Forbes CEE Forum este singurul eveniment anual regional organizat în România din 2014, care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni. România, Regiunea CEE, Europa în ansamblul ei și lumea întreagă au nevoie de lideri politici și de afaceri care să modeleze organizațiile și societățile de pretutindeni, astfel încât acestea să reușească să se adapteze la această eră postcriză, post-adevăr.
Aflat anul acesta la cea de-a 10-a ediție, evenimentul Forbes CEE Forum a avut de-a lungul timpului invitați din rețeaua Forbes din toată lumea, oficiali de top din toate partidele politice și din administrație, dar și antreprenori de top, multinaționale și lideri de opinie.
Haideți să vedem care sunt cele mai importante declarații făcute la ediția din acest an:
Cele mai importante declarații făcute în 2023:
Florin Spătaru, consilier de stat în cancelaria prim-ministrului
„În noul context geopolitic, economia României este un pol de stabilitate în regiune și are un potențial care poate atrage resurse semnificative. Eforturile României se concentrează pe accelerarea reformelor structurale și pe realizarea măsurilor de converneță cu UE. Economia României este estimată să crească cu 3% în 2024. Piața e în creștere dar încă dificilă din cauza extinderii crizei din cauza războiului. Am îndeplinit absolut toate condițiile pentru a fi în spațiul Schengen și avem toate motivele să mergem până în pânzele albe dacă va fi nevoie. Este un pas pe care România trebuie să îl facă în curând, este un pas așteptat de investitorii care vor să dezvolte businessuri mari în România. Progresul uriaș al României din ultimii zece ani nu poate trece neobservat. Sunt convins că vom fi parteneri în următorul an pentru a sprijini România.”
Cosmin-Ștefan Marinescu, Consilier Prezidențial în Administrația Prezidențială
„Mă bucur că particip din nou la Forumul Forbes, devenit un eveniment de referință pentru comunitatea de afaceri din România. Acum, poate mai mult ca oricând, este momentul să abordăm constructiv, cu deschidere, atât provocările cât și oportunitățile contextului post-criză și să ne asumăm nevoia unei schimbări de fond în ce privește modul în care sunt puse în aplicare măsurile economice.
Pentru economia europeană, creșterea economică a fost revizuită în scădere, cu perspective pesimiste pentru economia Germaniei. Contextul global rămâne dominat de rate persistente ale inflației, iar băncile centrale au ajuns la apogeul creșterii dobânzilor de politică monetară. Pentru România, creșterea economică de 4,7% de anul trecut a demonstrat potențialul nostru de progres economic. România a traversat destul de bine crizele suprapuse cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Creșterea economică ne-a plasat, în 2022, pe locul 10 în economia europeană. (…) Avansul economic al României va rămâne în continuare net superior mediei economice la nivel european. Am ajuns la inflație de o singură cifră, dar presiunile inflaționiste sunt în continuare active.
Nevoia de ajustare bugetară este reală, cu implicații asupra stabilității economice a țării, deși contextul actual nu este comparabil cu criza din 2009-2010. Sunt ajustări care se impun, iar statul trebuie să ia măsuri pentru utilizarea cu chibzuință a banilor publici. (…) Companiile cu capital majoritar de stat, unele au avut rezultate excepționale, altele, mai mult de jumătate, nu. (…) Modernizarea ANAF trebuie privită ca un obiectiv strategic.”
E.S. Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
„Principalele inițiative europene s-au dovedit eficiente în aceste condiții economice dificile. Au fost salvate 40 de milioane de locuri de muncă. Am pornit Programul Next Generation EU, de 800 miliarde de euro, în curs de implementare și care generează în continuare rezultate; au fost puse bazele unei Uniuni a Sănătății pentru continent și restul lumii; avem un Pact Verde European, piatra de temelie a economiei noastre, care trebuie gândit ca o oportunitate de creștere economică și de inovare.
Vom continua să sprijinim industria europeană, am devenit pionieri la nivel drepturile online, am asistat la nașterea unei uniuni geopolitice care oferă sprijin Ucrainei, Moldovei și investește în parteneriate noi cu țări care ne împărtășesc valorile.
Ne confruntăm cu confruntări ample, rata inflației se menține la un nivel ridicat, iar statele din CEE au resimțit un șoc inițial mai amplu, deoarece cheltuielile alimentare și cu energia au o pondere mai mare din coșul familiilor. (…) 74% dintre IMM-uri au probleme acute cu găsirea de personal calificat. Cu ajutorul platformei Step vom putea direcționa fondurile europene către investiții cheie precum electronică, biotehnologie, energiile curate. EU a evitat o recesiune profundă toamna trecută, iar reziliența pe piața muncii e o dovadă a eficienței politicilor adoptate la nivel european și completate la nivele naționale.”
Marton Galambos, Editor in Chief Forbes Hungary
“Inflația la noi este de peste 20%, mult mai mare decât în România. S-a creat astfel un climat politic foarte dificil, în care chiar și măsura reducerii costurilor pentru utilități a fost revizuită. Va fi recesiune anul acesta în Ungaria, dar cu toate acestea există și oportunități de business”.
THE BIGGER PERSPECTIVE – ZOOM IN, ZOOM OUT
Lara Tassan Zanin, Șefa European Investment Bank Group Representation în România
„Noi trebuie să investim în mediul înconjurător, în inovație. Până acum, am investit 1,5 miliarde euro în România, este vorba de o colaborare pe termen lung. Avem aici unul dintre cele mai mari birouri din Europa. Nu există „nu se poate” pentru noi, știu că este o expresie a vieții de zi cu zi în România. (…) Economia țării este extrem de rezilientă la șocuri, românii sunt obișnuiți cu dificultățile economice. Companiile locale au performanțe bune, afacerile lor nu au încetinit așa de mult în timpul pandemiei, dar au fost mai limitate în ce privește fluxul financiar, însă s-au dovedit agile și au reușit să navigheze în condiții tulburi. Am observat că stabilitatea politică din România are rezultate asupra mediului de afaceri. Sunt uimită de câți investitori vin către noi pentru că sunt interesați de oportunitățile din România, dar își doresc predictibilitate. Deci îmi doresc ca acest dialog dintre autorități și mediul privat să continue. (…)
România are mai mult de pierdut în ce privește competitivitatea, dacă nu face mai multe eforturi pentru energia verde, pentru ca aceasta să fie accesibilă și sigură. Sunt investiții inteligente care se pot face în acest domeniu, deci trebuie accelerate aceste investiții, pentru producerea de noi capacități.”
Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România
„Îmbătrânirea populației e o constantă care afectează economiile din toată Europa și pune presiuni pe bugete, prin costurile aferente sistemului de sănătate. Oamenii sunt mai îndreptați spre experiențe și mai puțin spre consum, mai puțin pe încurajarea muncii, ceea ce pune presiune pe creșterea economică.
La un zoom in, ca soluții avem creșterea productivității, iar aici vorbim de investiții cu valoare adăugată și digitalizare. În România, investițiile străine, ca impact în economie, sunt printre cele mai scăzute din Europa Centrală și de Est. (…)
Pe de altă parte, vorbim de creșterea vârstei de pensionare sau alinierea acesteia cu creșterea speranței de viață. În Europa sunt proteste pe tema migrației, deci ne dorim o combinație între încurajarea muncii după 65 de ani, chiar dacă part-time, dar și nevoia de a susține economia prin creșterea speranței de viață.
Trebuie să vorbim de încurajarea investițiilor deja prezente în România, iar ce se întâmplă acum în planul măsurilor fiscale bulversează mult planurile companiilor. E o nevoie acută ca toată anxietatea legată de costurile cu care se va închide exercițiul financiar, oprește încrederea de a aborda alte piețe.”
Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova
„Concurența globală este și despre subvenții și granturi. SUA susține economia cu granturi de până la 80% din valoarea investiției, în Europa, ajutoarele de stat merg până la 50% din valoarea investițiilor, dar în România nu este posibil un asemenea nivel de sprijin și asta ne face să pierdem investiții de ordinul a sutelor de milioane de euro fiecare. Banii europeni sunt foarte importanți, mai ales în tranziția spre digitalizare și sustenabilitate și avem dificultăți legate de cofinanțarea investițiilor.
Avem multe oportunități, inclusiv oportunitatea privind reconstrucția Ucrainei, care va implica sute de miliarde de euro, care vor ajunge aproape de România.
Aș adresa o provocare chiar acestui forum, comunității de business: cred că e foarte important ca noi, împreună, sigur, în parteneriat cu sectorul public, să generam și să promovăm niște narative valorizante pentru România, astfel încât să reținem în țară capitalul uman și să atragem investițiile străine.”
Daniel Anghel, Președinte FIC
Trebuie să privim totul pe termen mediu și lung. E important să discutăm în proiectul de țară despre toate aspectele din economia noastră locală. Recent, am vorbim chiar despre capitalul uman, de asemenea căutăm soluții la majoritatea provocărilor din mediul de afaceri local. Din punct de vedere al modelului de creștere al economiei consider că este puțin diferit. Ne-am fi dorit un dialog mai amplu cu cei din domeniul pubic. Însă, consider că România s-a descurcat destul de bine din punct de vedere a evoluției economice, ținând cont de toate aceste șocuri suprapuse.
În ultimii 5-10 ani, România s-a dezvoltat cel puțin din perspectiva digitalizării. Aici, lucrurile au evoluat fantastic.
Cristian Sporiș, Președinte AmCham România
Din punctul nostru de vedere, cel mai important proiect al țării este aderarea la OECD. De ce? Pentru că aceasta ne va poziționa în fața investitorilor ca fiind o țară sigură pentru realizarea de investiții. Spre deosebire de alte țări-membre OECD, care se împrumută cu dobânzi de maximum 3%, România, în acest moment, face acest lucru la o dobândă de 6%. Acest aspect este extrem de important, pentru că este poate, cel mai important criteriu pe care-l ia în calcul un investitor. Într-o țară ca România, care se află în multe furtuni, avem și o mare problemă demografică. Una dintre marile provocări ale României este că nu oferă forță de muncă calificată. Avem mulți români care nu se află în câmpul muncii. Să facem cumva să-i integrăm! În ceea ce privește taxa pe cifra de afaceri, trebuie să fie foarte bine gândită și implementată, pentru că poate duce ușor către căi greșite, și anume ne poate îndrepta către un TVA mascat.
Andrei Cionca, CEO & Co-Founder Impetum Group
De cinci ani suntem într-un efort de a crea un jucător de private equity în România, care ar trebui să aducă foarte mult capital. Suntem prima generație de antreprenori de după Revoluție, iar cea mai mare problemă a companiilor românești este lipsa capitalului. Am profitat de niște cicluri de creștere destul de lungi care ne-au favorizat, însă am urmat modelul european, dezvoltându-ne în general pe datorii bancare. Învățăm din mers, am și avut ambiția de a face niște jurisdicții prietenoase, încercăm să dirijăm capitalul către companii fie aflate în faze incipiente, fie în ascensiune. Am încercat să vedem de pe piața globală care sunt KPI, ce ar trebui să facem în industria asta. Realitatea în România este că noi am construit acest sistem bazându-ne pe antreprenori. A trebuit să facem asta pentru că instituțiile nu funcționează în România atât de rapid pe cât ar trebui. Industria de private equity există de mulți ani afară, noi suntem la prima generație. Eu cred că ar trebui să ne gândim ce instrumente am putea pune în practică astfel încât să o luăm pe scurtături. Există un gap major între investitorii instituționali, iar realitatea economiei românești, care este capitalizată și fragmentată, am creat un holding în care am grupat zece companii, l-am listat pe Aero și în această toamnă îl vom trece pe piața principală. Am vrut să creăm o autostradă între investitorii instituționali și cele zece mici companii care au un plan de dezvoltare, dar nu au un capital pentru asta. Sperăm ca astfel să avem acces mai facil la capital. Trebuie simplificat drumul acesta, nu avem nici timp, nici răbdare.
Cristian Nacu, Senior Country Officer/Romania, International Finance Corporation
Trebuie să aducem mai mult sectorul privat în infrastructură, pentru că ea a fost bazată aproape exclusiv pe instituții publice. Milităm pentru încurajarea sectorului privat să participe, cel mai simplu este prin parteneriate publice – private. În România, în ultimii ani, din nefericire, acestea nu funcționează. Suntem cumva într-o eroare. Problema este de voință politică și de cadru legislativ, dar și de capacitatea instutuțională. Cadrul legislativ este destul de bun, dar este perfectibil. Guvernul s-a angajat să facă acest lucru, noi am dat o mână de ajutor, draftul de legislație este într-un stadiu bun și sperăm să fie aprobat. Înțelegem prudența cu care guvernul încearcă să facă aceste modificări. Cred că România este astăzi o țară dezvoltată, în care a venit momentul să avem un cadru fiscal modern, simplificat și eficient. Trebuie să construim un cadru potrivit cu nivelul de dezvoltare la care a ajuns România astăzi. Ceea ce a sprijinit creșterea economică este consumul intern și fondurile europene, se știe că presiunea fiscală este un pericol pentru fondurile europene. Trebuie să punem țara pe o bază solidă care să ne permită dezvoltarea.
SKATE TO WHERE THE MONEY WILL BE!
Anca Damour, CEO & Partner DCraig Real Estate & Executive Board Member ELI Parks
„Ca antreprenor, avem o perspectivă ușor diferită, iar azi în România există mult capital românesc și gândire critică la antreprenorii români, iar ei pot crește afaceri la același nivel ca cei străini, mai ales în această perioadă, în care piața de real estate este în criză. Acum, își transformă provocările în oportunități. Noi vrem să devenim primul jucător cu capital românesc din piața de logistică, vrem să ieșim și în afară și să ne listăm la Bursă. În cei 18 luni de activitate, noi am devenit al treilea cel mai mare jucător în ce privește numărul de metri pătrați livrati pe piață. Un alt indicator este cum face un antreprenor român să-și finanțeze această expansiune accelerată. Am încheiat parteneriate cu trei bănci de top care ne ajută să ne dezv expansiunea, mergem mai repede decât ne-am propus inițiat. Războiul din Ucraina a creat un mare sentiment de teamă în piață și multe companii și-au dus planurile înapoi, dar piața de logistică a fost lovită și de creșterea prețului la construcții cu 20% și de cea a Euribor, dar teama e un ciclu pe termen scurt, iar cei curajoși pot să crească afacerile.
Noi avem peste 1.200.000 mp livrați și am construit în jurul nostru o alianță de parteneri care au același curaj ca noi, pentru că doar așa poți să te dezvolți în momentele dificile. Am semnat un parteneriat cu Tesla, care vor construi una dintre cele mai mari fabrici de baterii din această zonă a Europei, deci chiar și în vremuri tulburi se întâmplă lucruri care ajută economia.”
Codrin Scutaru – CEO Public Affairs Solutions
Cea mai importantă calitate este să avem o viziune și, în drumul nostru către îndeplinirea obiectivelor, trebuie să învățăm să mergem până la capăt. În zona de politici publice, din păcate, România păstrează acel obicei de a schimba, modifica permanent deciziile luate anterior. Trebuie să înțelegem că stabilitatea mai ales la acest nivel ajută enorm la dezvoltarea economiei, a mediului de afaceri local. Avem parcă două Românii. Una europeană și una blocată în această „strategie” de a schimba peste noapte decizii peste decizii în ceea ce privește, cel puțin sistemul fiscal. O stabilitate la acest capitol ne va ajuta să atrage investitori străini, ceea ce ne-ar oferi oportunități pe toate palierele. Acum, mi se pare foarte important să investim în generația Z, în persoanele de 45+, care au deja experiență pe piața muncii, etc.
