Sistemul de depozit pentru ambalajele din plastic, sticlă și metal, a cărui introducere în Republica Moldova este prevăzută pentru 2027, ar putea determina consumatorii să achite anual aproximativ 1,3 mld. de lei sub formă de garanții pentru ambalaje, potrivit unei analize prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.
Mecanismul presupune plata unei sume de aproximativ 2 lei pentru fiecare ambalaj eligibil, bani care ar urma să fie recuperați de consumator la returnarea ambalajului. Valoarea totală a depozitelor depinde de numărul de ambalaje comercializate pe piață.
Potrivit estimărilor prezentate de Ioniță, în 2026 pe piața din Republica Moldova ar putea fi comercializate aproximativ 615 milioane de ambalaje din plastic, sticlă și metal, față de 549 milioane în 2025 și 282 milioane în 2020.
La un depozit de 2 lei pentru fiecare ambalaj, suma achitată de consumatori ar fi echivalentă cu aproximativ 1,2 miliarde de lei dacă mecanismul ar fi fost aplicat în 2026. Pentru 2027, economistul estimează un volum al depozitelor de circa 1,3 miliarde de lei, iar în anii următori valoarea ar putea urca spre 1,7 miliarde de lei, pe fondul creșterii pieței ambalajelor.
Creșterea consumului este unul dintre factorii care stau la baza estimărilor. Cifra de afaceri a companiilor din comerț ar putea ajunge în 2026 la aproape 350 de miliarde de lei, față de aproximativ 319 miliarde de lei în 2025 și 171 de miliarde de lei în 2020, potrivit datelor prezentate de Ioniță. Estimările pentru 2025 și 2026 pot fi revizuite.
Importurile de băuturi au, de asemenea, o pondere importantă în evoluția volumelor de ambalaje. Acestea ar putea depăși în 2026 valoarea de 165 de milioane de dolari, comparativ cu 134 de milioane de dolari în 2025 și aproximativ 55 de milioane de dolari în 2020.
În volum, importurile de băuturi ar putea ajunge la aproximativ 252 milioane de litri în 2026, față de 237 milioane de litri în 2025 și circa 104 milioane de litri în 2020.
Numărul sticlelor importate ar putea ajunge la aproximativ 370 de milioane în 2026, comparativ cu 308 milioane în 2025 și 151 milioane în 2020. În 2016, volumul era estimat la circa 126 milioane de sticle.
Se estimează faptul că aproximativ 60% dintre ambalajele introduse pe piață sunt importate și sunt din plastic.
Unul dintre elementele importante ale sistemului este faptul că nu toate sumele achitate de consumatori vor fi neapărat recuperate. Experiența altor piețe indică faptul că o parte dintre ambalaje nu sunt returnate.
Pentru primul an de funcționare, economistul estimează că din aproximativ 1,3 miliarde de lei achitați ca depozit ar putea fi recuperate circa 740 de milioane de lei, în timp ce aproximativ 600 de milioane de lei ar putea rămâne nerevendicați.
Aceste sume nu ar trebui tratate drept profit al operatorului sistemului, ci utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea mecanismului de colectare. „Acești bani care rămân sunt bani care trebuie investiți ca sistemul să fie funcțional. Este nevoie de transparență, ca toate datele să fie publice, inclusiv metodologia, ca prețurile și costurile toate să fie publice”, a declarat economistul.
Eficiența mecanismului va depinde și de accesibilitatea punctelor de returnare. În Republica Moldova există peste o mie de magazine mari și câteva sute de magazine mici care ar putea fi integrate în sistemul de colectare.
Punctele de returnare trebuie amplasate cât mai aproape de consumatori, astfel încât recuperarea depozitului să nu presupună costuri sau eforturi suplimentare semnificative. „Sensul economic al acestui sistem de depozitare a ambalajelor este o cvasi-impozitare. Moldovenii vor trebui să plătească pentru fiecare ambalaj circa 2 lei, cu posibilitatea de a recupera banii la întoarcerea ambalajelor”, a precizat economistul.
În opinia sa, statul ar trebui să stabilească regulile, metodologia și mecanismele de control, în timp ce administrarea operațională ar trebui realizată în condiții de transparență.
Analiza atrage atenția și asupra costurilor unor eventuale cerințe administrative suplimentare. Printre propunerile discutate se numără utilizarea unor coduri de bare distincte pentru produsele comercializate pe piața Republicii Moldova.
Potrivit estimării prezentate, un cost suplimentar de 10 bani pentru fiecare ambalaj ar putea genera cheltuieli de ordinul zecilor de milioane de lei anual. Economistul consideră că astfel de măsuri ar trebui introduse numai după evaluarea costurilor și a beneficiilor.
Reglementarea excesivă ar putea crește costurile pentru producători și importatori și ar putea afecta inclusiv comercializarea unor produse de nișă.
1,7 milioane de sticle cumpărate zilnic
Potrivit estimărilor prezentate în cadrul analizei, în Republica Moldova sunt cumpărate zilnic aproximativ 1,7 milioane de sticle. În lipsa unui sistem eficient de colectare, o parte dintre acestea ajung la eliminare sau în mediul înconjurător.
Sistemul de depozit urmărește să creeze un stimulent financiar pentru returnarea ambalajelor: consumatorul achită depozitul la cumpărare și îl recuperează atunci când predă ambalajul într-un punct de colectare.
Pentru ca mecanismul să atingă obiectivul de reducere a deșeurilor, Ioniță consideră necesare reguli clare privind colectarea și reciclarea, precum și transparență asupra sumelor încasate și cheltuite.
Analiza IDIS „Viitorul” pune astfel în balanță potențialul sistemului de depozit de a crește rata de colectare a ambalajelor și costurile asociate implementării sale. În condițiile în care numărul ambalajelor comercializate este în creștere, valoarea sumelor care ar putea circula anual prin acest mecanism va depăși un miliard de lei, ceea ce face administrarea și monitorizarea fondurilor un element important al viitorului sistem.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
