Din data de 19 mai și până pe 16 august, expresii asociate campaniei „Cumințenia pământului”, („Brâncuși e al tău”, „Brâncuși e al meu”) și hashtag-urile aferente acestora au avut 13.834 apariții în sursele monitorizate de Zelist.
Astfel, în presa online s-a înregistrat 2.990 de apariții, 2.337 de menționări pe paginile publice Facebook, 1.120 apariții pe Twitter, pe Instagram au fost 209 menționări, iar pe bloguri au fost identificate 211 articole.
În Agregatoare, expresiile au în momentul redactării acestei analize 6.195 de menționări.
În rândul emitenților de pe bloguri și conturi de Twitter se observă din datele demografice oferite de platformă, că procentul este mai mare în rândul bărbaților. Astfel, 76,9% dintre cei care au menționat ori au postat referitor la campanie, sunt bărbați, iar doar 23,1% este public feminin.
În funție de vârstă, cel mai mare procentaj s-a obținut în categoria oamenilor între 35 și 39 ani (25,9%), urmat imediat de cei între 25-29 de ani (23,7%). Cei mai puțini interesați au fost cei între 60 și 64 ani (0,6%), procentul mărindu-se, însă, în cazul celor care depășesc 64 de ani.
Diferențele se măresc considerabil în cazul distribuției geografice: se pare ca notorietatea campaniei este concentrată în București cu 52.8%, urmată de Moldova cu 10,5%, iar Oltenia și Transilvania fiind la o diferență de o zecime: cu 8,7% respectiv cu 8,6%. Campania nu se bucură de notorietate în Bucovina, unde utilizatorii de pe Twitter și bloguri menționează sculptura în procent de 0,9%.
Din punct de vedere al viewershipului, s-a înregistrat un număr total de 19.373.000 impresii estimate, arată analiza ZELIST.
Cel mai eficient canal media din această perioadă au fost paginile publice de Facebook (54,9%), unde au fost peste 10.639.000 de vizualizari estimate ale expresiilor, urmat de presa online (35.9%) cu 6.949.000 și Twitter (5%) cu 967.000 de vizualizări.
Pentru a explica această evoluție a viewershipului, este necesar să analizăm distribuția demografică pe vârste: cei cuprinși între 25 și 39 de ani, care însumează cu puțin peste 50% dintre cei asupra cărora campania a avut un impact, sunt și cei care în majoritate utilizeaza Facebook-ul ca rețea socială principală.
Ziua în care impresiile estimate au atins punctul maxim (635.000) a fost chiar lansarea campaniei, 19 mai, urmată de 22 mai (548.000), în care prim-ministrul, Dacian Cioloș, a anunțat ca își donează salariul pe o lună pentru „Cumințenia pământului”.
În presă, vârful a fost tot în prima zi (395,000), urmat însă de data de 30 mai (476.000), când s-a publicat pentru prima data suma strânsă.
IMPACTUL PE TIPUL SURSEI
Ca defalcare pe zile și tipuri de surse a aparițiilor, începând cu 19 mai până la 1 iulie, canalul online Facebook a fost aproape în fiecare zi mai eficient din punct de vedere al aparițiilor în comparație cu presa.
Zilele din această perioadă, în care presa a depășit paginile publice de Facebook, sunt zilele în care au avut loc diferite evenimente mediatice cu scopul de promovare al campaniei, spre exemplu data de 30 mai (dată la care s-a anunțat pentru prima oară suma strânsa de la cetățeni) ori 10 iunie (când sculptura a fost transferată de la Muzeul Cotroceni la Banca Națională a Românei pentru a fi accesibilă publicului larg).
În schimb, din data de 1 iulie se observă o creștere a aparițiilor în presă comparativ cu paginile pubice Facebook, fapt ce poate fi atribuit înmulțirii declarațiilor persoanelor publice în legatură cu sculptura lui Brâncuși.
Un alt criteriu după care Zelist a analizat campania este indicele de sentiment.
De la data lansării și până astăzi, acest indice este împărțit aproape în jumatate între pozitiv și neutru. Astfel, cel pozitiv are un procent de 47,3%, cel neutru de 47%, iar indicele negativ este reprezentat doar de 5,7%.
După cum se poate vedea în graficul de mai jos, indicele de sentiment a fost preponderent constant, cunoscând puține căderi și spike-uri.
