spectaculoase privind modul în care funcționează companiile în următorii ani”.

„Dorința asta de a merge sub marcă proprie pe plan internațional se lovește imediat de incapacitatea de a găsi oamenii care să te ducă acolo. Bugetul de vânzări și marketing al unei companii în IT poate depăși 50% din bugetul companiei”.

„Am constat că în ultimii cinci ani de zile au apărut startup-uri care merg foarte bine în zona pe care greșit o numim outsourcing. Eu o numesc „de servicii”. Iar partea de servicii se dezvoltă fenomenal”

„Cred că în zona de IT există trei direcții de dezvoltare majoră: prima direcție, serviciile de IT, care se dezvoltă masiv în România. A doua direcție este dată de serviciile de dezvoltare software. Industria asta va crește foarte mult în viitor. Dacă ne uităm la raportul cerere-ofertă, la trei posturi deschise în zona de software sunt doar doi candidați. De aici vine o creștere de salarii, sustenabilă, pentru ca e dată de raportul cerere – ofertă. A treia direcție e legată de dezvoltarea de produse în zona de high-tech sub marcă proprie și distribuția lor internațională”

„România avansează prea încet către dezvoltarea de business skills. Dorința de a merge sub marcă proprie se lovește de incapacitatea de a găsi oamenii care să te ducă internațional”

„Mergi direct cu brandul propriu? Răspunsul este că depinde în ce industrie ești. Din evaluările noastre. Partea de competențe pe online sunt deja la un nivel competitiv. În România, ai șanse să găsești oameni care te pot duce internațional online”

„Sunt căsătorit cu Bitdefender. Mă uit la Bitdefender ca la o dezvoltare pe termen lung. Unul din lucrurile pe care l-am vrut a fost ca eu și soția mea să formăm români, ca să aibă competențe de business la nivelul celor de afară. A fost un obiectiv personal care ne-a influențat deciziie. Dar ca să dezvolți competențele astea, trebuie să ai alte competențe”

„Vrem să devenim unicornii care vin din România. Un unicorn este o companie tânără, care nu are 30 de ani, care depășește o valoare de un miliard. Unul din obiectivele noastre e să ajungem pe o bursă”

 

11:00 Ion Sturza, Președinte Fribourg Capital, fost Prim-Ministru al Republicii Moldova

„Romania a făcut un efort remarcabil in 2009. Poate ca nu a fost o contribuție foarte mare la bugetul propriu-zis, dar un lucru f important, Romania a căpătat încrederea piețelor și a trecut relativ ușor acești ani, lucru care astăzi e un mare avantaj”

„Domeniile atacate de investitori sunt cele care aduc o valoare adăugată mare, în sectorul industrial și cel al economiei digitale”

„Companiile de servicii IT nu investesc în partea de cercetare și dezvoltare de produse proprii și este un lucru regretabil. Văd ca investesc în hoteluri, în real-estate, fără să înțeleagă că clienții care au fost aparent fideli vor merge spre alte zone ale lumii”

„Altă problemă fundamentală: nu e o industrie tipică. Are nevoie de un ecosistem alcătuit din educație și tehnologie. În România nu a existat niciun asemenea ecosistem”

„IT-ul este văzut ca o vedetă. Dacă nu migrăm de la servicii la valoare adăugată, IT-ul nu o să mai fie o vedetă”

„Clujul a fost o oportunitate, o analiză extrem de simplă. Clujul e al doilea oraș din țară, cu o industrie IT. A face un real-estate banal în Cluj nu-i dă nicio valoare, așa că am venit cu ideea unui parc tehnologic”

„România rămâne o oază de stabilitate, are avantajele unei piețe destul de mari, are capacități bune de absorbție”

„Foarte puțini în România conștientizează că piața companiilor românești e de la Prut până la Lisabona. Azi, poți face afaceri fără frontiere. Cataloghez piața din est cu un grad înalt de risc. Dacă nu ai insight, dacă nu cunoașteți limba și tradițiile mutați-va mai departe de Vladivostok”

„Europenii naționali au decimat economia țării prin corupție, furturi. E un lucru firesc și natural într-o țară în devenire. Un catarsis, care sper că nu va afecta România din punct de vedere economic sau al imaginii”

„Sunt încrezător în capacitatea economică, a resurselor umane, de a mobiliza zeci de mii de programatori din Republica Moldova. Există o emergență care trebuie încorporată în spațiul românesc”

„O să vedeți în Republica Moldova, sectoarele agricole supraviețuiesc și au o marjă de profit de 50%”

„IT-ul ar două probleme în Republica Moldova: lipsa drepturilor de proprietate și securitate informațională, ce reprezintă un mare dezavantaj”

„Unirea Moldovei cu România e mai valabilă ca niciodată. Unioniștii declarați rămân o minoritate în Republica Moldova, dar unii pași îi recomand autorităților de pe ambele părți ale Prutului o uniune vamală, una bancară”

„Aș putea spune că sunt atât de genial că am avut o strategie anticiclică. Nu-i chiar așa. Orice om de afaceri este până la urmă un oportunist”

„Este partea de economie digitală: proiectele din IT, partea de accelerator, pe care o susținem. Este un mozaic investiții, nu de anvergură mare, dar care își schimbă optica de zece ori pe zi”

 

10:30 Valentin Lazea, economist șef Banca Națională a României (BNR)

„Este vorba despre păstrarea și creșterea stabilității macroeconomice, baza creșterii sustenabile. România, din punct de vedere macroeconomic are o situație foarte bună. Ar fi păcat ca această situație să fie pierdută din cauza unor politici cu regim scurt. România îndeplinește criteriile de la Maastricht: rata inflației, dobânda, cursul de schimb, datoria publică și deficitul valutar

„Noi nu ne dăm seama cât de favorizați suntem că datoria noastră externă este doar de 40% din Produsul Intern Brut (PIB). De exemplu, Japonia are datorie de 400%, ce poți face când ai o așa datorie? Japonia se chinuie cu măsuri neconvenționale și nu poate să depășească această stagnare cu care se confruntă de mai mulți ani”.

„Nicăieri în lume creșterea economiei nu a putut fi crescută prin relaxare monetară și fiscală. Nicio țară nu a crescut vreodată sustenabil prin relaxări fiscale. Acestea pot aduce câștiguri pe termen scurt și sunt reversibile. Creșterea sustenabilă a tuturor țărilor depinde de reforme structrale, de cei trei factori de producție: capitalul, munca și productivitatea. Până nu vom înțelege această lecție vom tot vorbi și ne vom tot certa”, mai spune Valentin Lazea.

„Creșterea potențială este un lucru calculabil, BNR, Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internațional (FMI)  calculează creșterea potențială a țării și aceasta este undeva pe la 3%”, adaugă economistul șef BNR.

„Nu s-a conștientizat în România că în perioada 2006-2008 am avut o dublă criză, pe lânga criză mondială am avut și o criză indusă de noi prin creșteri cu  7%. Toată lumea crede că dacă nu ar fi fost criza mondială am fi fost foarte bine, nu este așa. Avem de ales într-o creștere forțată sau o creștere constantă, nesatisfăcătoare pentu mulți dar nu prin politici monetare și fiscale ci prin lucruri neplăcute pe termen scurt dar care aduc beneficii pe termen lung”, mai spune Valentin Lazea.

„Putem crește acest potențial al României de la 3% la 4%? Da. Voi da 15 exemple de reforme structurale care vor conduce la creștere:

  1. Capitalul.
  2. O mai buna absorbție a fondurilor structurale europene;
  3. Trecerea BVB de la piața de frontieră la piață emergentă;
  4. Stimularea investițiilor și a exporturilor, mai degrabă decât a creșterii prin consum, prin legislație fiscală;
  5. Revitalizarea parteneriatului privat-public în proiecte de investiții majore;
  6. Educația e proprietatea numărul unu, e cea mai importantă. Trebuie să creștem egalitatea de șanse în educație;
  7. Reforma structurii de sănătate. Ar trebui mai multă la alocarea resurselor mai bine decât sunt utilizate;
  8. Stimularea mentalității și inversarea declinului demografic;
  9. Politici pentru atragerea unui anumit tip de imigranți și atragerea emigrației românești;
  10. Prelungirea vieții active pentru cei dornici și capabili să rămână în cadrul forței de muncă în perioada pensionării;
  11. Reducerea energo-intensivității producerii românești;
  12. Creșterea productivității foarte slabe din zona agriculturii prin consolidarea terenurilor și implicarea sectorului privat în infrastructura agricolă;
  13. O altă măsură, infrastructura de transport. Ne trebuie cel puțin două șosele: de la nord la sus, și de la est la vest.
  14. Dezvoltarea cercetării și inovării (licențe, brevetul de retragere venture capital) și rezultatul să poată fi utilizat în aplicații industriale;
  15. Schimbarea tuturor formelor de e-commerce, e-government, e-payments.

Toate pot duce la creștere, poate chiar la o creștere de 5%, dar trebuie făcute”, a conchis Valentin Lazea.

 

 


EXITCARD

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

Comentarii

Nu există comentarii