Prin mesajul „Lasă ecranul pentru o carte!”, rețeaua Librarul, fondată de Gigi Alecu, încearcă să readucă lectura în atenția publicului, într-un context în care rețelele sociale și inteligența artificială captează tot mai mult din timpul cititorilor.
Gigi Alecu, Fondator Librarul și Meteor Press
Forbes România: Piața editorială din România se află în prezent în criză? Care sunt cauzele și efectele acesteia?
Gigi Alecu: Traversăm o criză economică generalizată și pe alte piețe, dar, în piața de carte, efectele recesiunii se simt mai puternic. Cauzele, cel mai probabil, sunt: creșterea taxelor în 2025 (TVA dublat), scăderea puterii de cumpărare, evoluția AI, dar și descărcările fără plată de pe net…
Despre efecte, le putem vedea la fiecare pas, pe stradă, la magazin, în vacanță, în politică, cât și la alegeri…
Forbes România: Care credeți că ar fi primele trei măsuri pe care autoritățile (Ministerul Culturii, Ministerul Finanțelor, primăriile etc.) ar trebui să le pună în practică pentru protejarea și revitalizarea industriei de carte din România?
Gigi Alecu: Putem propune multe măsuri și nu pot să mă opresc doar la cele trei. Ar fi de dorit ca instituțiile să se implice, să acționeze sau să-și propună să contribuie la ridicarea nivelului de educație.
Propunem ca acțiuni: campanii culturale de promovare a lecturii, sprijin pentru autorii români, adoptarea Legii cărții, reducerea taxelor, vouchere pentru elevi la intrarea în liceu sau la trecerea la gimnaziu, achiziția de carte pentru biblioteci, susținere la acordarea premiilor de sfârșit de an școlar…
Forbes România: Care este profilul actual al cumpărătorului de carte din România? Care este opinia dvs. despre „portretul” acestuia?
Gigi Alecu: „Lasă ecranul, pentru o carte” este îndemnul promovat de noi. Sperăm să-l citească măcar cei interesați. Telefonul te fură cu diversele aplicații: Instagram, TikTok, Facebook… Mai nou, IA, cu variante diverse, dintre care cele din China câștigă teren.
La noi, în librării, peste 80% dintre cumpărătorii de carte sunt doamnele, mai ales când este vorba de cărți pentru copii, și sunt sensibile la promoții și reduceri de preț. Domnii, în schimb, am putea spune că sunt cumpărători ocazionali, dar vin cu „lecțiile” făcute din recenzii sau recomandări. De cele mai multe ori știu exact ce vor, nu sunt mari amatori de reduceri și cumpără doar titlurile de interes, fără să analizeze atent prețul.
Cei care sunt preocupați de lectură, cititorii fideli și vizitatorii frecvenți ai librăriilor au obiceiul de a citi în familie și motivează generațiile tinere spre lectură.
Legat de nivelul educațional, din discuțiile cu cititorii (nu-mi place să le spun clienți), sunt persoane cu educație peste medie. Mă întreb dacă media actuală trece bacalaureatul. Veniturile sunt, în marea majoritate, medii.
Cei care citesc regulat nu sunt dependenți de doze rapide de hormoni, de adrenalină, oxitocină sau dopamină, sunt alergători de cursă, cu valori solide și preocupări intelectuale peste medie, care-și mențin o igienă mentală și nu trăiesc impulsuri de moment. Am credința că se va citi pe hârtie și peste 50 de ani.
Forbes România: Care au fost categoriile (domeniile) de cărți care au câștigat preferințele românilor în anul 2025? Dar categoriile care au cunoscut un regres?
Gigi Alecu: Cărțile pentru copii se mențin, la fel și beletristica și istoria, mai ales autorii români cunoscuți. Dezvoltarea personală și eseistica, aș spune, au avut un regres.
Forbes România: Cum vedeți viitorul pieței de carte în următorii trei ani?
Gigi Alecu: Despre cei care citesc mai ales cartea tipărită, estimez că vor citi în continuare. Sperăm să avem o revenire economică cât mai curând și menținerea, măcar la acest nivel, a pieței actuale de carte.
Comerțul în librării, cel mai probabil, va scădea datorită concurenței făcute în defavoarea librăriilor, mai ales din partea unor edituri, lipsei reglementărilor europene, dar și ca efect al AI-ului.
Despre piața de carte
Gigi Alecu: După o evaluare sumară, creșterea pieței de carte în anul 2025 a fost de 1,5%, ceea ce poate fi considerat o scădere, având în vedere inflația cuprinsă între 7% și 10%.
Vorbim de ani buni despre scăderea interesului pentru lectură, despre închiderea librăriilor și despre o piață de carte tot mai fragilă. De fiecare dată sunt invocate aceleași explicații: schimbarea obiceiurilor de consum, concurența, promovarea prețului redus în online, influența mediului digital sau lipsa timpului.
Adaptarea pieței de carte la actuala realitate se poate face prin autoreglare, pe principii economice, sau este nevoie de susținere instituțională profesionistă?
Dacă interesul autorităților centrale și locale pentru creșterea nivelului cultural și educațional al societății ar fi fost măcar la un nivel minim necesar, România ar fi avut de mult o strategie de promovare a lecturii și o Lege a Cărții.
În majoritatea statelor europene există astfel de reglementări, deoarece cartea este privită ca un bun cultural, nu doar ca un produs comercial. Tocmai de aceea s-a urmărit menținerea unui echilibru între marile platforme de vânzare online și funcționarea librăriilor, astfel încât concurența să nu afecteze contribuția la educație și la ridicarea nivelului cultural.
Ofertele permanente, reducerile spectaculoase și campaniile agresive de discount nu promovează lectura, ci promovează exclusiv prețul.
Supraaglomerarea raftului din sufragerie, acolo unde mai există, nu ridică nivelul cultural. Achiziția cărții nu stimulează lectura. Poate crește puțin stima de sine, egoul, dar, fără lectură, educația va avea de suferit.
Astăzi am văzut pe o rețea de socializare reclama unei edituri cunoscute, care îndeamnă să te înscrii la newsletter pentru a beneficia de reduceri. Ne întrebăm dacă reducerile foarte mari practicate în piață sunt instrumente de marketing sau dacă ele ascund, de fapt, în multe cazuri, dificultăți financiare și probleme de cash-flow. Nu trebuie uitat ce s-a întâmplat cu unul dintre cei mai importanți operatori online de carte în urmă cu doar câțiva ani.
Mai există și o altă întrebare legitimă: editurile care promovează reduceri de 40%, 50% sau chiar mai mari scad într-adevăr prețul cărții sau îl majorează anterior, pentru ca reducerea să pară spectaculoasă? Un produs valoros, o carte nouă, nu ar trebui să fie evidențiat prin procentul reducerii, ci prin valoarea conținutului și a autorului.
Un rezultat este evident: promovarea prețului în online, și nu a conținutului sau a autorului, a dus la scăderea interesului pentru lectură, la scăderea calității conținutului, iar în librării s-au redus spațiile alocate cărții și multe dintre acestea s-au închis.
Se mai poate face ceva?
Sunt întrebări la care ne-am obișnuit să nu primim răspuns, cu atât mai puțin să așteptăm acțiuni culturale, economice și legislative.
Cartea nu o să dispară fizic, așa cum o știm, dar, fără o implicare instituțională responsabilă, la nivel macro, educația va avea de suferit, iar societatea va deveni tot mai vulnerabilă.
(13 iulie 2026)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