Saptămâna în care s-a înregistrat o scădere a indicelui de sentiment este cuprinsă între 6-12 iunie. În decursul acesteia, campania pentru achiziționarea „Cumințeniei pământului” a fost mai puțin vizibilă, dar își revine spre sfârșitul intervalului, atunci când opera de arta este mutată la Muzeul Băncii Naționale pentru a fi văzută gratuit.
Demn de menționat este că din acea săptămână mai sunt două declarații diamentral opuse ale unor lideri de opinie. Pe de o parte, Liviu Dragnea (PSD) afirmă, pe 9 iunie, că nu donează, pentru că o consideră „o măsura populistă, fără finalitate”. Cateva exemple de artcole pe acest subiect sunt:
http://www.cotidianul.ro/motivul-pentru-care-dragnea-nu-doneaza-pentru-cumintenia-pamantului-282681/
De cealalta parte a baricadei, dr. Conf. Constantin Necula declara că este un susținător al subscriptiei publice cu care statul intentionează să cumpere opera lui Constantin Brâncuși, iar citatul care dă titlul articolelor de presă din perioada imediat urmatoare este imperativ: „Trebuie să ne luăm cumintenia înapoi!”.
O alta perioadă în care indicele de sentiment a scăzut a fost 4-10 iulie. Atunci, TVR a propus data de 18 septembrie pentru teledonul menit să ajute campania, iar înotătorul Avram Iancu și-a exprimat inițiativa de a traversa înot Canalul Mânecii pentru sprijinirea proiectului Ministerului Culturii.
Data în care indicele revine la normal este 10 iulie, când se difuzează un reportaj special, marca DigiCult, pe canalul de televiziune Digi24. Reportajul are în vedere opiniile legate de achiziționarea sculpturii a mai multor personalitati precum: Ion Caramitru, Bogdan Naumovici, Valentina Iancu, Dan Popescu și Dan Perjovschi.
Singurul moment în care indicele a fost negativ a fost pe data de 6 august, când a fost numită pentru administrarea campaniilor de donații prin SMS și relația cu companiile private, Georgiana Pogonaru.
Date și momente reprezentative pentru campanie ce au crescut notorietatea și impactul
Au existat momente care au adus în vizorul presei și al populației această campanie: interesul romanilor este trezit la fiecare 1 și 15 alle lunii, când se anunță suma colectată din subscripție publică.
Apoi, după scăderea drastică a indicelui de sentiment de pe data de 6 august, cunoaște un spike pe 8 august. În acea zi, Gheorghe Andreescu, artistul care a participat la restaurarea sculpturii în 1979, povesteste că erau păziți cu armele, pentru că se cunoștea „valoarea uriașă” a operelor lui Brâncuși. Tot pe 8 august, a fost difuzat spotul campaniei în Vatra Dornei, în cadrul festivalului Caravana Filmelor NexT, contribuind astfel la această creștere.
Cel mai bun rezultat însă, luând în considerare atât aparițiile cât și impresiile estimate, a fost realizat pe data de 22 iulie, odată cu lansarea campaniei prin SMS.
Acesta moment a mai generat o zi favorabilă pentru campanie și pe 30 iulie, la anunțarea banilor strânși prin SMS. În acest moment, s-au strâns 19.637 de SMS-uri.
O suma importantă din cea care s-a strâns până acum a fost donată în cadrul festivalului Electric Castle, între 14 și 17 iulie. Totuși, nu s-a putut observa în social media nicio creștere privind campania, chiar dacă Ministrul Culturii afirma în urma celor trei zile că 1 din 6 oameni au donat pentru Campanie.
În blogosferă, campania a avut de asemenea un impact, iar păreri privind achiziționarea pot fi citite la influenceri precum Andra Nistor, Radu Bazavan (Groparu), Simona Tache, Radu Dumitru (nwradu).
În presă, cele mai importante știri au fost cele legate de donarea salariului Prim-ministrului Dacian Cioloș și cele legate de posibilitatea de a vedea gratuit sculptura prin intermediul Noaptea Muzeelor.
Concluzia la care ajunge analiza ZELIST este: campania prin care Ministerul Culturii încearcă să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuși prin subscripție publică a avut un impact destul de mare în Social Media, dar acest lucru era așteptat din moment ce este desfășurată în mare parte în mediul online.
Termenii identificați ca fiind cel mai mult utilizați se pot vedea în urmatorul TagCloud:
