Bursa de Valori București se află în cel mai bun moment din istorie. Dar dincolo de cifrele tot mai mari, evoluția se vede în schimbările semnificative în structura investitorilor. Cum arată drumul Bursei spre statutul de piață emergentă, într-un context macroeconomic cu oportunități și provocări?
În sala de ședințe de la ultimul etaj al uneia dintre primele clădiri de birouri moderne din București, se discută despre cărți și filozofie de business și de viață. Este vineri dimineață, iar frații Mihai și Cristian Logofătu, fondatorii Bittnet, prima companie din sectorul IT listată pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), se pregătesc să anunțe listarea unei noi emisiuni de obligaţiuni pe piaţa de capital, în valoare de 10 milioane de lei.
De cealaltă parte a mesei se află Radu Hanga și Adrian Tănase, președintele și directorul executiv al BVB, în mandatele cărora piața de capital a trecut prin momente semnificative, precum recordul de listări din 2021 sau performanțele deosebite din 2023. Printre acestea, se numără listarea a 20% din Hidroelectrica într-o ofertă publică inițială de 9,3 miliarde de lei. Totuși, aceste performanțe nu sunt singulare, ci au fost acompaniate de o creștere organică și de o popularizare crescută a instrumentelor bursiere în rândul populației.
Capitalizarea BVB a depășit pragul de 300 de miliarde de lei în 2023, înregistrând tranzacții totale de 38 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 58% față de anul anterior. Simultan, numărul de investitori a crescut spectaculos, ajungând la peste 178.000 la finalul anului 2023, față de aproape 54.000 la sfârșitul lui 2019.
Radu Hanga, președintele BVB, insistă asupra dinamicii, notând că, în decurs de trei ani, numărul de conturi a crescut cu peste 120.000, dintre care doar 30.000 pot fi atribuite direct listării Hidroelectrica. „Acesta înseamnă că succesul BVB nu se limitează la un singur eveniment, ci reflectă o creștere a vizibilității și atractivității pieței.”
Vezi aici dosarul complet 24 pentru 2024
Deși creșterea accelerată a numărului de investitori este remarcabilă, Radu Hanga menționează un subtext al acestui fenomen, mai puțin vizibil la o primă vedere: creșterea ponderii investitorilor rezidenți, care indică o consolidare a forței capitalului local.
Președintele BVB compară Bursa cu o scenă teatrală, rolul său fiind să aducă „cât mai mult public în sală” și, astfel, companiile să fie mai înclinate să se listeze la Bursă atunci când audiența este numeroasă și angajată. De la „casa de bilete” a acestei săli despre care vorbește Radu Hanga se poate vedea că investitorii locali contează tot mai mult în Bursa locală.
„Vedem că în ultimul deceniu ponderea investitorilor persoane juridice nerezidente a scăzut de la 39% la 21-22% pe serie anuală, în timp ce ponderea persoanelor fizice rezidente a crescut de la 10,5 la 16,7%. Per total, ponderea banilor străini a scăzut, cu un trend accelerat începând cu pandemia”, adaugă Radu Hanga.
În valori absolute, investițiile persoanelor juridice nerezidente nu au înregistrat o scădere, ci mai mult o stagnare, în special în ultimii trei ani. La polul opus, investițiile persoanelor juridice rezidente au crescut accelerat.
„Nu se observă o scădere în termeni absoluți a valorii, ci mai degrabă creșterea pieței a fost impulsionată din intern. Comparativ, valoarea investițiilor rezidenților persoane juridice a crescut de la 46 de miliarde de lei în 2014 la 157,3 miliarde de lei, în timp ce investițiile persoanelor fizice au urcat de la 9,8 miliarde de lei la 43 de miliarde de lei. În contrast, investițiile străinilor au evoluat de la 36 la 56 de miliarde de lei, înregistrând o dinamică mai redusă în ultimii trei ani.”
Dinamica pieței a fost modelată de o serie de factori, inclusiv de reajustările postpandemie și de schimbările contextului geopolitic, precum și prin eforturile pieței bursiere locale de a câștiga în vizibilitate. În acest peisaj, capitalul românesc a devenit forța motrice principală a creșterii pieței.
„Atunci când ne adresăm companiilor locale discutând despre beneficiile oferite de listare, evidențiem nu doar posibilitatea de a accesa capital, ci și oportunitatea de a câștiga vizibilitate și de a construi o relație diferită cu investitorii, care pot fi, de asemenea, clienți ai companiei.”
După un an 2021 cu aproximativ 70 de listări, 2022 a adus 40 de listări, în timp ce 2023 a adus doar 34 de noi listări de acțiuni și obligațiuni, dar a generat o sumă‑record de 5,5 miliarde de euro, influențată semnificativ de listarea Hidroelectrica.
Radu Hanga anticipează o revenire treptată la un număr crescut de listări. În prezent, se află în consultare publică un buget de peste 30 de milioane de euro destinat sprijinirii companiilor în procesul de listare la Bursă, o inițiativă susținută de guvern. „Experiența Hidroelectrica confirmă că piața locală dispune de capacitatea necesară pentru a absorbi noi listări.”
Pe de altă parte, turbulențele economice recente le reamintesc investitorilor despre riscurile implicate, subliniind că potențialul de câștig al unei emisiuni de obligațiuni, de exemplu, este dublat de necesitatea unui apetit mai mare pentru risc.
Anul 2023 a adus insolvența Vivre, iar începutul anului 2024 a adus cererea de intrare în insolvență a retailerului online Elefant, ambele companii cu obligațiuni listate la Bursa de la București. Radu Hanga consideră că astfel de evenimente fac parte din regulile jocului și că Bursa de Valori București, în calitate de operator al pieței, nu ar trebui să acționeze ca un organism de supraveghere a riscului precum departamentele specializate ale instituțiilor financiar-bancare.
„Rolul nostru este să verificăm dacă acea companie care alege să se listeze respectă bunele practici de guvernanță, se conformează regulamentelor, comunică eficient, este transparentă și urmează regulile stabilite. Dacă preferi să eviți orice risc, cea mai sigură opțiune este să depui banii într-o bancă, unde atât riscul, cât și profitul sunt gestionate de instituția bancară.”
Un alt indicator pe care Radu Hanga îl consideră esențial în evoluția Bursei de Valori București este volumul tranzacțiilor efectuate într-un an. Pe piața principală, 2023 a consemnat 1,46 milioane de tranzacții, iar pentru 2024 oficialul BVB preconizează un record pentru piața de capital locală.
„Cel mai prolific an de până acum a fost 2007, cu 1,54 milioane de tranzacții pe piața principală. Anul acesta, în primele 21 de zile de tranzacționare, am înregistrat aproape 180.000 de tranzacții. Având în vedere că, în medie, există aproximativ 250 de zile de tranzacționare pe an, este foarte probabil ca în acest an să ajungem la aproximativ două milioane de tranzacții, ceea ce ar reprezenta, fără îndoială, cel mai bun an din punct de vedere al numărului de tranzacții.”
În ceea ce privește volumele de tranzacționare, se estimează că 2024 ar putea înregistra valori mai scăzute comparativ cu anul precedent – marcat de oferta publică inițială a Hidroelectrica –, dar superioare anului 2022.
Bursa locală are în continuare nevoie de o creștere a lichidității pentru a fi promovată la statutul de piață emergentă conform criteriilor furnizorului global de indici MSCI, iar aici ar putea ajuta și lichiditatea generată de revenirea jucătorilor internaționali.
„Lichiditatea pe piața locală a cunoscut o creștere rapidă în ultimii ani, impulsionată de actorii locali și mă aștept să continue să crească. Dar o detensionare a situației internaționale și un aflux crescut de capital străin ar putea aduce un impuls semnificativ lichidității.”
Din perspectiva macroeconomică, Radu Hanga consideră ca principal risc pentru România deficitul bugetar și nivelul datoriei naționale, anticipând că repercusiunile s-ar putea manifesta nu neapărat în acest an, ci în anii următori. „Problema, dacă va apărea, va fi legată de aceste aspecte. Analizând cifrele, observăm că veniturile bugetare reprezintă aproximativ 27-28% din PIB în România, în timp ce în Europa de Vest se situează în jurul valorii de 40% din PIB. Este evident că, la un moment dat, va fi necesară ajustarea fiscalității pentru a echilibra funcționarea statului și a adresa deficitul bugetar.”
Pe de altă parte, economia României are perspective bune într-un context global influențat tot mai mult de schimbarea perspectivelor geopolitice.
„România rămâne o zonă de producție mai ieftină decât Europa de Vest. Auzim acest discurs legat de near-shoring, friendly-shoring, capacitățile de producție se mută – cel puțin ca dorință –, în zone mai sigure și mai prietenoase. România e parte din UE și probabil ce se întâmplă de acum înainte va grăbi proiectul de convergență cu Europa de Vest.”