Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

Macroeconomie |
|

Livetext de la #ForbesCEEForum 2019. Ziua I

Astăzi începe Forbes CEE Forum, eveniment ce reunește editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA, alături de lideri internaționali din sfera politică, business și financiară.
WEB_Forbes CEE Forum_2019_SPONSORI__16_9_19

Forumul Forbes CEE este singurul eveniment regional anual organizat în România începând cu 2014, iar anul acesta leadership-ul, investițiile, inovația și potențialul noilor tehnologii reprezintă temele principale în jurul cărora experți în domeniu vor dezbate.

Ne concentrăm pe temele macroeconomice, dar și pe sectoare de business precum: bankingpiața de capitalenergieconsumer marketsantreprenoriathealthcaredigitaleducațieresponsabilitate socială.

Iată principalele declarații:

DIGITALIZATION, INNOVATION

 

Andrei Avădănei – CEO Bit Sentinel, Findator DefCamp 

Ce părere aveți despre startup-urile din România? Cum resimțiți ecosistemul?

S-au creat premisele de a dezvolta. Fiecare măsură dintre cele listate de standarde îți pemite să creezi un produs. Sunt tot felul de nișe care nu au fost explorate deloc. Dacă clientul are încredere în tine, acesta te va alege în permanență.

Noi ne-am îndreptat spre zona de antreprenoriat. Am încercat să aducem startup-uri la DefCamp pentru a-și prezenta proiectele.

 

Dr. Michaela Stein – CEO Metabolic Balance

 Tinerete fără bătrânețe nu putem primi, doar longevitate și sănătate. 10 % depinde de gena noastră, iar 90% de stilul de viață. Aș vrea să vă inspir cu niște teme precum zonele blue.

Cred că veți putea dezvolta în companiile în care lucrați sau pe care le conduceti, în zonele blue. Ca medic, această temă mă preocupă din totdeauna. Zona Blue se găseste în Sardinia, în Japonia, California și Costa Rica. Demografii au identificat aici câteva teme care îi face pe oameni să trăiască mai mult: viața în familie. Există aceste zone care ne inspiră și putem ajunge acolo. (…)

Andrei Pitiș – VP Product and Head of European Development Centers Fitbit

Mi se pare naturală trecerea de la bani la produsul final. Capitalismul fără capital nu se poate face. De curând a început să fie un capitalism cât de cât mai sănătos în România. Pentru o idee nouă trebuie să ai bani puși deoparte că să poți să faci într-adevăr asta.

Simt câteodată că avem un complex de inferioritate, că de câte ori intră un străin în cameră, de acolo vine sursa adevărului. Neagu Djuvara explică bine cum România a fost mereu la o granița de Imperiu. În zona de tech nu există limite. Sunt mai multe centre regionale, dar nu trebuie să ne simțim inferiori.

Inovația nu e neapărat despre o invenție nouă, inovația înseamnă să ajungi la produsul sau serviciul final în alt mod, având ca bază lucrurile care deja există. Când faci un produs este despre ceea ce scoți, nu despre ceea ce pui.

Există departamente de research, cu cercetători care sunt la curent cu ce va veni. Dar aceasta nu este singura formă de invoație. Inovația care este accesibilă oricui aproape este cea legată de identificarea unei nevoi reale, observate în jur și de crearea unui produs care se poate adresa oamenilor.

Despre Innovation Labs

Noi le oferim un loc de joacă celor care vin la Innovation Labs, în care să își pitch-uiască ideea, să vadă cum e să îți pui soluția în practică. Orice preaccelerator are studenți în compoziție, este un program de două luni, e un program educațional în care le oferim participanților un mentor că să se dezvolte, să își dezvolte propria idee de business. Sunt și alții care la a doua idee reușesc. Suntem și un loc în care poți să cazi mai lin, ai asigurată astfel căderea.

Voicu Oprean – CEO & Founder AROBS Transilvania Software

Trebuie să inovăm în fiecare zi, mai ales în domeniul IT-ului am reușit să inovăm zi de zi, câteodata pentru clienții noștri, în zona IT-ului, cel puțin în regiunea de unde fac parte este caracterizata de software outsourcing, în care noi inovăm, doar că veniturile inovației noastre stau în alte companii. De câțiva ani, am încercat să inovăm, ca investitor încerc să susțin firme, care să inoveze pentru a putea aduce o plus valoare deosebită.

Cum începem inovația

Ideea este începutul, dacă pariezi pe acel antreprenor să duca ideea mai departe este extraordinar. Se întâmpla de foarte puține ori să se ajungă la stadiul de produs. De multe ori ne omoară implementarea.

La primul produs AROBS, am reușit să inovăm, ne-am poziționat tăind alte componente, apoi am inovat din punctul de vedere al modelului de business. Am inovat un model de recurență SaaS sau HaaS. Cele două servicii s-au transforma într-un cost lunar care ne-au dat un boost. În circa 6 luni au apărut primele semne că a aflat concurența, într-un an a apărut concurența, dar noi eram în față, ceea ce ne-a făcut să fim lideri.

Ce pot face start-up-urile locale pentru a avea succes

Daca nu există încredere în fondator, este deal breaker, apoi trebuie să poată implementa ideea, apoi să aibă și un consultant pe care să se poataă baza. Piața românească poate fi un incubator extraordinar pentru orice piață externă, putem dezovlta tehnologie cu niște costuri mai mici ca în Silicon Valley. Dacă se dorește să se treacă la zona de vânzare și implementare, trebuie să se intre în zona în care se adreseaza acest produs.

 

 

GLOBAL MEETS LOCAL

Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România:

Veolia este numărul I mondial, care lucrează pe toate continentele. Noi avem aceleași tehnologii pe care le folosim și la Paris și în România, și în America de Sud și peste tot.

În România mai avem oameni care sunt dornici să învețe. Noi, românii, în afară facem impresie buna, dar ne deosebește ceva: ne lipsește această stabilitate și predictibilitate. Ca să gandești pe termen lung ai nevoie de o stabilitate și de o predictibilitate.

(…) Investim pentru că suntem convinși că altfel nu se poate (…) investim în lucrările de infrastructură. Vreau să trag un semnal de alarmă! Suntem într-o groapă de potențial al forței de muncă. Nu găsim în piață zidari, instalatori, muncitori (…) Dacă nu ne vom forma oameni și nu vom găsi o soluție de a aduce creier în România, ne va fi greu în următorii 5-6 ani. Veolia investește în tehnologie, eu sunt un fan al digitalului. Vreau să vă spun că cine pierde trenul digitalului, în următorii 6-8 ani va ieși din mediul business.

Dacă vrem să avem predictibilitate și stabilitate aș propune o strategie de țară. Indiferent de ce partid politic s-ar schimba, trebuie să ne propunem niște domenii strategice precum educatia, sanatatea sau agricultura. Eu aș dezvolta infrastructura, nu se mai poate, este inadmisibil.

Camelia Ene – Country Chairman & CEO Mol România

Aș vrea să reflectăm asupra faptului că se împlinesc 30 de ani de cand a avut loc Revoluția. Apreciem faptul că ceea ce ne caracterizează a fost dinamismul.

Facând o comparație simplă cu ce s-a întâmplat cu MOL România: la începutul anilor 1990 operam în jur de 4 stații, acum avem peste 227 de stații. Am avut 2 achiziții majore a unor lanțuri de benzinării foarte importante pe piața din România, am avut un ritm susținut de creștere. Cuvântul care a caracterizat piața din România este dinamismul, cu provocările care decurg din acesta, însă din punctul nostru de vedere a fost o experiență de succes pe care dorim să o continuăm și în următorii 30 de ani.

Cum își redefinește pe termen lung strategia o companie din industria de petrol și gaze?

Orice business sustenabil își percepe o strategie pe termen lung, dar aici trebuie să ținem cont de predictibilitate. MOL România a început regândirea modului de operare și abordare al retailului, ceea ce aș putea spune este că granițele dintre industrii au început să se dilueze. În urmă cu 5 ani nu cred că și-a imaginat cineva că un lanț de benzinării ar putea deveni un competitior serios pentru cafenelele din România. Ne dorim să avem diversificare de produse, ieșind din segmentul de bază.

Din punctul meu de vedere, mi-aș dori să văd îmbunătățite două lucruri: viteza cu care ne adaptăm ca societate, ca mediu de afaceri, ca mod în care valorificăm educația și avem actul de școlarizare.

Este vorba de rapiditatea cu care ne digitalizăm și absorbim noile tehnologii, iar a doilea ar fi să ne gândim la forța de munca din punct de vedere strategic, ca la un element strategic al business-urilor. Aici s-a discutat mult despre fapul că sunt români care pleacă în străinătate, avem o problemă cu natalitatea și vor exista consecințe în anii în care vor sosi.

Trebuie să ne gandim la partea educațională, tehnologia va acapara un anumit număr de locuri de muncă, trebuie să ne gândim la o reprofesionalizare, procesul invățării nu are loc doar pe timpul școlii.

Gyula Fatér – CEO OTP Bank România

Trebuie să spun că am lucrat și în alte țări, dar sunt real impresionat să fiu aici în România. Ce am gasit aici sunt oameni foarte buni, echipe foarte bune, cred că nu e nimic pentru care ar trebui să ne îngrijorăm, românii vobesc fluent limbi straine, este minuant comparând cu alte țări din regiune.

Cred că, dintr-o perspectivă a multinaționalelor, a fi în România este ușor, este un loc bun, este flexiblitate, dinamică. Sunt de acord că multinaționalele nu pot avea succes fără a avea un tratament special din partea țării, pentru că țările sunt complet diferite din anumite puncte de vedere.

Despre planurile legate de OTP Bank România

OTP este o bancă regională, avem 19 milioane de clienți în regiune, cât o țară de marimea României. Nu suntem destul de mari in tara, însă România este importantă pentru OTP, de aceea am decis să implementăm programe,  scopul nostru este să ne dublăm cota de piață în 5 ani. Vestea buna pentru țară este că vor fi investiiții din acest punct de vedere. Avem un program care schimbă infrastructura, comportamentul, pune clientul în centru.