Ștefan Vuza, Președinte & CEO Chimcomplex
“Finanțatorul și finanțatul sunt pe poziții egale, pentru că și cel care are banii trebuie sa-i pună la muncă. Am obținut finanțarea de 167 milioane de euro, după un an cu mult efort și multă muncă.
Ne-am finanțat de pe piața din Londra și este bine să ai o comparație. La Londra, pentru obținerea unei finanțări contează: persoana, proiectul și apoi garanțiile, dar în România evaluarea este inversă, contează: garanțiile, proiectul și în cele din urmă persoana.
Sfatul meu către tinerii antrerenori este să aibă încredere în ei. Teama că nu sunt bani este doar inventată de cei care îi au, pentru a obține dobânzi mai bune.
Finanțărie sunt ușor de obținut. Bani sunt, proiecte nu sunt, iar proiectele trebuie să fie sănătoase, pentru a acoperi riscurile de sistem.
S-a trezit acum și mediul de energie din România și a văzut că nu mai sunt consumatori în România. Informația potrivit căreia energia s-a scumpit în toată Europa nu este adevărată. În Germania sau Ungaria prețurile pentru energia electrică și gaze sunt mai mici. Avem aici multă dezinformare. Prețul nu este cel real.
Am 127 de manageri în subordine și 3.200 de angajați. Problema astăzi este că unii angajați nu mai au aceeași dorință de a rezolva lucrurile. Eu lucrez de dimineața până seara și îmi place. Să lucrezi frumos, echilibrat este soluția. Lipsa de implicare este acum o problemă.”
Regis Moratin, CFO Carrefour România
“Finanțele încep cu clienții, pentru că ei sunt sursa banilor. De aceea, cred că trebuie să îi fidelizăm pe clienți. În retail nu am recuperat niciodată volumele de dinaninte de pandemia de covid și va trebui să le recuperăm.
În ultimii 12 ani am lucrat în mai multe regiuni și sunt atent la economia globală și națională. Am venit aici in tipul pandemiei de Covid-19 și am fost impresionat de cum se derulează activitățile aici.”
Mustafa Tiftikcioglu, CEO Garanti BBVA România
“Industria bancară este puternică și bine dezvoltă în România iar capacitatea IT a băncilor a dus la cel mai bun nivel de calitate, ceea ce este foarte bine din punct de vedere al concurenței.
Am făcut investiții treptate dar trebuie să facem investiții de proporții pentru a face față concurenței, care este foarte mare în România.
Având în vedere contextul actual, nu prevăd vre-un risc iminent în sistemul bancar din România.”
Gyula Fater – Președintele Directoratului și Director General OTP Bank România
Cea mai importantă observație este legată de costul serviciilor bancare să am lucrat cu Ungaria, cu Republica Cehnia, cu Polonia și ce am observat atunci este că costul serviciilor bancare este destul de scăzut în România. Probabil că este norma, dar este primul lucru pe care l-am observat. Piața din România este destul de dezvoltată. În timpul perioadei de cinci ani există îmbunătățiri constante, chiar și în timpul COVID, deci cred că este o poveste de succes. Exiistă multe discuții despre influența tehnologiei, AI, digitalizării, dar și despre sistemul bancar care este destul de reglementat. Care sunt factorii determinanți pentru schimbare. Pentru noi, viața presupune o schimbare constantă, pentru că ce se întâmplă în jurul nostru este în schimbare constantă. Și băncile se schimbă. Este o schimbare naturală. Noi aplicăm schimbarea de tehnologie, nu cred că este greu să facem față acestor schimbări. M-aș concentra pe partea umană. Nu cred că vorbim suficient despre asta. Putem avea multe soluții noi, dar avem aceiași oameni, suntem aceiași oameni, iar reacțiile noastre sunt întotdeauna la fel și de aceea este important să vedem partea umană a acestor schimbări, inclusiv când e vorba de tehnologie. Clienții noștri înțeleg acest aspect. Pentru că s-a spus că băncile și retailerii trebuie să se concentreze pe clienți, dar trebuie să ne concentrăm și pe angajații noștri și dacă ei sunt pregătiți pentru tehnologii. E rolul CFO-ului să aducă îmbunătățiri în perioade nesigure? Nu! Acesta este rolul managerului de HR, este important și nu cred că vorbim suficient despre asta.
REDESIGNING HOW WE WORK & LIVE
Mihai Păduroiu, CEO Office Division One United Properties
„Ca structură a cererii, au apărut diferențe mari de la sector la sector de activitate. Termenul industry-specific a devenit foarte relevant în ce privește comportamentul organizațiilor în relație cu mediul de lucru de astăzi. (…) Am livrat peste 100.000 mp de birouri în ultimii trei ani, mult, având în vedere că suntem în competiție doar pe relocare și pe spații pentru companiile noi. Am avut și un stoc distribuit în toate zonele dezvoltate, în Floreasca, Centru, Nord, deci un pipeline care ne-a permis o poziționare favorabilă în fața spectrului cererii, dar au fost ani cu multe provocări. Am interacționat cu multe abordări foarte diverse, iar azi avem o viziune clară asupra întregului spectru al cererii pe clasa de birouri A din București.
Sunt abordări diferite, care inițial credeam că sunt generate de sector, dar ulterior am realizat că și leadershipul și cultura companiei contează în determinarea abordării anumitor provocări.
Avem clădiri unde oamenii lucrează zilnic de la birou și nu există decât lunea sau vinerea o rată de ocupare sub 70%, dar avem și altele unde se lucrează 100% remote. Am intrat în contact și am sprijinit în procesele de relocare, amenajare, execuție și exploatare organizații foarte diferite. Contează cultura organizațională, valorile și leadershipul și profilul activității. Evident, sunt anumite companii care vor tinde natural spre un mod de lucru sau altul. În IT este o libertate mai mare ca mobilitate. (…)
În ultimii doi ani, am început programul One Community, în interacțiune cu companiile din portofoliul nostru, pentru a le sprijini solicitările dincolo de nevoile lor imobiliare.”
Ștefan Tudos, Vice President Genesis Property
Cum arată astăzi modul de lucru hibrid?
„A fost revoluționat total modul de lucru în urma Covid. Hibrid-ul, în teorie, înseamnă 3 zile la birou și 2 acasă. Faptul că acest mod de lucru continuă dovedește că are o importanță în companie și activitatea angajaților este productivă.
E greu de spus dacă în 10 ani de acum încolo vom avea același model de business, dar momentan acesta funcționează și este susținut de manageri și angajați. Asistăm la dorința majorității companiei de a-și aduce angajații la birouri, urmând apoi să implementeze și modelul hibrid.
(…) Sunt dictuții pentru săptămâna de lucru de 4 zile. Tendințe sunt înspre flexibilitate. Avem pe agendă și AI, care va fi integrată în companii.”
Este evident că sarcinile repetitive vor fi preluate în totalitate de AI. AI va fi îmbrățișat de toți utilizatorii, iar tinerii sunt deja obișnuiți cu toate aplicațiile.
Deci nu este un skill foarte greu de aplicat. Este un domentiu la început, iar pe măsură ce lucrurile vor progresa …(..).
Jorge Araya – Director al Ariei Europa de Sud Est în cadrul BAT
Putem vorbi despre două puncte de vedere, asistăm la una dintre cele mai mari transformări din istorie. Noi încercăm să creăm un mediu în care empatia joacă un rol central, iar munca hibridă va rămâne o metodă de lucru. Cred că este punctul zero, generațiile viitoare vor ști de la început că se lucrează hibrid. Creativitatea însă se dezvoltă în echipă, iar rolul nostru, ca lideri, este să creăm un mediu în care oamenii să se simtă în siguranță. Am încercat să creăm cel mai bun mediu posibil pentru angajații noștri, însă este necesară toată această flexibilitate. Cea mai mare valoare a unei companii este formată din angajați. Trebuie să ne înțelegem angajații la fel de bine ca și pe clienți, iar rezultatele vor fi miraculoase. Folosim și softuri care să le ușureze munca. Zilele în care dădeam indicații sunt demult apuse, cu cât oferim mai mult oamenilor capacitatea de a se manifesta, vom avea mai mult succes. România este una din cele mai importante piețe din lume pentru noi, iar eu văd aici creativitate în fiecare zi. Industria se schimbă într-un ritm pe care nu l-am mai întâlnit, iar acest lucru se întâmplă datorită oamenilor. Inteligența artificială ne este prieten, dar înseamnă viziune, inspirație, direcție, creativitate, pe care noi le folosim.
Ionuț Sava, Director General Quadratum Architecture
Cum faci să stimulezi interacțiunea într-un mediu remote?
Noi fiind o companie de design încurajăm interacțiunea între colegi, iar noile tehnologii ne ajută să facilităm această interacțiune chiar și atunci când lucrăm remote. (…) Ca și parte de comunicare, încercam să facilităm conceptul de work from home.
Care este cea mai importantă schimbare de mindset?
Este vorba despre această facilitate de a lucra remote. (…) Încercăm să compensăm cu anumite măsuri pentru ca angajații să vină cu placere la muncă.
Unui designer, AI îi oferă idei, iar în general ajută la reducerea timpului. Totodată, sunt niște skill-uri pe care trebuie să le dezvoltăm. Este foarte important modul în care îi ceri inteligenței artificiale să te ajute. AI îți poate oferi acces la foarte multe răspunsuri, dar este și un consumator de timp.
Marius Ștefănescu, Managing Partner International Work Finder
“Multe lucruri au schimbat paradigma în care am trăit înainte de pandemia de Covid -19. Odată cu aceste schimbări au venit și o serie de oportunități. Oamenii nu mai sunt interesați doar de material, ci și de timpul liber și de viziunea implementată la nivelul fiecărui angajat.
Ai nevoie de oameni care să îți înțelegă viziunea și cărora să le dai autoritatea de a lua decizii, iar viziunea companiei să ajungă viziunea fiecărui angajat
<<Time is money>> pentru fiecare angajat, ceea ce a dus la generarea de noi locuri de muncă. Cât timp angajații lucrează, cineva aduce mâncare pentru ei, indiferent că sunt acasă sau la birou.
Europa este pe minus la demografie, ceea ce înseamnă că nu mai avem materie primă atunci când vorbim despre talente.
Într–o piață competitivă din punct de vedere demografic, Europa se uită la România după talente, care sunt ușor de integrat, iar lucrul remote se poate realiza de oriunde. Dacă vom da oamenilor viziune și perspectivă vom reuși să ne păstrăm talentele. Pe lângă viziune, feedback-ul acordat fiecărui angajat este important, pentru a-l păstra”.
THE NEW REALITY – FROM CUSTOMER TO BUSINESS AND BACK
Farlei Kothe – CEO Stefanini EMEA
Am vorbit cu mulți clienți, cu concurenți, avem discuții și în companie și primim feedback din întreaga lume, vorbim despre digitalizare și AI de ani buni. Atunci când vorbim cu clienții și reprezentanți din multe industrii, reacția clienților este foarte variată. Anul acesta a apărut pe piață Chat GPT, lumea vorbea deja de inteligență artificială, dar nimeni nu făcea ceva concret cu ajutorul ei. Chat GPT ne-a deschis ochii în multe organizații. Inteligența artificială era deja inclusă în soluțiile noastre demult, dar nu la nivelul Chat GPT sau exemple din aceeași sferă. Lumea va accelera procesul de folosire a inteligenței artificiale. Acum nu trebuie să ne mai convingem partenerii că este necesară inteligența artificială, întrebarea este cum integrăm asta în modul de a face afaceri pentru ca lucrurile să meargă tot mai bine.
Dacă nu simți presiune, nu simți nevoia de a face modificări sau de a aduce îmbunătățiri. Cred că este etapa necesară pentru ca ei (n.r. – clienții) să te asculte, în momentul în care interacționezi, primul pas este să dai dovadă de empatie. Ei vor începe astfel să te asculte mai mult, este ca și cum ai clădi încrederea pas cu pas. Realitatea este că dacă nu evoluăm, nu supraviețuim. Poate că piața nu este pregătită, dar trebuie să aplicăm, în primul rând trebuie să înțelegem mediul. Eu constat din interacțiunea cu concurența cum clienții așteaptă mai mult.
Nicolae Damu – VP tbi Bank
Sistemul bancar s-a dezvoltat foarte mult și el în ultima perioadă. Însă, recunoaștem că această pandemie a revoluționat domeniul bancar. Astăzi există multe produse digitale. Desigur, pentru a dezvolta această paletă de produse în sistemul bancar este necesar să-ți educi ușor, ușor clienții. A educa clienții reprezintă cheia dezvoltării businessului. Este foarte important ca ai tăi clienți să fie flexibili, deschiși, astfel poți dezvolta și tu mult mai multe produse de acest tip. De asemenea, pentru a prospera este nevoie să ajungi să ai și o echipă de vânzări, de marketing care este educată în același sens, acela al dezvoltării și înțelegerii culturii și evoluției acestor produse digitale. Cultura înseamnă să lași succesul la nivelul întregii echipe. Iar dacă institui o cultură corespunzătoare, rezistența în fața șocurilor de orice fel va avea un caracter mult mai facil.
Mădălin Dumitru, Founder & CEO Cyber Smart Defence
Lanțurile de aprovizionare reprezintă cele mai mari pericole de securitate cibernetică ale acestor vremuri. În acest context, toată lumea se teme de hackeri. Dar noi avem nevoie de hackeri pentru că ei ajută sistemul imunitar, ne ajută să întărim securitatea. Criminalitatea cibernetică este una dintre cele mai profitabile activități de până acum, iar hackerii și băieții răi se mișcă în această direcție.
Noi, ca firmă, dar și clienții noștri, trebuie să ne adaptăm rapid, pentru că totul se mișcă extrem de repede. După ce am avut contact cu peste 2.000 de clienți ai Stefanini la nivel mondial și vorbind cu managerii de securitate din aceste companii am înțeles că principala lor preocupare este cum să prevină atacurile cibernetice mai degrabă decât să le respingă sau să reacționeze la ele. Ne ascultăm clienții și îi ajutăm să prevină atacurile, ceea ce este mai ieftin decât să repare daunele produse de acestea.
Am înțeles că modul în care ne consiliem clienții creează un masterplan de securitate cibernetică. Nu toate companiile au același obiectiv, nu toate au aceleași date pe care trebuie să le protejeze și de aceea trebuie să vedem care este tipologia fiecărui client. Sunt folosite aceleași instrumente de securitate cibernetică, dar cel mai important este să le folosim în funcție de fiecare client. Este vorba de strategie, înțelegerea clientului și crearea unei strategii bazate pe nevoile reale ale clientului. Noi lucrăm împreună cu clienții noștri, iar ei rămân alături de noi, în medie, 12 ani. Asta spune ceva.
Alexandru Cernătescu, CEO, Co-Founder & Global Head of Strategy at Stefanini Infinit – US & EMEA
“Oamenii nu pot fi educați cu forța. Este o problemă cu oamenii care nu vor să fie educați.
Change management înseamnă să schimbi lucruri pe care le faci de 20 de ani. Aspectul care lipsește este schimbarea mentalităților.
Adevăratul avantaj pe care îl avem este că suntem expluși la clienții din zeci de țări, dar cele mai de succes companii sunt cele care respectă principiile și au o cultură organizațională matură.”
