Un truism comun este că oamenii excepționali sau liderii, în general, sacrifică multe lucruri în călătoria lor spre succes, incluzând sănătatea și ulterior vieților lor pentru a inova cu adevărat și a ajuta umanitatea să facă un salt spre viitor. Până și Steve Jobs a spus “inovația diferențiază între un lider și un urmăritor”.
În opinia mea, inovația este despre a defini bariere și apoi despre a le depăși. Este despre cunoaștere fără limite. Este despre brainstorming de calitate, creativitate și a uni punctele pentru a face noi descoperiri. Vizual, văd inovația într-un anumit domeniu ca o casă infinită (sau finită, dar aici este mai mult o întrebare existențială) cu mai multe camere întunecate în interiorul cărora se află o ușă care duce în următoarea cameră, dar pentru a găsi ușa trebuie mai întâi să aprinzi lumina. Dar cu această analogie vine și următoarea întrebare: câte case există?
Ce se întâmplă dacă lumea este perfectă și nu mai este nimic de inovat? Ce se întâmplă dacă o să trăim cu toții pentru totdeauna fericiți, prosperi, etc.? Până la urmă, suntem destul de departe de a atinge acest punct și poate nu o să-l atingem niciodată așa că e probabil mai bine să ne îngrijoram atunci despre următorul pas în evoluție. Ca un gând final referitor la inovație, mi-ar plăcea să văd mai multă colaborare între instituții, afaceri și indivizi. Înțeleg că beneficiile pentru a fi primul care aprinde lumina sunt enorme și consista în acapararea pieței, bani și faimă, dar este un beneficiu dacă aprindem lumina împreună că o echipă și acela este că maximizăm inovația și viteza inovării și ajutăm umanitatea să progreseze. Timpul nostru este limitat, hai să facem asta împreună.
Și pentru a fi mai puțin ezoteric, o să vorbesc despre câteva idei practice despre inovație legate de relația om-mașină, progrese în tehnologizarea medicinei și bineînțeles, tehnologie în resurse umane. În urmă cu câteva luni, vorbeam cu un prieten despre interfețe conversaționale și am ajuns să discutăm în final despre smartphones și cum ele sunt de fapt relativ noi pe piață de mainstream, dar încă sunt incomode câteodată când nu poți să te uiți la ecran sau să scrii.
Asistenții de voce și smartwatches rezolvă o parte din problemele astea, însă soluția reală este realitatea augmentata complementată de o interfață mașină-creier, asta doar dacă nu putem face creierul să simuleze imagini clare care să facă componența augmentata redundantă. De fapt, această inovație este bine știută la nivel global și sunt mai multe companii care folosesc dispozitive de purtat neurotehnologice și non-invazive care traduc unde ale creierului în semnale de control, dar sunt și alte proiecte mai aproape de transhumanism care lucrează în cele din urmă la îmbunătățirea intelectului și fiziologiei umane.
Facebook deja lucrează la un neurosenzor capabil să lase oamenii să tasteze folosindu-și doar gândurile și Mike Schroepfer, CTO of Facebook a spus că Facebook dorește să aibă tehnologia construită în următoarele luni. Relația om-mașină devine un concept din ce în ce mai mainstream și câștigă teren în viața cotidiană, dar întrebarea care îmi vine în minte este: cine va fi cea mai valoroasă companie pe termen lung când toate aceste infrastructuri vor fi ținute în cloud? Doar dacă nu cumva vrem să ne ținem partea noastră mașina on-premise (în corp).
Când mă gândesc la inovație, îmi vin în minte imediat cei mai mare inventatori sau antreprenori din toate timpurile. Dar cum ar fi fost dacă Albert Einstein, Thomas Edison, Nikola Tesla, Galileo sau Nicolae Păulescu n-ar fi existat niciodată? Sau poate cu noile progrese în inteligență artificială și terapia genelor, o întrebare mai bună pe care să ne-o adresăm ar fi: cum ar fi dacă ei ar fi încă în viață?
Conform celor de la Credit Suisse, piața globală de digitalizare a sănătății era valorată acum câțiva ani la 118 miliarde de dolari și se așteaptă o creștere până la 206 miliarde de dolari în următorul an, mai ales datorită telefoanelor mobile și tehnologiei de tip wireless. Sunt entuziasmat să văd impactul tehnologiei în medicină, biologie și specific în descoperirea de noi medicamente. Sincronizarea în piață este esențială și cu toate noile clustere de biotehnologie lansate de curând și sume record investite în această industrie, o să vedem rezultate mai curând decât ne imaginăm.
Un lucru este sigur: avem nevoie de mai mulți oameni cu abilități tehnice pentru a ne face ideile de natură fantastică să devină realitate. Acum hackajob intră în scenă, dar nu o să vând hackajob aici, în schimb aș dori să vorbesc puțin despre inovație în resurse umane și, în mod special, în recrutare. Într-o piața în care o nouă platformă este creată în fiecare zi, nivelul de inovație este destul de scăzut și o să explic de ce, dar mai întâi o să ne uităm la eseul lui Andrew Chen despre viitorul platformelor de tip marketplace. El menționează cinci paradigme:
The Listings Era, The Unbundled Craigslist Era, The “Uber for X” Era, The Managed Marketplace Era și Regulated Services Era. Marketplace-ul de tip “managed” este caracterizat de supervizare activă sau management al livrării unui serviciu. Deși asta era o inovație în 2013-2014, să începi un astfel de marketplace acum nu se mai numește inovație, mai ales că sunt sute de alte companii care fac același lucru. De asemenea, toate companiile menționează că lucrează cu inteligența artificială, însă când vorbești cu CEO-ul sau CTO-ul lor, mulți dintre ei nici nu știu ce este un model de date. Transparența uneori este o premisă pentru inovație.
La hackajob, inovația cu ajutorul tehnologiei este una dintre valorile noastre de bază că și companie și chiar dacă am început afacerea cu o înțelegere destul de bună a valorii pe care o aducem în piață, încercam în mod constant să găsim noi modalități prin care să balansăm fază de “blitzscaling” (poți afla ce este blitzscaling în epifania mea anterioară) cu devotamentul față de inovație. Când ești un startup trecut de series A care lansează în noi geografii și angajează 15-20 de oameni pe lună, să dedici resurse pentru inovație este o adevărată provocare, însă noi am încercat să construim un sistem de prioritizare care ne ajută să creștem compania la viteză cât mai mare fără să neglijăm îmbunătățiri importante care împing afacerea și industria înainte.
Am început cu un citat din Steve Jobs și o să termin cu altul “Inovația nu este despre câți bani ai pentru cercetare și dezvoltare. Când Apple a scos pe piață Mac, IBM cheltuia de cel puțin 100 de ori mai mulți bani pe cercetare și dezvoltare. Nu este despre bani. Este despre oamenii pe care îi ai, despre cum sunt conduși, despre cum înțelegi inovația.”
Răzvan Creangă este un antreprenor cu viziune globală care a dezvoltat începând cu anul 2002 mai multe proiecte antreprenoriale în tehnologie. El este pasionat de crearea și dezvoltarea de inițiative de impact care au misiuni puternice și cu semnificație.