Sunt de acord că digitalizarea este viitorul, dar sunt sigur că oamenii din aceasta regiune încă au nevoie de intervenția personala. Nu dăm afară oameni, ci angajăm, luna trecuta am angajat 100 de oameni, credem că în urmatorii 5-10 ani oamenii înca vor aprecia relațiile umane.

Ca grup, am atins un obiectiv important, fiind cel mai mare furnizor independent de servicii financiare de pe piața noastră internă, dar și un jucător important în regiune. Facem acest lucru de 70 de ani, iar acum avem o mare comunitate de 36.000 de angajați, care au grijă de peste 18,5 milioane de clienți în 10 țări. În acest context, operațiunile din România sunt foarte importante, sucursala locală are o poziție consolidată și o perspectivă de creștere bună. Sistemul bancar avansează în direcția digitală și aceasta este o nouă cale pentru a deveni mai buni pe plan local și pentru a oferi clienților noștri servicii și asistență de calitate.

Avem sprijinul grupului în dezvoltarea prezenței OTP Bank în România, ceea ce înseamnă că avem planuri solide de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii, atât pentru infrastructura digitală, cât și pentru rețeaua de sucursale. Intenționăm să ne dublăm cota de piață în 5 ani. Suntem o bancă universală, intenționăm să dezvoltăm acest business și să îmbunătățim orientarea catre clienți,, concentrându-ne pe oferirea de servicii personalizate de înaltă calitate și căutând în mod constant să ne consolidăm abilitățile de inovare.
Piața românească se dezvoltă foarte repede, clienții devin mai exigenți, iar băncile trebuie să-și îmbunătățească nivelul de servicii prin orientarea mai puternică către client. De asemenea, mă aștept la continuarea consolidării pieței. Tehnologia și digitalizarea sunt două modalități prin care putem ajunge mai repede la clienți, să le satisfacem cererile și să le oferim soluții, dar este în același timp calea de creștere a educației financiare a populației. Aceasta este una din direcțiile spre care trebuie să îndrepte tot sistemul bancar, deoarece având mai mulți clienți educați financiar înseamnă că un sistem bancar poate funcționa mai bine, poate avea servicii mai bune și riscuri mai mici. Totuși, acest lucru va trebui făcut prin toate canalele, contactul direct cu clientul fiind cel mai important.

Jean Richard de Latour – CEO Carrefour România

Sunt de un an aici, în România, am fost invitat în Franța și toată lumea m-a întrebat cum e business-sul în România, răspunsul meu a fost că: este un fel de rock and roll, adica foarte dinamic și cu multe provocări.

Carrefour este o companie globală, dar cu o amprentă locală foarte puternică, avem supermarketui, magazine de proximitate, de tip discount, suntem activi în zona de e-commerce.

Suntem aici să vorbim despre transformarea business-ului cu perspctivă globală și locală, retailul este influențat de tendințele globale, însă este și o afacere internă, nu facem lucrurile la fel în Spania, Franța, nu avem aceeași abordare aici, nevoile clienților sunt diferite și ne adaptăm la ele, ne adaptăm oamenilor și culturilor.

Pentru Grupul Carrefour este mai ușor să ne adaptăm la nivel local și datorită spiritului nostru latin. Ne place să gătim și să stăm cu prietenii și familia mult în jurul mesei. Carrefour este adminstrat de o echipa stabilă în Romania de 18 ani, pentru prima data, anul trecut am numit un director de operațiuni român.

Piața a evoluat impresionant, la fel și clienții noștri. Piața din România este aparte, românii preferă produse de calitate la prețuri foarte bune.

Când vine vorba de transformarea în afaceri, rolul nostru ca retaileri merge mai departe de management, transofrmarea afacerii și companiei noastre implică schimbarea pieței în sine, dar și obiceiurile societății și consumatorilor. Aceasta este o mare responsabilitate, un aspect ce trebuie abordat cu responsabilitate.

De exemplu, dezvoltarea e-commerce-ului a schimbat cu adevărat viața oamenilor, când știi că poți primi direct acasă produse la prețuri de hypermarket viața ta se schimbă, așa facem cu Bringo. Bringo ne-a schimbat viața într-un mod real, pentru că acum petrecem timp cu familia. Carrefour transformă industria comunității locale. Ne dorim să creștem afacerile partenerilor locali, prioritatea noastră este să avem cât mai multe produse autohtone, pentru a oferi clientilor produse bune și proaspete la prețuri cât mai bune.

Acesta este motivul pentru care am creat cooperativa Agricola carrefour, am lasat recent Creștem România Bio, programul dezvoltat pentru fermierii români care doresc să treacă la agricultura bio. Vrem să creem în România un segment puternic de producători certificați bio. Potrivit Eurostat, românii consuma doar 1% alimente bio, în timp ce media europeană este de 8%. Doar 2% din suprafața arabilă a României este certiticată bio, iar oferta de produse bio este subdimensionată, sunt convins că mancarea bio poate deveni parte din coșul zilnic al cumpărătorilor.

Un alt domeniu de interes pentru noi este dezvoltarea vinului românesc prin parteneriate cu producătorii locali, obiectivul nostrum este să transformăm vinurile românești într-un brand de țară și să-i încurajăm pe clienți să aleagă vinuri românești. Acest lucru necesită timp, bani și energie.

 

Javier Garcia del Valle – CEO Happy Tour Group

Cred că țările nu seamănă neapărat una cu cealaltă, iar lucrurile de care are nevoie România, nu sunt poate de folos într-o altă țară, poate. Avem o mulțime de potențial de care trebuie să ținem seama. Nu cred că trebuie neapărat să importăm tot, România este foarte dinamică, mai dinamică comparativ cu alte state, România are forță de muncă bună, mai ales în ceea ce privește industria IT. Poate că ar fi mai potrivit să nu aducem neapărat tot din alte țări, ci să potențăm de fapt ceea ce avem aici.

Fulga Dinu – Country Manager Operations Immofinanz România

Suntem unul din cei mai mari jucători de pe piața imobiliară și acoperim aproape toată țara. Am avantajul de a vedea și ce luăm bun din alte piețe. Clienții noștri, oamenii pentru care noi servim se așteaptă ca noi să venim mereu cu ceva nou. Ne străduim să facem acest lucru. Avem un brand de birouri extrem de succes, care răspunde nevoilor actuale ale clienților, food fest, concerte, tot felul de evenimente. Cred că românilor trebuie să le aduci toate noutățile din Vest.

Principalele provocări pe termen mediu și lung

Singurul mare pericol real va fi o criză. Doar așa va fi afectată piața imobiliară. Deși criza din 2008 ne-a afectat foarte mult, nu eram foarte sus atunci. Acum, e loc de mai multă creștere, este o piață frumos dezvoltată până acum și putem mai mult.

Cea mai mare provocare rămâne infrastructura. Noi, la nivel de companie, pentru spațiile de birouri, punem la dispoziție facilități de mobilitate cum ar fi spații speciale pentru biciclete, trotinete.

Ne și lovim de criza forței de muncă, dar, cu toate acestea, cred că încă se găsesc oameni la un preț foarte bun.

A LARGER PERSPECTIVE/BUSINESS, SOCIAL AND POLITICS ENVIRONMENT

Christina Verchere – CEO OMV Petrom

Cred că România este un spațiu plin de posibilități, dar și plin de răbdare, totodată. Însă cred că există și frustrare fiind că atunci când ai posibilități, răbdare există și frustrări. Cred de asemenea că rolul CEO ului este să mearaga înainte, să credă.

Există posibilitate de o mai mare creștere în acest sector în care activăm, dar lucrăm la acest lucru. Avem nevoie de mai mare stabilitate. E nevoie de un mediu competititiv pentru investiții, avem nevoie să liberalizăm sectorul energetic din România.

Multe din provocările de azi este includ faptul că România are una din cele mai mari rezerve de gaze naturale din istorie, iar dacă vom continuă să investim în acest sector trebuie să ne asigurăm că avem resursele să facem asta pentru țară.

Când ai propria resursă de energie vrei să o folosești pentru că aduce beneficii în atât de multe aspecte. Acest bun este unul din cele mai de preț. Cred că energia este un aspect fundamental în ecnomie.

O provocare locală ar fi predicitibilitatea fiscală care împiedică investițiile viitoare. Pe lângă un dialog corespunzător, avem nevoie de o mult mai mare predictibilitate.

Cred că din punct de vedere investițional avem un rol în societate, să livrăm proiecte pentru oameni, iar pentru asta avem nevoie de predicitibilitate, dar și de o piață potrivita și adecvată.

François Coste – CEO Groupama Asigurări România

Ce ar trebui să fie pe agenda publică la 30 de ani de la Revoluție?

Pentru mine lipsa forței de muncă este cel mai mare impediment pentru multe companii și pentru economia României.

Sunt soluții pe termen mediu și lung, cum ar fi frânarea emigrației, revenirea unei părți din Diaspora, angajarea forței de muncă senioare, intrarea tinerilor calificați mai deveme pe piața muncii la nivel liceal și universitar reprezintă un potențial mare pentru România.

Ca soluții pe termen scurt, ce facem în multe companii este să automatizăm, să robotizăm, cu Inteligență Artificială, sau cu RPA, facem acest lucru în Groupama și ne stabilim să avem o oferta atractiva către angajați pe 5 nivele: să fim un loc de muncă stabil; să oferim o remunerație atractivă, incluzând beneficiile asigurarilor de sănătate; să fim un loc de muncă unde se pot dezvolta competențe și o carieră; este foarte importantă cultura companiei pentru a atrage și reține talente, și, în sfârșit, flexibilitate. În companie avem 20% din angajați care lucreaza remote, evită traficul, este bine pentru medu, pentru angajați și pentru productivitate.

Cum caracterizați nivelul educației financiare a românilor?

