Cautare




, Staff

Afaceri |
|

Lecție de supraviețuire

Cu o istorie de 125 de ani, un producător local de cosmetice din Cluj-Napoca și-a crescut permanent afacerile, chiar și în perioada crizei economice. Ce urmează?  
Mircea Turdean, Director General, Farmec

„Ne-am propus să continuăm lansarea produselor care urmăresc trendul internaţional, dar, bineînţeles, adaptate pentru cerinţele consumatoarelor din România”, a spus Turdean în cadrul ediției 2017 a evenimentului Forbes CEE Forum.

Există companii românești care rezistă cu brio pe o piață unde se luptă cu nume internaționale. Producătorul clujean Farmec a încheiat primul semestru al acestui an cu afaceri de 24 de milioane de euro, iar pentru întreg anul estimează un nivel de 50 de milioane de euro, în creștere cu cel puțin 10% față de anul trecut, potrivit lui Mircea Turdean, directorul general al Farmec.

„Anul acesta ajungem la investiții de circa 12,5 milioane, retehnologizarea fiind una dintre cheile dezvoltării noastre, o facem pe banii noștri”.

Executivul afirmă că nu resimte atât de puternic criza forței de muncă. Farmec are acum peste 750 de angajați, majoritatea lucrând în cadrul companiei de zeci de ani. În schimb, el semnalează scăderea numărului de specialiști în domeniul de producție, cauzată în primul rând de lipsa școlilor profesionale.

Capital românesc versus capital străin

Printre nemulțumirile lui Mircea Turdean se află, însă, lipsa stimulării capitalului românesc și tratamentul privilegiat al capitalului străin.

„Sunt trei hotărâri de Guvern, două din 2008 și una din 2014, care nu ne asigură eligibilitate  ca întreprinderi producătoare din industria cosmetică pentru ajutoare de stat. Nu avem nicio șansă la aceste ajutoare, ele se referă la companii mici de până în 50 de oameni, se referă la companii mari, cu peste 500 de salariați, dar cu investiții de sute de milioane de euro. Sunt multe companii românești, dar nu suntem eligibili. De altfel, conform studiului Confederației Naționale a Patronatului Român, care a urmărit modul de acordare a ajutoarelor de stat în perioada 2007-2015, beneficiarele ajutoarelor de stat au fost în mare parte companiile cu capital privat străin”, a spus Mircea Turdean.

Astfel, el consideră că una dintre măsurile care ar putea stimula capitalul românesc este crearea eligibilității pentru un număr mai mare de companii românești care să beneficieze de ajutoarele de stat, precum și facilitarea accesării fondurilor europene.

„O altă limitare pentru companiile româneşti este şi imposibilitatea de a accesa fonduri europene. Acestea vizează un segment redus de domenii de activitate, sectoare în care nu se încadrează marii producători români şi, în consecinţă, nu sunt eligibili. Fondurile europene se adresează industriei mici, spre exemplu, fabricarea de frânghii, sfori şi plase, industriei care exclude înalta tehnologizare, cum ar fi tăbăcirea şi finisarea pielii sau unor ramuri industriale, precum producţia de ceasuri, domenii care sunt destul de puţin relevante pentru piaţa si pentru economia românească”, susține Turdean.

De asemenea, șeful Farmec subliniază lipsa ajutorului din partea statului și în ce privește promovarea brandurilor românești în afara granițelor. „Exportăm brandul Gerovital în peste 40-50 de țări în Europa, Asia, Orientul Mijlociu, Japonia, America, primim zero ajutoare de la stat pentru promovarea unui brand de succes”.

Totodată, executivul menționează frecvența controalelor ANAF în compania pe care o conduce de peste două decenii. „Ce alte «ajutoare» de la stat primim noi? Suntem o școală de formare sau poligon de tragere pentru inspectorii ANAF, avem șase-șapte controale pe an, vin din toata țara să-și formeze mâna. (…) În afară de faptul că ne iau oamenii de la muncă, în procesul verbal consemnează că nu este niciun fel de problemă, dar noi trebuie să punem la dispoziție mii de documente, pentru care oamenii noștri lucrează”.

În ceea ce privește contextul actual, social, economic și politic din România și din Europa Centrală și de Est, Turdean consideră că deciziile luate la nivel înalt au creat un mediu instabil, privit cu scepticism de reprezentanții mediului de afaceri. „Un aspect pe care aş vrea să îl semnalez în acest sens este gestiunea deficitară a bugetului de stat, care afectează negativ, atât mediul social şi economic, cât şi cel politic”.

Cea mai mare îngrijorare pentru afacerile Farmec este apariția în spațiul public a unor anunțuri precum cea privind plata defalcată a TVA, menționează Turdean. „Este una dintre cele mai recente măsuri, dar este tipul de măsură cu efecte resimţite în cel mai scurt timp de către mediul de business local. Sistemul de splitare al TVA-ului, de exemplu, presupune alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru deschiderea noului cont bancar exclusiv pentru plăţi de TVA, îndeplinirea tuturor procedurilor birocratice, dar şi resurse umane, implicate în acest proces. Măsura este una îngrijorătoare din cauza cheltuielilor pe care aceasta le prevede şi care nu sunt justificate de anumite beneficii sau facilităţi pentru companii”.

Turdean caracterizează relația dintre mediul de business privat din România și cel politic ca fiind una „cu foarte multe lacune”, fiind necesară stabilirea unei relații de cooperare pentru crearea unui mediu de afaceri sănătos. În aceeași măsură, pentru ca mediul de afaceri local să fie mai performant și mai credibil, ar trebui promovate principii precum competitivitatea-profesionalismul, productivitatea și stabilirea salariilor în funcţie de performanţe.

Ce urmează?

Principalele motoare de creștere a afacerilor Farmec se bazează pe extinderea gamelor și produselor, dar și dezvoltarea rețelei proprii de magazine de brand. „Ne-am propus să continuăm lansarea produselor care urmăresc trendul internaţional, dar bineînţeles adaptate pentru cerinţele consumatoarelor din România. Aceste direcţii le susţinem prin eforturi financiare mari, investind în procesele de cercetare, de retehnologizare şi modernizare, dar şi expansiunea reţelei de magazine de brand, astfel încât consumatorii noştri să ajungă cât mai uşor în contact cu toate produsele din portofoliul companiei şi să primească sfaturi de la specialiştii noştri”, a mai spus Turdean.

Compania deține, în total, 19 magazine sub brandurile Farmec și Gerovital. Produsele Farmec sunt furnizate prin intermediul a trei rețele de distribuție: online (din 2012), retail și export, fiind prezente în peste 20.000 de magazine și farmacii.

Compania privatizată în anul 1995, prin metoda MEBO (management employee buyout), este deținută în proporție de 85% de angajați sau foști angajați. Primul director general al companiei, după privatizare, a fost Liviu Turdean, tatăl lui Mircea Turdean.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii