Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Sergiu Manea, CEO BCR
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023?
Antifragilitatea este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023, pentru că este capacitatea de a deveni mai puternici după expunerea la șocuri, în definiția lui Taleb. Iar după trei ani marcați de încercări majore, suntem, în primul rând, foarte buni navigatori de incertitudine și de crize suprapuse.
Mai mult, 2023 a fost un an marcat de contraste, cu multe acțiuni divergente și cu creșterea polarizării sociale. Însă, vreau să cred că a fost și anul în care am construit reziliență și ne-am crescut capacitatea de a răspunde provocărilor, fie că vorbim de creșterea numărului de conflicte militare internaționale, schimbările demografice – de la migrație la îmbătrânirea populației, schimbările climatice sau instabilitatea economică, cu tot ce a ținut de presiunile inflaționiste și de fluctuațiile piețelor globale. A fost anul în care fiecare dintre noi, mai departe de a ne adapta la schimbări, am învățat să anticipăm și să ne implicăm activ în modelarea viitorului.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Am ales să ne concentrăm pe obiectivele strategice și să continuăm democratizarea accesului la educație financiară, antreprenorială, digitală și de mediu. Pentru că acesta este modul în care ne aducem contribuția la a închide diferențele de dezvoltare economică și dezvoltare durabilă din România. De altfel, cea mai importantă realizare pentru noi, în 2023, ține de faptul că am depășit 1 milion de români, beneficiari de educație financiară, prin cele două programe dedicate – Școala de Bani și Coaching Financiar.
Școala de Bani, proiectul BCR lansat în 2016, a devenit cel mai amplu și cunoscut program de educație financiară din România. Pe această cale, vreau să le mulțumesc încă o dată celor peste 1.500 de colegi din BCR, care au oferit, în paralel cu activitatea lor curentă, cursuri de educație financiară, de care au beneficiat peste 650.000 de români. Din 2022, am lansat și servicul de coaching financiar al BCR, disponibil gratuit oricărei persoane interesate, indiferent dacă este client al băncii sau nu. Până acum, 410.000 de persoane au accesat un plan financiar personalizat, ancorat în planurile lor de viață și în obiectivele individuale, cu ajutorul unei platforme inovatoare de analiză de date, dezvoltată de laboratoarele digitale interne ale BCR.
Pe de altă parte, la nivel de business, obiectivele noastre și previziunile financiare sunt încontinuu ajustate pe analizele economice. Incertitudinile traversate, pornind de la fluctuațiile ratelor dobânzilor, inflația crescută și turbulențele pe piețele financiare, dar și așteptările și gradul de încredere al populației sunt cele care dictează evoluția comportamentului de consum, a creditării și investițiilor. Iar în contextul în care scumpirea traiului zilnic a fost principalul motiv de îngrijorare al populației în 2023, atunci este normal să vedem că există o reducere a cheltuielilor, o evoluție negativă a cererii de credite ipotecare sau un apetit ridicat pentru constituirea depozitelor. Însă, economia este cea care ne arată cel mai bine că totul este temporar și ciclic, chiar și atunci când ne aflăm în fața unor situații provocatoare.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Pentru noi, prioritatea într-un astfel de context este să fim atenți la nevoia clienților de a înțelege ce se întâmplă în piață, astfel încât să poată face alegeri financiare informate și nu sub emoția de moment. Însă, privind realist, pe termen lung, crizele interconectate vor deveni o obișnuință. De aceea, noi toți, la nivel personal sau de companie, ar trebui să lucrăm pe scenarii alternative, cu strategii de prevenire și răspunsuri adecvate pentru diferite tipuri de disruptori.
Legat de activitatea noastră din 2023, capitalizarea bună și rezultatele pe care le avem în primele nouă luni ale anului confirmă un model de guvernanță, cu un management îmbunătățit al riscurilor – actualizat și adaptat, dar și un parteneriat real cu clienții noștri, fie că vorbim de clienți retail sau corporate. De altfel, din experiența ultimilor ani, noi am învățat să fim mai aproape de oameni și acesta este un câștig extraordinar de valoros, pe care îmi permit să îl atribui pandemiei. Pentru că astăzi, mai departe de a discuta despre finanțare, încercăm să aprofundăm business-ul clientului, să cunoaștem procesele de lucru și obiectivele sale. Nu mă refer doar la ținte de profitabilitate, ci și la pregătirea angajaților, la întreținerea și achiziționarea echipamentelor, la menținerea unui flux de numerar sănătos, la strategia de investiții și diversificare. Așa cum, în cazul unui client retail, mai departe de a vorbi despre un credit de nevoi personale, încercăm să aflăm cum putem să-l ajutăm să-și organizeze veniturile mai bine, să-și stabilească obiective financiare și să-și creeze un fond de urgență, cu 3-6 salarii puse deoparte. Iar asta cred că face diferența și ne ajută pe noi să oferim valoare adăugată și să creăm o legătură de încredere.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Vorbeam la început despre antifragilitate și atunci trebuie apreciată capacitatea mediului de afaceri de a rezista la șocuri, de a-și păstra dinamismul și de a fi un contributor important la PIB-ul României. Dacă astăzi ne mândrim cu faptul că PIB-ul României a crescut de peste 10 ori în ultimii 30 ani, de la 25 de miliarde USD în 1992 la 300 de miliarde USD în 2022, atunci asta se datorează și mediului de afaceri. În plus, PIB-ul României are potențialul de a se dubla în următorii 10 ani, mai ales, prin susținerea antreprenorilor și a afacerilor locale. Iar pentru asta trebuie să urmărim, să accelerăm și să scalăm acele povești de business care inspiră și acele afaceri care pot să pună România pe lanțul de valoare internațional.
Bifăm, în zona de puncte tari, pe reziliența creativă, perseverență și deschidere către nou și tehnologie, ceea ce favorizează inovația și adaptabilitatea.
La polul opus, vorbim de impredictibilitate fiscală, de nevoia de investiții în capitalul uman, prin creșterea participării forței de muncă și obținerea calificărilor potrivite pentru cerințele pieței, dar și de lipsa de infrastructură, care face ca diferite sectoare să performeze sub potențial. De asemenea, trebuie să înțelegem că investițiile în capital uman și infrastructură nu sunt doar răspunsuri la nevoi imediate, ci investiții strategice în viitorul economic și social al țării noastre.
Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Mai departe de ambiții și platforme electorale, obiectivul nostru, al tuturor, ar trebui să fie o Românie care se bucură de încredere și fiabilitate economică. O Românie unde tânăra generație are de ce să rămână, cu convingerea că poate să facă performanță și să beneficieze de cea mai bună calitate a vieții. În același timp, un astfel de proiect de țară are nevoie de dialog deschis și colaborare – între stat, cu tot aparatul legislativ și administrativ, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă. Un dialog care conduce la reforme reale: administrative, fiscale, juridice, în sănătate sau educație. De altfel, investițiile în domeniul educației ar trebui sa fie un pilon de bază în creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei. Pentru că, realist, o creştere economică sustenabilă lipsită de crearea de locuri de muncă şi de o îmbunătăţire a aptitudinilor forţei de muncă este o iluzie.
Există și o așteptare reală de consolidare a relațiilor dintre sectorul public și cel privat, cu accent pe continuarea proiectelor aflate în stadiul de implementare. În plus, avem nevoie să construim stabilitate economică și un mediu investițional puternic, iar asta se bazează pe instituții solide, ce susțin inovația și dezvoltarea.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2024?
Probabil una dintre cele mai mari provocări la nivel mondial va fi lupta cu dezinformarea cauzată de conținutul deepfake, ținând cont că numărul de videoclipuri deepfake din online crește cu 900% anual. Practic, democratizarea accesului la tehnologiile avansate și la AI permite oricui să creeze conținut fals extrem de realist. Iar dacă manipularea conținutului și propaganda pentru a influența publicul nu sunt un element de noutate, ce e diferit acum este linia foarte subțire între ceea ce este real și ce este fals. Faptul că este extrem de greu să identifici un conținut deepfake, care se bazează pe generarea de imagini și videoclipuri editate cu AI și pe folosirea de aplicații de sinteză vocală. Acest tip de conținut este un accelerator al fraudelor și înșelăciunilor online. Așa cum este un vehicul de răspândire al unor mesaje tendențioase, agresive, cu tentă rasială, xenofobă, care instigă la ură. Iar în contextul tuturor alegerilor electorale din acest an, la nivel global, este posibil ca generarea de conținut fals să devină o amenințare iminentă pentru democrație.
În ceea ce privește sectorul bancar, ne uităm la încetinirea economiei mondiale, la impactul crizei din sectorul imobiliar chinez, la contextul global electoral, dar, mai ales, la cel național. În același timp, continuăm să implementăm soluții și să oferim o și mai bună informare pentru tot ce ține de riscurile de cybersecurity, inclusiv conținutul deepfake, și impactul ESG asupra finanțării bancare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
