Cartea pentru copii a rămas cea mai puternică categorie din vânzările Libris în 2025, în timp ce edițiile premium și cărțile de dezvoltare personală au resimțit prudența consumatorilor, declară Laura Țeposu, CEO Libris.ro.
Laura Țeposu, CEO Libris.ro
Forbes România:Piața editorială din România se află în prezent în criză? Care sunt cauzele și efectele acesteia?
Laura Țeposu: Da, putem vorbi despre o criză, dar cred că trebuie să fim foarte preciși în definirea ei. Nu este o criză apărută peste noapte și nici una a unei cereri care s-a prăbușit brusc, ci criza unei piețe structural fragile, cu o bază mică de cititori, peste care s-a suprapus, în 2025, un șoc fiscal venit într-un moment dificil.
România pornește de la una dintre cele mai fragile baze de cititori din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, doar 29,5% dintre românii de peste 16 ani au declarat că au citit cărți în ultimele 12 luni, ceea ce înseamnă că peste 70% nu au citit nicio carte.
Pe această fundație subțire, majorarea TVA-ului la carte de la 5% la 11%, din august 2025, a pus o presiune suplimentară pe o industrie deja afectată de creșterea costurilor cu hârtia, tiparul, logistica și inflația generală.
Efectele se văd în mai multe direcții. Cărțile au devenit mai scumpe, tirajele mai prudente, editurile mici își restrâng portofoliile și renunță mai ușor la titlurile de nișă sau la proiectele editoriale curajoase, iar librăriile se închid în orașe unde uneori reprezintă singurul punct de contact cu achiziția de carte.
Ce vedem noi, din datele Libris, este însă și partea mai încurajatoare, anume că românii care citesc nu au renunțat la cărți. Cumpără în continuare, dar cu un coș mai atent calculat. Compară, așteaptă campaniile, aleg edițiile accesibile, sunt mai selectivi. Criza nu este a cititorului fidel.
Adevărata problemă a României nu este doar că se cumpără mai puțină carte, ci că nu reușim să lărgim suficient baza celor care citesc.
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Laura Țeposu: Vestea bună este că nu trebuie să inventăm nimic. Multe dintre măsurile care funcționează există deja, testate în alte țări, iar unele există chiar și în legislația românească, doar că nu au fost încă operaționalizate.
Prima măsură ar fi revenirea la TVA-ul de 5% la cărți sau chiar mai jos, acolo unde cadrul european permite. Reforma europeană din 2022 permite statelor membre să aplice, pentru anumite categorii de bunuri și servicii considerate esențiale, cote super-reduse sub 5% sau chiar cotă zero.
Irlanda, de exemplu, aplică TVA zero pentru cărțile tipărite, iar din 2024 și pentru e-books și audiobooks. Norvegia, deși nu este stat membru UE, rămâne un exemplu relevant de politică publică pro-lectură, cărțile fiind scutite de TVA, tocmai pentru a le menține mai accesibile.
Cartea nu ar trebui tratată fiscal ca un simplu bun de consum, ci ca o investiție în educație, capital cultural și coeziune socială.
A doua măsură ar fi operaționalizarea voucherului cultural pentru elevi, prevăzut deja în legislația românească, dar rămas deocamdată fără aplicare reală. Modelul există și a produs efecte măsurabile. În Italia, fostul program 18app a oferit tinerilor de 18 ani un voucher cultural de 500 de euro.
Franța, Spania și Germania au introdus sau au testat, în forme diferite, instrumente similare de acces la cultură pentru tineri. Spania are, de exemplu, un Bono Cultural Joven care le oferă tinerilor de 18 ani un voucher cultural de 400 de euro, care poate fi folosit inclusiv pentru achiziția de cărți. România a introdus ideea în lege, dar nu a transformat-o încă într-un instrument real.
A treia măsură ar fi crearea unui program național multianual de achiziții de carte pentru biblioteci, cu buget predictibil. Unul dintre cele mai cunoscute modele europene este cel din Norvegia, unde statul, prin Arts Council Norway, cumpără anual un număr semnificativ de exemplare din titlurile eligibile și le distribuie bibliotecilor publice din toată țara.
Potrivit UNESCO, schema norvegiană a inclus achiziții de 703 exemplare pentru titlurile pentru adulți și 1.480 de exemplare pentru titlurile pentru copii care trec evaluarea de calitate.
La rândul ei, Asociația Editorilor din Norvegia descrie programul ca pe un mecanism prin care sunt cumpărate până la 1.500 de exemplare din aproximativ 600 de titluri noi în fiecare an.
Dincolo de cifre, important este că statul creează o piață minimă garantată pentru cartea nouă, susține editurile și autorii și, în același timp, asigură accesul cititorilor la literatură contemporană, indiferent de localitate.
În România, un program predictibil de achiziții pentru biblioteci ar putea funcționa ca o măsură cu efect multiplu pentru că ar sprijini editurile, autorii și bibliotecile locale, dar mai ales ar transforma accesul la lectură într-o politică publică reală.
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia?
Laura Țeposu: Din datele noastre, cumpărătorul de carte din 2025 are, cel mai adesea, între 25 și 45 de ani, locuiește în mediul urban, dar nu neapărat în București. Aproximativ 80% dintre comenzile Libris vin din afara Bucureștiului și a județului Ilfov.
Asta arată cât de importantă a devenit librăria online, mai ales în locurile în care librăriile fizice au dispărut, sunt greu de găsit sau nu au existat niciodată.
Coșul mediu s-a situat în jurul valorii de 130-135 de lei, adică, în general, două-trei cărți per comandă.
Un detaliu foarte important din această analiză este faptul că românii cumpără masiv pentru copii. Aproape un sfert din vânzările noastre sunt cărți pentru copii, semn că părintele român poate reduce multe cheltuieli, dar încearcă să nu taie din biblioteca celui mic. Restul coșului se împarte echilibrat între beletristică, dezvoltare personală, biografii, cărți de istorie, titluri practice și lecturile legate de școală.
Opinia noastră despre acest portret este una pozitivă. Cititorul din România este un cumpărător matur, informat, atent la preț, loial lecturii chiar și într-un an în care cartea s-a scumpit.
Provocarea reală nu ține, însă, de acest profil, ci de faptul că el reprezintă încă o parte prea restrânsă din societate. Există un public fidel, care cumpără constant carte și susține o parte importantă a pieței, dar miza pe termen lung este ca lectura să ajungă la mai mulți români.
Fiecare cititor câștigat înseamnă mai mult decât o carte cumpărată. Înseamnă acces mai bun la educație, vocabular, gândire critică și repere culturale. De aceea, credem că lectura și accesul la carte ar trebui încurajate mai puternic, inclusiv prin politici publice care să facă din carte o prezență mai firească și mai accesibilă în viața de zi cu zi.
Forbes România: Care au fost categoriile de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2025? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Laura Țeposu: Anul 2025 a fost, pentru noi, anul cărții pentru copii. Este cea mai mare categorie din vânzările Libris, cu aproape un sfert din total, și zona în care românii au continuat să investească indiferent de context.
Este un semnal important care ne demonstrează că și într-un an dificil, părinții au rămas dispuși să cumpere cărți pentru copii, fie că vorbim despre povești, enciclopedii, cărți educative, lecturi școlare sau titluri de dezvoltare emoțională.
Beletristica a rămas, de asemenea, una dintre categoriile puternice. Am văzut două fenomene care ne bucură în egală măsură. Pe de o parte, apetitul constant pentru ficțiunea contemporană tradusă, scrisă de autori precum Elif Shafak, Fredrik Backman, Narine Abgarian sau Dan Brown, care rămâne printre preferințele cititorilor și, pe de altă parte, o revenire vizibilă la autorii români precum Ioana Pârvulescu, Veronica D. Niculescu, Tatiana Țîbuleac sau Mircea Cărtărescu.
Au crescut vizibil și biografiile, memoriile, cărțile de istorie recentă și literatura clasică în ediții accesibile. Volume de Dostoievski, Dickens sau Saint-Exupéry, în formate sub 30 de lei, au fost constant în topuri, semn că cititorul caută valoare sigură la un preț rezonabil.
La capitolul regres, vedem mai degrabă o schimbare de comportament decât o abandonare a unor categorii. Segmentele premium, precum albumele, edițiile cartonate scumpe sau volumele de colecție, au fost mai sensibile la scumpiri, pentru că sunt percepute ca achiziții care pot fi amânate. De asemenea, zona de dezvoltare personală, după mai mulți ani de creștere accelerată, pare să intre într-o etapă de normalizare. Cititorii sunt în continuare interesați de acest segment, dar aleg mai atent titlurile, autorii și temele care răspund unor nevoi reale.
Este tiparul firesc al unui an dificil. Cititorul nu renunță la carte, dar devine mai atent. Alege mai mult utilitatea, valoarea sigură, titlurile pentru copii și edițiile accesibile și amână, în schimb, achizițiile percepute ca premium sau mai puțin urgente.
Forbes România: Cum vedeți viitorul pieței de carte în următorii trei ani?
Laura Țeposu: Cu prudență și cu aceeași doză de optimism care ne-a însoțit în toți acești peste 35 de ani de Libris.
Realist vorbind, următorii trei ani vor aduce probabil o consolidare a pieței, jucători mai puțini, dar mai solizi, o migrare accelerată către online și o creștere, încă de pe o bază mică, a formatelor digitale și audio. Presiunea cea mai mare va rămâne pe titlurile de nișă, pe editurile mici și pe proiectele editoriale care au nevoie de curaj, timp și investiție.
Dacă fiscalitatea rămâne neschimbată, există riscul ca oferta editorială să se restrângă tocmai în zonele în care cultura are cea mai mare nevoie de diversitate.
Pe de altă parte, România este una dintre piețele de carte cu cel mai mare potențial de creștere din Europa. Consumăm de câteva ori mai puțină carte pe cap de locuitor decât media europeană, ceea ce înseamnă că nu vorbim despre o piață saturată aflată în declin, ci despre una care încă nu și-a atins publicul potențial. Dacă măcar o parte dintre măsurile despre care vorbeam (TVA redus, voucher cultural, achiziții pentru biblioteci) se pun în practică, anii următori pot marca o schimbare reală de direcție.
Viitorul pieței de carte nu se va decide doar în depozite, librării sau platforme online, ci mai ales în școală, în familie și în politicile publice. Noi ne facem partea, ducem cartea cât mai aproape de cititori, inclusiv în localități unde librăria fizică nu mai există, cu o selecție cât mai largă și prețuri cât mai accesibile.
În aceeași direcție merge și proiectul CarteTeca, derulat anual încă din 2019, prin intermediul căruia am dotat deja 337 de unități de învățământ cu peste 42.000 de titluri actuale. Scopul proiectului și misiunea noastră este să ajutăm școlile să le ofere elevilor acces la lecturi relevante, atractive și potrivite vârstei lor, acolo unde se formează, de fapt, obiceiul de a citi.
Extinderea reală a bazei de cititori nu depinde, însă, doar de industria de carte, ci de felul în care, ca societate, alegem strategic să susținem lectura, educația și accesul la cultură.
(6 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
