Cautare




, Contributor

Macroeconomie |
|

De ce pierde România oportunități de business?

Lipsa infrastructurii și dezineteresul autrităților sunt principalele motive pentru care investitorii străini nu se mută cu ”arme și bagaje” în spațiul carpato-danubiano-pontic.
Aşteptările privind veniturile

Nu am ales întâmplător să folosesc, în partea de început a acestui articol, sintagma ”spațiu carpato-danubiano-pontic”. Am auzit pentru prima dată aceste cuvinte atunci când eram la grădiniță, iar pe atunci ele reprezentau o (altă) modalitate de a ne face să fim ”mândri” de (Republica Socialistă) România. Pe atunci, în vremea comuniștilor, sintagma era folosită pentru a descrie diversitatea geografică a țării, iar astăzi ea ilustrează două avantaje și o dificultate: avem acces la Marea Neagră și, prin portul Constanța, mai departe, spre toate piețele lumii; Dunărea ar putea deveni un culoar important de transport de mărfuri și turiști. Avem însă și munții Carpați, care reprezintă o barieră de netrecut, se pare, în ceea ce privește autostrăzile, acest atât de necesar și cerut element de către investitorii cu activități de producție în România – Dacia este doar cel mai de răsunet exemplu, autostrada Pitești-Sibiu fiind una dintre necesitățile producătorului de autovehicule pentru a putea transporta mai ușor mașinile produse la Mioveni către piețele din Europa de Vest; nu mai vorbim despre atât de discutatul tronson de autostradă Comarnic-Brașov, care ar înjumătăți timpul de transport din Brașov – județul cu cele mai multe parcuri industriale din România – către orașul-port Constanța și către piețele de desfacere din sudul României.

Forbes Best Cities 2015, locul 4 : Constanța

Revenind mai aproape de zilele noastre, în 2012, îmi amintesc de o discuție pe care am avut-o, în acel an, cu prilejul inaugurării primei reprezentanțe Lego în România, cu Joergen Vig Knudstorp, CEO al companiei Lego. ”Am închiriat fabrica din Ungaria în 2008 și avem control direct asupra ei din decembrie 2008. Acum ne pregătim să ne construim de la zero propria noastră fabrică în Ungaria. Vom începe producția în 2014 acolo”, spunea, acum trei ani, Joergen Vig Knudstorp . Într-adevăr, în martie anul trecut, gigantul suedez inaugura fabrica din țara vecină.

De ce a ales Lego Ungaria și nu România? ”Sunt mai mulți factori care sunt importanți pentru noi atunci când alegem un loc unde să construim o fabrică. Infrastructura rutieră este un factor important, avem nevoie de transport în viteză, pentru că 50% din vânzările noastre au loc timp de șase săptămâni, în perioada Crăciunului. O zi în plus pierdută de un camion pe o șosea este un timp îndelungat pentru noi”, spunea CEO-ul LEGO Group.

Iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci, în România autostrăzile construindu-se în continuare cu viteza melcului, și atunci prost (vezi celebrul caz al tronsonului din autostrada Orăștie-Sibiu care nu numai că a fost construit prost, din grabă electorală, dar reprezintă un potențial pericol pentru viețile șoferilor care se aventurează în a-l străbate).

Iar România este pe cale să piardă, din nou, trenul marilor investiții, în condițiile în care cifrele și situația geo-politică ne sunt net favorabile. Astfel, potrivit lui Dan Bucșa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra, România este a doua piață emergentă, din perspectiva intrărilor de investiții străine (incluzând aici fondurile europene) dintr-un grup select în care se află nu doar țări din Europa, ci din întreaga lume, printre care amintim Africa de Sud, Turcia, China, India, Thailanda. În plus, situația din Ucraina ne este de asemenea favorabilă, din punct de vedere economic. ”Am văzut, începând cu momentul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, investitori care au ieșit din Ucraina și au intrat în România, deși o destinație mai probabilă pentru ei ar fi fost Turcia”, explică Dan Bucșa.

Cu toate acestea, nu este cazul să ne îmbătăm cu apă rece: investitorii sunt încă reticenți la a investi în România din cauza lipsei infrastructurii, a facilităților insuficiente și, nu în ultimul rând, a promovării defectuoase, de către autorități, a oportunităților de business din România. ”Nu vorbim aici despre ajutoare de stat, ci, de pildă, despre facilități ce privesc impozitarea investiției inițiale și a veniturilor din primele două cicluri de producție, plus de drumurile de care au nevoie acești producători. Toate firmele care trebuie să-i aprovizioneze trebuie să construiască și ele exact aceleași facilități. Mercedes, când s-a dus în Ungaria, a spus autorităților că are nevoie de anumite meserii, iar statul a făcut școli”, explică Dan Bucșa.

Află mai multe despre InvestOradea

Iar puținele exemple de succes din România arată că Dan Bucșa are dreptate: Timișoara a devenit cel mai bun oraș din România pentru că este conectată la rețeaua de autostrăzi Europa Centrală și de Vest, Oradea a atras investiții (și) pentru că autoritățile locale au reînființat învățământul profesional în funcție de nevoile companiilor prezente în parcul industrial din oraș, iar Clujul a devenit un centru important de business și datorită impozitării reduse pe clădirile eficiente energetic.

Forbes Best Cities 2015: Timișoara, din nou fruncea

În plus, România este pe cale să piardă lupta cu țările concurente din Europa Centrală și de Est, regiune considerată în prezent cea mai bună din lume din perspectiva oportunităților de investiții în piețe emergente. ”Țări precum Ungaria,Cehia și Polonia au adevărate «task-force-uri» care promovează neîntrerupt și agresiv oportunitățile lor de afaceri. De exemplu, la Londra, sunt organizate periodic întâlniri în care aceste țări aduc firme și autorități, specialiști din diverse domenii economice și editează cataloage cu oportunitățile de afaceri. Este ceva extraordinar, toate întrebările legate de piețele respective pe care investitorii le au își găsesc imediat răspunsurile de la persoane avizate”, explică Dan Bucșa, dând ca exemplu insistența cu care reprezentanții Ungariei curtează producătorul de automobile electrice Tesla pentru ca acesta să-și deschidă o fabrică în țara vecină.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii