Cu toate acestea, mulți angajați continuă să lucreze astăzi preponderent de la distanță sau în sistem hibrid. Pe termen lung, munca 100% online va lăsa însă mai multe urme asupra vieții profesionale a oamenilor decât lucrul într-un birou care nu a devenit încă 100% sănătos. Iar cel mai mult de suferit va avea tocmai generația tânără de profesioniști, atât de obișnuită cu online-ul și cu tehnologia.
Într-o lume în care se discută tot mai mult despre permanentizarea sistemului de lucru parțial de la distanță – sau chiar integral dacă ne gândim la răspândirea tot mai mare a freelancing-ului -, companiile redescoperă importanța vieții profesionale la birou și a experienței pe care angajații o pot câștiga prin colaborarea și socializarea directă cu colegii și nu din spatele unui ecran. În mod paradoxal, tocmai lucrul de acasă arată astăzi cât de important este ca angajații, mai ales dacă se află la început de drum în carieră, să interacționeze offline cu colegii și managerii lor, având astfel posibilitatea să învețe mai repede și să capete abilitățile necesare evoluției lor profesionale.
Comunicarea și colaborarea devin o provocare tot mai mare în spațiul virtual, ceea ce face cu atât mai stringentă nevoia de a găsi soluții, printre care inclusiv transformarea birourilor și a procedurilor de lucru pentru a susține interacțiunea în condiții cât mai sigure. Pentru un profesionist la început de carieră, lipsa unor astfel de soluții poate avea efecte asupra evoluției lui profesionale și a oportunităților de care ar putea beneficia în viitor. În plus, din spatele unui ecran, tinerii nu vor putea obține o imagine completă asupra jobului lor și a rolului pe care îl au în ansamblul companiei pentru care lucrează, ceea ce implică riscul să dobândească diferite abilități mai lent decât generațiile tinere pre-Covid și, prin urmare, să avanseze mai greu în carieră.
Riscurile muncii de la distanță pe termen lung încep să fie tot mai mult puse în discuție, peste tot în lume. Șeful Goldman Sachs, David Solomon, a declarat inclusiv că respinge ideea că munca remote este „noua normalitate” și a atras atenția că modelul de lucru aplicat în cadrul băncii de investiții în 2020, cu mai puțin de 10% din echipă la birou, nu respectă valorile organizației și riscă să lase urme pe termen lung.
Munca de la distanță creează noi paradoxuri, în sensul că cei mai pregătiți să lucreze preponderent de la distanță sunt tocmai angajații cu foarte multă experiență de lucru la birou, nu generațiile tinere, obișnuite cu tehnologia și online-ul, cum ar fi fost de așteptat. Cei care știu ce înseamnă să lucrezi la birou au acumulat un bagaj important de cunoștințe și abilități din interacțiunile cu cei din jur.
În schimb, toți mai mulți manageri de mari companii își exprimă îngrijorarea legată de angajații tineri, care au fost recrutați în pandemie și au venit foarte rar la birou sau chiar deloc. Este vorba de multe mii de oameni care și-au început cariera în pandemie și care au luat contact prea puțin cu valorile angajatorului, existând pericolul de avea o întreagă generație de angajați ”deconectați” de lumea reală.
Așa cum arată previziunile Gensler pentru anul 2021, marea lecție a pandemiei este că avem nevoie de interacțiuni offline – atât pentru sănătatea și bunăstarea noastră, cât și pentru economie. Altfel spus, revenirea la birou, fie și în sistemul de lucru hibrid, este modul în care vom depăși cu adevărat această criză. Cele mai multe multe planuri de ieșire din această situație se învârt în jurul acestei probleme, pentru că aducerea oamenilor înapoi la birou în siguranță va marca, în mod clar, depășirea acestei probleme globale.
Alți lideri la nivel global, precum șefii băncilor de investiții JP Morgan sau Barclays, au atras și ei atenția asupra problemelor ridicate de lucrul de la distanță și speră într-o campanie de vaccinare eficientă, pentru ca angajații să se reîntoarcă la birou. Îngrijorările lor sunt firești dacă ne gândim cum au reușit să ajungă la un nivel înalt al performanței oameni pe care-i cunoaștem fiecare dintre noi, profesând ca avocați, consultanți fiscali, directori de marketing, ingineri, medici, administratori de clădiri s.a.m.d. În aceste meserii, ca în multe altele, nu ai cum să faci performanță fără a ști să gestionezi foarte bine relațiile și interacțiunile offline. Chiar dacă unii dintre ei mai lucrează și online, ei își pot face treaba bine chiar și în acel mediu pentru că au în spate foarte mulți ani de lucru în lumea reală. Altfel, ar fi imposibil.
Astăzi, provocarea adusă de lucrul 100% online este una semnificativă, pentru că este o soluție prea simplă, care vrea să rezolve o ecuație prea complicată. Există acest pericol, de a supra-simplifica o situație complicată, care, în mod firesc, va deveni și mai complexă în viitor. Astfel, tinerii care vor lucra doar online vor evolua într-o direcție greșită, iar companiile se vor trezi în câțiva ani cu echipe întregi de oameni care nu-și înțeleg cu adevărat responsabilitățile și problemele reale ce trebuie rezolvate în jobul lor.
Dacă mergem în această direcție, a evitării biroului și a interacțiunilor reale, toate organizațiile vor avea un mare deficit de oameni buni, cu adevărat seniori, capabili să coordoneze echipe mari și să gestioneze proiecte importante. Seniorii de astăzi, care au mulți ani de experiență în spate, se vor retrage în câțiva ani. Întrebarea este: cine vine din urmă? Vor veni oameni care chiar înțeleg ce trebuie să facă la jobul lor?
În concluzie, companiile trebuie să înțeleagă că biroul fizic este o adevărată școală, în care cei aflați în primii ani de carieră au foarte multe de învățat. Sistemul de lucru hibrid, în care venitul la birou ocupă un loc important, este absolut necesar pentru creșterea viitorilor top manageri, ce vor conduce destinele a multe milioane de angajați la nivel global.