Este încă scăzut, o dovada este gradul de pătrundere al asigurărilor care este la 1,2% din PIB-ul României, inclusiv asigurarea de viață. În timp ce în Ungaria este 3%, 6% în Spania, 9% în Franța. Trebuie dezvoltată educația financiară pentru a ajuta oamenii să conștientizeze riscurile și cum îi pot ajuta sigurările. Groupama este unul dintre cei mai mari investitori din România dacă luăm în calcul investițiile facute.

Cum au arătat ultimii 10 ani și cum vor arăta următorii ani?

Eu am o perspectivă mai complexă. România are multe atuuri, dar și impedimente. Atuurile sunt: o piață internă relativ mare, sunt talente, în Groupama realizăm inovație pe care în Franța n-am realizat-o; agricultura este un atuu foarte mare pentru România, sectorul IT este o baza semnificativă.

Impedimente: scăderea populației, lipsa forței de muncă, problema și lipsa infrastructurii care nu sunt la nivel european, întarzieri ale infrastructurii de transport, educație, sănătate. Motivul pentru care românii continuă să migreze sunt educația și sănătatea. Avem o problema cu lipsa de prodictibilitate și stabilitate legislativă și birocrația în relație cu statul.

Ați lucrat în SUA, Asia, Europa. Cu ce diferă mediul pe care l-ati întâlnit aici față de Europa sau Asia?

Investitorii străini sunt interesați de piața din România pentru că sunt o sursă de creștere accelerată pentru piața din UE. România este o sursă de competitivitate globală. Apartenența României la UE este un factor esențial.

Exista un eveniment intern sau internațional care ar trebui să îngrijoreze mediul de afaceri din România?

Un element intern este scăderea competitivității României din cauza creșterii costului forței de muncă prea rapid pentru a a fi compensat cu creșterea productivității, și din cauza lipsei de infrastructură în educație, sănătate și transport.

Eveniment extern: incertitudine în UE; avem nevoie de UE puternică pentru a fi o sursă de emergență a grupului. Un alt eveniment intern și exten esențial sunt schimbările climatice și vă asigur că impactează și România sunt schimbările climatice.

Corneliu Bodea, CEO Adrem

De ce nu avem suficiente business-uri în străinătate?

Din cate știu eu volumul investițiilor străine în România este undeva la 73 de milarde de dolari, iar volumul investițiilor românești în străinătate este undeva la 700 de milioane. Da, confirm, nu avem suficiente business-uri în străinătate. Eu împreuna cu fratele meu și grupul nostru de companii am încercat să spargem aceste bariere printr-o investiție pe care am făcut-o în 2010, în Elveția.

-Lipsa strategiei energetice nu este cea mai mare durere a mea. De curand, România a finalizat o strategie energetică. (…) Eu cred că România are nevoie de strategii, de viziune, de un plan de țară. Exodul românilor despre care se vorbește atât de mult are la bază acest lucru.

-Lipsa unei promisiuni, care durează de 30 de ani, pe care guvernele României ar fi trebuit să o facă. De asta pleacă oamenii, fiindcă lipsește această viziune. Este o problemă la nivelul întregii țări, care atrage după sine lipsa de încredere a populației.

Sunt un suporter al liberei circulații. Eu, ca antreprenor, simt cum afacerea mea este încetinită din cauza resursei umane. Găsim din ce în ce mai puțini specialiști. România nu se simte deloc într-o competiție, deși ea este într-o competiție permanentă. Faptul că oamenii pleacă din țară este efectul acestei competiții. (…) Ne aflăm în competitie cu atât de multe țări din UE.

Suntem pregătiți pentru competiție?

Eu, personal, sunt pregătit 200%. Și cred că și alte companii sunt pregătite pentru a face față competiției. Cred că economia românească este pregatită pentru competiție, dar trebuie ca Guvernul să adauge această predictibilitate pentru a face ca afacerile românești să își arate potențialul.

(…) Trebuie să remarc că nu evoluăm, dar simt că 2020 va fi un an important, care va marca o schimbare și o maturizare a României. Au trecut 30 de ani (de la Revoluție). Am constatat că România a suferit în comunism 39 de ani. Pe mine mă îngrijorează când ne uităm ce am facut în acești 39 de ani…ar fi trebuit să acceleram dezvoltarea. Ca antreprenor nu pot să nu mă gândesc la ce am fi putut face: autostrazi, infrastructura feroviară. Nu putem să spunem că am facut tot ceea ce ar fi trebuit să facem.

Eu am mizat în afacerea, pe care o conduc de 27 de ani, pe resurse umane. Grupul nostru, care are aproximativ 1500 de angajați, este unul dintre cele mai mari din domeniul energetic. Nu pot să îmi mențin fluctuația de personal atât de scazute, dacă nu le arat unde mergem, cum și de ce. Fără o viziune, fără o promisiune România nu poate merge mai departe.

 

Teofil Mureșan – Fondator și Președinte Board E-INFRA

 

Vă implicați în educație, ca om de business

O mare problemă și o mare nevoie este expertiza. Când ai succes, ai nevoie de oameni bine pregătiți. Experiența personală și cea de om de business care se implică în proiecte din educație a început cu importul unor executivi MBA britanici, pe urma a continuat cu școlile de meserii private, pe care încerc să le promovez mai mult. Din convingerea că expertiza, nevoia de calitate care apare în societatea noastră odata cu maturizarea sociatății poate fi rezolvată prin forța de muncă mai bine pregătita și la nivel de execuție. Cred că forța de muncă românească poate să se aștepte la salarii mai bune nu doar din considerente economice. (…) Companiile din industrii precum transporturi, aviație, sectorul miliatar care vin în România au nevoie de forță de muncă mai bine pregatită.

In calitatade de antrperenor cat timp peirdeti cu aceasta problema lipsa de exertiza? Aveti vreo frustrare ca consuamti mult timp cu aceasta problema in loc sa fiti atneti la alte subiecte?

Începând de la lucruri personale pe car ela itnalnim am vrea ca cei care ne cosnturiesc casa sau ne ofea servci medicale, hoteliere, sa iba servicii de o calitate mai buna, si intern ne uitam la calitatea serviciilor pe care le platim

Despre nivelul de pregătire al tinerilor care vor să se angajeze la E-INFRA

Cred că o parte din absolvenții din zona academică deja s-au întors acasă, iar pe alții îi putem aduce acasă, diferențele aici nu sunt atât de mari.

(…) În școlile profesionale din România îi învață pe tinerii sudori să sudeze cu aparate care nu mai există de 20 de ani. În școlile de meserie din străinătate, diploma este însoțită de o garanție pe care o dă școala. Aceasta garanție este una materiala prin care te poți întoarce împotriva școlii. Modul de finanțare ar trebui schimbat

În general, finanțările din zona guvernamentală urmează copilul sau specialistul care se supraspecializează sau face reconversia. Modul de finanțare este important, dar mai important este să ne schimbăm mentalitatea.

De ce nu sunt mai multi antreprneori români peste hotare?

Au trecut 30 de ani de la Revoluție, dar 10-15 ani s-au pierdut cu procese de privatizare. Românii au plecat, se întâmplă natural acest fenomen, companiile românești au început să-și exporte serviciile afară, este un process care durează, iar pentr a-l accelera este necesar ca antreprenorii români să gândească mare, să aibă curaj și probabil să aibă mai multă încredere în forța de muncă mai tânără și destul de bine educată.

Care ar trebui să fie punctele aflate pe agenda publică în următoarea perioadă, acum, la 30 de ani de la Revoluție?

Riscurile majore sunt cele de reglementare și riscul politic. Sunt mai optimist anul acesta față de anul trecut după îndulcirea măsurilor de ordonanță 114, dar rămâna celeași lucruri care s-au spus. Impredictiblitatea legislativă,  lipsa forței d muncă, există și o anumită amenințare a mediulu regional în care suntem.

În România lipsa de infrastructură ar putea să dea un impuls mare economiei.

Alexandru Reff – Country Managing Partner Deloitte Romania

Înaintea de a vorbi despre atragerea capitalului, înainte să vorbim despre marii campioni, trebuie să vorbim despre migrația masivă, despre pierderea a trei milioane de oameni sau poate a cinci, după cum am auzit până acum. Aproape jumătate din forța activă este plecată din țară, care s-a expatriat. Acest trend ar trebui să fie cel puțin incetinit și bineînțeles, stopat. Avem o prioadă istorică în care suntem în cel mai favorabil proces în care se regăsește România în momentul de față.

Suntem într-un nou an de creștere, dacă nu cea mai mare din Europa, cum s-a întâmplat cu doi ani în urmă, dar nu neapărat una sănătoasă, ci una bazată de consum, reflectată într-o inflație foarte mare, (la 4,2% în luna august), cobimanată cu o mentalitate bazată pe consum excesiv. Este o serie întreagă de companii care au profitat de aceste creșteri.

Sunt niște semne pe care nu le putem ignora, semne de regenerare foarte lungă, de revenire foarte lungă. Pentru companii, o anumită ajustare nu ne-ar mai lua prin surprindere. Investitiorilor le trebuie un minin grad de predictibilitate. Este un climat de o oarecare revenire a încerderii, deși nu încă în totalitate.

Despre OUG 114/2018

Politicile noastre publice sunt impredictibile, Ordonanța 114 a afectat întregul climat de încredere al companiilor, a noastre, a tututor. Lumea a devenit cu totul și cu totul instabilă.

Contextul actual

Faptul că avem o creștere puternică, da un optimism oamenilor de afaceri. Există o preocupare legată de costurile materiilor prime costul fosrta de și, mai presus de costul forței de muncă, aspect ce a crescut smenificativ.

Deficitul de forță de muncă calificată este foarte serioasă în momentul de față, comunitatea de businss a solicitat deblocarea unui nr de 150.000 de angajări străinilor din IT, din turism. Climatul rămâne dificil și cumva impredictibil, dar probabil că ne face mai rezistenți atunci când va apărea o criză.

Vargha Moayed – Chief Strategy Officer UiPath

Care sunt secretele unei creșteri atât de rapide precum cea a UiPath? Există o limită a vitezei de creștere?

Secretul creșterii rapide este că am avut un fundament bun, o tehnologie bună care a răspuns la nevoile pieței. Pe lângă acest lucru, faptul că UiPath s-a dezvoltat atât de repede are de-a face cu abordarea, cu mentalitatea – noi am crezut cu tărie că putem fi lider global – apoi are de-a face cu stilul de management blitzscaling.

Ideea de blitzscaling este a renunța la lecțiile de management prudente, dacă te aflii pe o piață precum cea de RPA este foarte important să devii rapid lider, pentru că în tehnologie trăim într-o lume unde „câștigătorul ia totul” (the winner takes it all – engl.)

Acum 3 ani oamenii nu dădeau șanse mari unui start-up din România să crească, a avut nevoie de 3 ani pentru a reuși. Am renunțat la prudență, am înțeles ce contează cel mai mult fără să ne pese de detalii. Odată ce scalarea este atinsă, viața devine mai ușoară. Azi nu există RPA în lume unde companiile să întrebe UiPath, ei sunt liderii. Este mai ușor să aragi talente, când începe cercul este mai ușor.

Despre mitul că roboții și tehnologia distrug locuri de muncă și înlocuiesc angajații

Dacă ne uităm la istoria tehnologiei, aceasta niciodată nu a distrus job-uri. Tehnologia creează, uneori, noi nevoi, de exemplu înante să existe social media, aceasta nu era o nevoie pe care să o credem că avem. Dar tehnologia răspunde la nevoi fundamentale într-un mod nou și crește așteptările clienților.

(..) Deci așteptările s-au schimbat, fundamentul este același. Tehnologia creează noi nevoi și crește așteptările oamenilor. Desigur, tehnologia ajută, în cele mai multe cazuri. Roboții nu sunt diferiți de alte forme ale tehnologiei, vor ajuta la crearea de noi job-uri, vor duce la deprinderea unor noi abilități. Unele joburi vor dispărea, dar vor apărea altele noi.

Ce urmează pentru UiPath? La ce să ne așteptăm într-un an-doi în termeni de inovație de produs?

Vom lansa aproape 13 noi produse anul viitor, avem 3 centre R&D, unul în București, unul în Seattle și al treila în Bangalore (India). Vom integra cât mai multă Inteligență Artificială în produsele noastre –  computer vision, fundamentul a ceea ce facem. Sunt multe de făcut atât în termeni de inovație, cât și ca rată de adopție.

Care sunt punctele forte și cele slabe ale antreprenorilor români? Ce ar trebui să învețe din teoria scalării unui business?

Eu vin din Canada, unde avem aceeași problemă ca România. Românii, în general, nu gândesc suficient de măreț, și este normal, pentru că țara este mică. Mentalitatea este prima barieră, că nu gândim suficient de măreț. Când vorbim cu americani sau chinezi, ei au o altă atitudine pentru că locuiesc în acele țări, ei gândesc suficient de măreț. Însă, în primul rând, dacă ai o echipa bună și un produs bun, ai încredere în tine. Daniel Dines spune că  „thinking big e ca un mușchi care trebuie antrenat.”

 

 

Ion Sturza – Președinte Fondul de Investiții Fribourg Capital

Republica Moldova este un studiu de caz și de data aceasta. Practic societatea civilă a demontat un regim oligarhic.

Republica Moldova este o formă de bizanț modern, cu alianțe care se uită una spre Moscova și cealaltă spre Europa. Această vizită are foarte multe elemente de simbolism, mai puțin decizii concrete, chestiuni formale, întâlniri la cel mai înalt nivel, în instituții ca FBI. Avem un impact simbolic care e foarte important pentru noi. Acum câteva luni, tinerii se luptau pe baricade, era abandonați, atât de pritenii noștri din România, cât și de Europa.

Despre Oltchim

Oltchim a fost marea provocare a vieții mele. Nu credeam că putem să organizăm de la zero finalizarea achizițiilor Oltchim. La Oltchim s-au adunat prea multe emoții negative la un punct.

Nouă față a Oltchimului, sau nouă echipa a negocierilor a contat. Echipa care a negociat a fost una fresh, a trecut compliance-ul. Ca studiu de caz sau de business a fost fezabil, dar nu cred că a fost fezabil cât să convingi.

Predicții pe termen mediu și lung 

Eu sunt anticiclic. Urmează cred un an sabatic pentru mine, fiindcă prea lungă a fost această perioadă de creșteri pt mine, prea sus au fost valorile, iar acum cred că ne așteaptă o reașezare. Urmând această tradiție în cariera mea, pot spune, că anunț în premieră, acum, că aseară am semnat vânzarea birourilor Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate şi un fond de investiţii al unei universităţi din SUA. Negocierile au durat 1 an de zile, au fost mult peste așteptările mele.

Proiectul a fost conceput într-o perioadă de maximă criză, când Clujul era o industrie destul de low profile. Eu nu mă îndrăgostesc de proiectele mele, sunt conștient că trebuie să te ocupi de altceva în viață.

Ce se întâmplă cu celelalte investiții?

