„Digitalizarea este un pericol pentru cei care trăiesc în fostele paradigme și încearcă să facă business așa cum au făcut acum 20 de ani”, declara Dragoș Anastasiu, fondatorul și președintele grupului Eurolines și președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum.
Avem România și Românica, a susținut Dragoș Anastasiu, fondatorul și președintele grupului Eurolines și președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în cadrul ediției din acest an a Forbes CEE Forum. Fostul medic a comparat România cu organismul unui adolescent, care trece printr-o perioadă foarte grea: o parte dorește să rămână copil și cealaltă să devină adult. „România se află în acest moment de adolescență. O parte care crede, inclusiv în zona politică, că «Merge și așa» și altă parte care a înțeles că în România poate fi cu totul și cu totul altfel, că România are oameni extraordinari. Vă spune asta cineva care a trăit 15 ani departe de acești oameni. Avem oameni creativi, oameni frumoși, oameni care pot face treabă, acea Românie pentru care merită să te scoli aici, zi de zi, și să uiți de split TVA și de altceva și să rezolvi problemele. Aceasta este România și aceasta va fi cea care va câștiga. N-am niciun dubiu că va câștiga. Mai avem momente în care mai șchiopătăm, am mai dat doi ani înapoi, dar tot vom câștiga. Această Românie va avea victoria.”
Ce înseamnă predictibilitate?
Educat în Germania, unde a plecat înainte de `90 și unde a trăit, Anastasiu știe ce spune când afirmă că oamenii de afaceri germani, și nu numai, se așteaptă din partea autorităților din România la predictibilitate. „Predictibilitate înseamnă să nu te trezești în fiecare dimineață cu o idee creață, pe care să o arunci în piață și toată lumea să sară și să o discute luni de zile.”
Predictibilitate înseamnă să faci un studiu de impact, susține Anastasiu, făcând referire la numeroasele modificări de ordin juridic și fiscal, care le sunt impuse companiilor fără să se analizeze impactul asupra mediului de afaceri. „Predictibilitate înseamnă să discuți cu mediu de afaceri, să găsești împreună soluții, să nu intri cu picioarele într-un organism care funcționează bine. În momentul de față, avem cea mai mare creștere economică din Europa și acest mecanism trebuie tratat cu finețe, cu gingășie, nu cu brutalitate.” Printre măsurile sugerate a fi brutale este plata defalcată a TVA (split TVA), care poate duce la distrugerea economiei românești, susține fondatorul Eurolines. „Problema split TVA este o chestiune de care indiferent cu cine vorbești, investitori români sau străini, spun: «Nu putem să facem așa ceva, pentru că riscăm să ne autodistrugem.»”
Cea mai mare comoară
Cine va construi această Românie? „Când mă duc la programul Vreau să fiu antreprenor, la Romanian Business Leaders, este atâta entuziasm, mă încarc cu atât de multă energie cum nu vă imaginați. Dar trebuie să le dăm înapoi entuziasmul și încrederea că pot schimba lucrurile. Când te trezești în fiecare dimineață și-ți mai trântesc un split TVA, îți pierzi din entuziasm, dar, în sensul acesta se pot face foarte multe lucruri și este o oportunitate.”
Și, mai avem o mare comoară, diaspora, susține Anastasiu. „Avem trei – patru milioane de oameni în străinătate care ar putea să reprezinte trei – patru milioane de ambasadori ai României. Nu mai vorbesc de întoarcerea acasă și ce impact ar avea această întoarcere în economia României – acei oameni care au trăit câțiva ani în străinătate, care au dovedit spirit antreprenorial, în sensul că și-au asumat riscul să plece, care și-au strâns poate niște bani, care au strâns spirit civic, care au fost trași de mânecă atunci când au vrut să treacă pe roșu. Ideea ca acești oameni să se întoarcă acasă alături de noi este o chestiune care, odată cu centenarul Unirii din 1918, ar trebui abordată”. El și-ar dori foarte mult ca toți primarii din România să le trimită o scrisoare celor care au plecat din fiecare zonă, să îi îndemne să-și viziteze țara anul viitor. „Au făcut-o irlandezii și au adus 300.000 de oameni, într-o singură zi. Gândiți-vă numai din punct de vedere turistic ce înseamnă lucrul acesta. Atunci când sunt aici, cei din diaspora să fie întâmpinați așa cum merită să întâmpini o comoară”, a propus Anastasiu. Oportunitatea este ca ei să vină în acest mediu și să schimbe mentalitatea. „Am revenit acum 22 de ani, medic, habar n-aveam de transporturi, de turism, iar, până acum câțiva ani, să citesc un bilanț. N-am făcut nicio afacere cu statul, nicio privatizare și am reușit. Nu sunt super om, nimic senzațional. Am încercat să aplic aici lucrurile pe care le-am văzut acolo și am reușit”, argumentează Anastasiu.
Investitori versus forța de muncă
Principala barieră pe care o avem în momentul de față și la care diaspora ne poate ajuta este forța de muncă. „Problema forței de muncă nu este mare, este uriașă, dincolo de predictibilitate. Avem investitori, dar care investesc în alte părți, pentru că nu găsesc oameni aici. Presupunând că avem predictibilitate, nu sunt oameni. Am o investiție în Deltă, în hotelărie. Locul este minunat, dar nu găsesc oameni”, a subliniat oficialul Eurolines.
La această situație a contribuit și modul în care antreprenorii români au tratat forța de muncă, mai ales stilul antreprenorului român care face micromanagement („Fă așa, fă așa, fă așa, eu știu totul, eu mă bag peste tine, ideea de a nu da libertate”). „Câte firme din România se ocupă de cultura organizațională? Lumea s-a săturat nu neapărat că a câștigat prea puțin, sau pentru că este impredictibil, ci de stilul nostru, potrivit căruia nu sunt tratați cu respect. De aceea preferă străinătatea, chiar dacă, la sfârșit, nu le rămâne mare lucru, pentru că trebuie să câștige de două ori mai mult decât la noi în Germania și de trei ori mai mult în Marea Britanie. Nu este totul este despre noi, este despre libertate, despre aspirații. De aceea, este important că milenialii vor să facă lucruri mari, chiar dacă noi avem senzația că filosofia lor este alta.”
La Eurolines, strategia s-a schimbat în urmă cu cinci – șase ani, de la „totul pentru client” la, „în primul rând, angajatul”. „Dacă angajatul nu este fericit, nu poate să facă fericit clientul. Atunci, am transformat cultura organizațională, punându-i la același nivel cu clienții. Mai întâi un angajat fericit și apoi un client fericit, în consecință”, a precizat Anastasiu.
Noul sistem educațional
Președintele AHK România a susținut că principala problemă cu care sistemul educațional se confruntă, nu doar în România, deși în special aici, este că se axează pe a învăța, eventual pe dinafară, dar nu pe a rezolva probleme. „Aceasta are de a face cu o anumită atitudine. Este mult prea puțin training de mindset. Sigur că el trebuie să plece de la părinți. Uitați-vă cum ne creștem noi copiii în România: «Pune-ți o căciulă! Dar mai pune-ți o căciulă! Când ajungi, să mă suni! Sună-mă când pleci, sună-mă când vii!” El oferă, amuzat, exemplul unor prieteni care, pentru că aveau un copil de un an, aproape au camuflat toată mobila din casă, ca să nu i se întâmple vreun accident. „Stăteam și mă gândeam dacă părinții mei au camuflat mobila și dacă încă mai am cap”. De asemenea, la mare, în România, cele mai auzite îndemnuri pentru copii sunt: „Nu te duce în larg!” și „Vino mai aproape!”. „Mi-aș dori, de la sistemul educțional, să pună mai puțin accentul pe ceea ce pune în prezent și să fie orientat mai mult către rezolvarea de probleme”, a afirmat Anastasiu.
Digitalizarea
Pentru a ne dezvolta, România mai are nevoie de dezvoltarea unor companii bazate mai mult pe tehnologie. „Digitalizarea este un pericol pentru cei care trăiesc în fostele paradigme și încearcă să facă business așa cum au făcut acum 20 de ani. Lumea s-a schimbat radical, din toate punctele de vedere și trebuie să se adapteze. Nu mai merge, nici din punct de vedere al resursei umane, nu mai merge nici din punct de vedere al digitalizării și tehnologiei, al marketingului online”, a punctat Anastasiu.
Din septembrie, Eurolines România s-a asociat cu FlixBus, unul dintre liderii europeni în transportul de persoane (anul trecut a avut 30 de milioane de utilizatori și estimează 40 de milioane în acest an), pentru traseele de pe continent, renunțând la brandul propriu pentru acestea. Eurolines a transportat anul acesta 150.000 de pasageri în Europa, estimând o dublare a acestui număr anul viitor, prin noul parteneriat. „Noul proiect Eurolines – FlixBus se bazează pe simplu fapt că noi n-am fost în stare să ne digitalizăm, deși avem două firme de IT în interiorul grupului, și, teoretic, am știut că trebuie să ne digitalizăm. Au venit tinerii aceștia, pentru că sunt trei IT-iști din Germania, de 30 și ceva de ani, șeful de IT pe România are 26 ani, șeful de marketing 23 de ani, și ne arată cum se face treaba. Noi încă «dăm cu sapa». De 20 de ani facem transporturi, dar, prin digitalizare și prin management, de trei săptămâni businessul crește într-un ritm incredibil”, a detaliat Anastasiu. „FlixBus este doar aparent o companie de transport (n.red. – poate pune în mișcare 1.200 de autocare), pentru că are zero autocare și 250 de programatori. Acestea sunt companii de tehnologie care au înțeles ce înseamnă să combine digitalizarea cu experiența tradițională”, a adăugat Anastasiu.
