România a finalizat un sistem național de monitorizare în timp real a sturionilor sălbatici și a parametrilor de mediu de-a lungul celor aproximativ 1.500 de kilometri ai Dunării de Jos. Proiectul, finanțat prin PNRR, integrează telemetrie acustică, secvențiere genomică și inteligență artificială.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) București a finalizat, până la 31 august 2026, proiectul „Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Proiectul a fost derulat pentru atingerea Jalonului 39 din PNRR, care vizează crearea unei rețele de monitorizare, comunicare și transmitere a datelor privind sturionii sălbatici.
Una dintre principalele componente este Centrul de Monitorizare, Alarmare și Verificare Genetică a Sturionilor Sălbatici (CMAVG-Sturioni), care include și un Laborator de Secvențiere Genomică de Nivel de Biosecuritate II.
În paralel, INCDPM a pus în funcțiune o rețea de monitorizare în timp real a parametrilor de mediu și a sturionilor sălbatici marcați cu emițătoare ultrasonice. Sistemul acoperă întregul sector de aproximativ 1.500 de kilometri al Dunării de Jos.
Proiectul include și dezvoltarea unei tehnologii pentru marcarea și eliberarea sturionilor echipați cu emițătoare ultrasonice, operațiuni care pot fi urmărite în timp real. Pentru funcționarea sistemului integrat au fost achiziționate și echipamente dedicate pentru monitorizarea și mentenanța infrastructurii.
O componentă importantă a proiectului este reprezentată de aplicațiile software dezvoltate pentru prelucrarea în timp real a datelor.
Acestea folosesc tehnologii de inteligență artificială pentru analiza parametrilor de mediu și a informațiilor transmise de emițătoarele ultrasonice instalate pe sturioni. Sistemul permite, de asemenea, gestionarea bazelor de date rezultate în urma monitorizării.
Potrivit INCDPM, infrastructura poate furniza informații pentru fundamentarea unor decizii privind poluarea apelor Dunării, parametrii hidrodinamici și morfologia albiei, prognozarea situațiilor extreme și impactul schimbărilor climatice.
Datele pot fi utilizate și pentru monitorizarea migrației sturionilor, evaluarea impactului construcțiilor hidrotehnice și identificarea unor soluții bazate pe natură pentru protejarea ecosistemelor.
Un obiectiv al proiectului este crearea unei infrastructuri de cercetare care să sprijine politica de „toleranță zero față de pescuitul ilegal”, în linie cu obiectivele europene privind protecția biodiversității.
Sistemul este destinat și consolidării colaborării dintre instituțiile care au atribuții în protecția mediului și combaterea braconajului. Printre instituțiile vizate de colaborare se numără Inspectoratul General al Poliției Române, Jandarmeria Română, Garda Națională de Mediu, Garda de Coastă și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Monitorizarea continuă va permite obținerea unei imagini mai precise asupra evoluției populațiilor de sturioni și asupra condițiilor de mediu în care acestea se dezvoltă.
Pe termen lung, datele rezultate din sistem ar putea contribui la fundamentarea deciziilor privind gestionarea durabilă a speciilor și, în cazul în care acestea ajung la un statut favorabil de conservare, la reevaluarea posibilității redeschiderii pescuitului controlat.
Proiectul are o utilizare care depășește monitorizarea sturionilor. Infrastructura creată poate genera date relevante pentru evaluarea stării ecosistemelor Dunării și Deltei, inclusiv în contextul schimbărilor climatice și al presiunilor exercitate de activitățile economice și infrastructura hidrotehnică.
Instituția susține că integrarea telecomunicațiilor, telemetriei acustice, secvențierii genomice și inteligenței artificiale într-un singur sistem reprezintă un element inovator și unul dintre principalele argumente pentru caracterul de unicitate atribuit proiectului.
Infrastructura poate sprijini, inclusiv prin aplicarea principiilor Taxonomiei UE, conservarea și refacerea biodiversității dunărene și deltaice, protejarea habitatelor acvatice și refacerea populațiilor de sturioni sălbatici.
Sistemul creat prin PNRR este conceput nu doar ca instrument de monitorizare a unei specii aflate sub presiune, ci și ca infrastructură de date pentru fundamentarea viitoarelor politici privind protecția și utilizarea durabilă a ecosistemului Dunării.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