Celelalte sunt în domeniul IT, sunt poate mai puțin vulnerabile și sunt poate mai puțin vizbile în mediul de afaceri din România. Le vom consolida, iar partea de cash nu va fi imediat utilizată, asta le-am recomandat tututor cu privire la decizia unui exit. Feelingul meu este că noi suntem azi în partea de sus a ciclului economic. Lucrurile nu mai sunt așa de certe din punct de vedere economic, dar m-am uitat peste niște studii și am văzut că multe din companiile din România se pregătesc deja pentru un recul, pentru o criză. Când se va întâmpla? Când se va întâmpla poate să fie orice, dar va avea impact emoțional.

Abigail Rupp – Deputy Chief of Mission at USA Embassy

Forbes mereu s-a concentrat pe crearea dialogului și a sprijinit antreprenorii, piața liberă, atât în SUA, cât și în România. Vedem în România un aliat NATO vital și un partener puternic pentru SUA.

România are multe de oferit, talente, forță de muncă, resurse naturale. Una dintre prioritățile cheie pentru noi este de a păstra parteneriatul, de a crește prosperitatea economică.

Președintele Trump l-a primit recent pentru a doua oară pe Klaus Iohannis, au vorbit despre prioritățile viitoare, cum ar fi energie și securitate. Vrem să lucrăm împreună, să îmbunătățim climatul românesc economic, pentru a atrage mai multe investiții americane. Vrem să lucrăm împreună pentru a neutraliza amenințările de cybersecurity.

Vorbind de relația economică dintre România și US, aceasta continuă să crească. Ne uităm la investițiile bilaterale, programul SELECT USA, unde delegația României a fost cea mai mare din Europa.

Un exemplu de succes subliniat recent de Forbes este UiPath, Daniel Dines fiind numit primul miliardar al roboților. Daniel și-a format abilitățile după ce a lucrat la Microsoft, iar acum folosește ce este cel mai bine din SUA și România, pentru a face lucruri importante.

Despre leadership-ul din România

Statul de drept: investitțiile depind de încredere, transparență. Dezvoltarea economică a României depinde de un climat de business stabil. Business-urile văd corupția ca un obstacol pentru dezvoltare. Cum putem lucra împreună pentru a o combate? În cadrul Ambasadei încurajăm românii să călătorească, să studieze în SUA și să se întoarcă să investească în România.

 

În concluzie, vedem un viitor strălucit al parteneriatului cu România, putem face multe împreună.

Ligia Deca – Consilier de Stat în Departamentul Educație și Cercetare

„Avem câteva puncte slabe care ne oferă o viziune diferită. Deși ne place să vorbim foarte mult despre problemele de infrastructură, multe din acele puncte care ne aduc aici sunt de fapt cele legate de educație. . Am văzut că România mai  are încă ceva drum de făcut pentru a gestiona o economie de vârf. Dacă ne uităm la indicatori, nu ne-am atins anumite chestiuni.

1 din 4 copii părăsește de timpuriu școală, nu ajunge la sfârșitul clasei a 10-a, adică până la terminarea învățământul obligatoriu. La fel de problematic este faptul că ne îndepărtăm de educația superioară. Undeva sub 30% din tineri finalizează studiile superioare.

Problema calificărilor se extinde și la meserii. Știm cu toții legendele urbane, în care ne este greu să găsim un instalator bun.

Politica publică prioritizează cumva accesul străinilor care au o anumită calificare. Va fi interesant să vedem aceste măsuri într-un interval decent de timp. Ce putem face? Putem să ne implicăm direct, în educație ca reprezentanți ai mediului de afaceri. Prin finanțarea diferitelor proiecte educaționale, prin CSR. Școlile au un consiliu de administrație, care au au un reprezentant format și din părinți.

Nu cred că sunt persoane cu mai mult talent antreprenorial decât cele care au reușit deja. Dacă aceste persoane se implică în funcționarea școlilor, în măsurile educaționale vom face diferența. Prin implicare puteți face diferența.

Au existat în ultimul timp multe apeluri de a schimba lucrurile în ceea ce privește schimbările climatice, pornite de tineri. Generațiile tinere, totuși au nevoie de sprijin și de vizibilitatea, au nevoie de o voce pentru că sunt conștienți de ce se întâmplă. Ei au un instinct propriu al supraviețuirii proprii și trebuie să îi sprijinim. Va încurajez să investiți în proiectele care fac diferența pe termen lung, adică cele din educație”

 

Ștefan Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

Clasamentul vorbește despre comeptitivitate, iar antreperenorii știu să lupte. Care este povestea de succes a antreprenorului  din România? Am observat în ultimii ani asta, în 2016, cifrele nu erau tocmai bune. 0 tineri doreau să devină antreprenor. Până în 2016 îți era puțin rușine să te prezinți ca om de afaceri. Astăzi, 6 din 10 tineri doresc să devină antreprenori. Iar asta nu se datorează doar programului implementat de către Guvern (Start-Up Nation), ci și de modele de afaceri ale romanilor care s-au realizat. Îmi doresc ca acești antreprenori să își scrie povestea lor de succes într-o carte. Caut cu tarie acele afaceri care pot fi modele și care pot inspira.  Start Export este noul program pe care-l adresez anteprenorilor din România.”

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii