România importă aproape jumătate din alimentele vândute în supermarketuri. Această cifră, menționată de Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Group, la evenimentul Forbes Romania dedicat agriculturii, rezumă poate mai bine decât orice altă statistică decalajul dintre potențialul agricol al țării și capacitatea sa reală de a-și hrăni propria populație.

Agroland Group activează în veriga care transformă producția agricolă vegetală în proteină animală și, în final, în alimente. Tocmai de aceea, evoluțiile din producția vegetală — inclusiv revenirea anticipată din 2026 — se resimt direct în activitatea procesatorilor.

Provocarea structurală pe care o identifică Cardoș nu este legată de un singur an agricol, ci de un deficit de producție acumulat de-a lungul multor ani. Producătorii români de alimente nu reușesc să acopere cererea internă, iar importurile compensează această lipsă. Vulnerabilitatea devine vizibilă mai ales în perioade de instabilitate globală — pandemia din 2020, războaiele din vecinătate, crizele energetice repetate. Cardoș a avertizat că o nouă criză energetică în curs ar putea fi urmată de o criză a fertilizanților, cu efecte posibile asupra prețurilor și disponibilității alimentelor în 2027–2028.

În ciuda acestui context, Agroland Group privește înainte cu o investiție concretă: 20 de milioane de euro pentru extinderea capacității de producție a fermelor de ouă de lângă București. Cardoș a plasat această decizie în logica antreprenorială pe care o consideră caracteristică sectorului: „în orice provocare vedem o oportunitate”. Producția de ouă este, de altfel, unul dintre puținele segmente din industria alimentară românească unde oferta internă reușește să depășească cererea locală, permițând exporturi.

Una dintre temele centrale ale discuției a fost structura extrem de fragmentată a terenurilor agricole din România — o realitate discutată de cel puțin un deceniu fără soluții clare la nivel național. Cardoș a nuanțat această dezbatere, refuzând să o reducă la o simplă problemă de dimensiune.

Culturile mari pe suprafețe mici nu au fost și nu vor fi profitabile, a spus el direct. În același timp, a observat o tendință pozitivă în ultimii ani: proprietarii de loturi mici sunt tot mai dispuși să le ofere spre arendă fermierilor cu echipamente și capacitate operațională. Consolidarea informală progresează, chiar dacă fragmentarea juridică a proprietății rămâne.

Răspunsul pe care Agroland îl propune micilor proprietari este diferit: orientarea spre culturi de nișă. Cardoș a dat un exemplu neașteptat, dar ilustrativ: hrana pentru porumbei de performanță. Agroland finalizează o fabrică dedicată acestui segment, iar discuțiile cu fermieri din Oltenia vizează asigurarea materiei prime locale pentru anii următori. Concluzia sa: un fermier cu un hectar sau două poate obține câștiguri semnificative dacă produce ingrediente pentru rețete de nișă cu valoare adăugată ridicată, în loc să concureze pe cereale de volum.

CEO-ul Agroland a adus în discuție și dimensiunea politică a sectorului, cu un ton critic față de impredictibilitatea deciziilor la nivel european și global. Acordul Mercosur, noua politică agricolă comună din 2028 cu reducerea subvențiilor pentru fermele mari, încurajarea simultană a fermelor mici, toate acestea sunt schimbări cu impact direct asupra competitivității producătorilor români, dar care sunt, în opinia sa, prea puțin dezbătute în spațiul public autohton. România, a remarcat Horia Cardoș, are o influență limitată în procesul de decizie european, ceea ce face cu atât mai importantă anticiparea acestor schimbări la nivel de strategie de afaceri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Horia Cardoș, fondator & CEO Agroland Group: „În orice provocare vedem o oportunitate” appeared first on Forbes Romania.

Schimbările climatice din ultimul deceniu au modificat structura culturilor, iar fermierii și autoritățile caută împreună răspunsuri sustenabile.

La evenimentul Forbes Romania dedicat agriculturii, Maria Cîrjă, Marketing Director Corteva Agriscience pentru România și Moldova, a oferit o perspectivă detaliată asupra acestor transformări și a direcțiilor posibile de acțiune.

Privind structura culturilor la nivel global, Cîrjă a subliniat că există diferențe semnificative între regiuni: Statele Unite sunt dominate de porumb și soia, Europa este fragmentată între cereale, rapiță și floarea-soarelui, iar bazinul Mării Negre — din care România face parte — a traversat schimbări vizibile în ultimii ani.

În România, rotația tradițională a culturilor presupunea minimum patru culturi alternate, o practică agronomică menită să limiteze răspândirea bolilor și a dăunătorilor specifici fiecărei plante. Această structură a funcționat bine timp de decenii și a stat la baza unor performanțe notabile.

Până în 2020, România ajunsese la două milioane de hectare cultivate cu porumb din sămânță certificată, cu producții medii de 7–7,6 tone pe hectar — față de media istorică de aproximativ patru tone. Această evoluție consolidase poziția țării pe piața europeană, continuând o tradiție îndelungată: România a fost cândva unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de porumb.

Începând cu 2020, secetele repetate din intervalul iunie–iulie — perioada critică pentru înflorit și umplerea boabelor — au determinat o reducere de aproximativ un milion de hectare a suprafețelor cultivate cu porumb din sămânță certificată. Cîrjă a explicat că, atunci când temperaturile cresc excesiv, polenul nu mai este viabil, ceea ce poate compromite recolta în totalitate pe suprafețe extinse.

Ca urmare, porumbul s-a concentrat în zonele cu acces la irigații — în special în sud-estul țării (Ialomița, Călărași) și în nordul României — în timp ce județe tradițional cultivatoare, precum Olt, Dolj sau Giurgiu, și-au redus semnificativ suprafețele însămânțate cu această cultură.

În acest context, mulți fermieri s-au orientat spre cereale și rapiță — culturi recoltate înainte de vârful sezonului secetos și cu un profil de risc mai redus în condițiile climatice actuale. Cîrjă a recunoscut că această decizie este înțeleasă din perspectiva fiecărui fermier în parte, dar a atras atenția asupra unui risc agronomic pe termen mediu: reducerea diversității culturilor limitează rotația și poate favoriza acumularea de boli și dăunători de sol, în special în cazul culturilor înrudite, cum sunt rapița și soia.

Soluția identificată de Cîrjă este extinderea suprafețelor irigate. Investițiile în irigații — atât din partea fermierilor, acolo unde este fezabil, cât și din partea autorităților, la scară națională — reprezintă condiția esențială pentru ca porumbul să revină ca opțiune viabilă în zonele din care a dispărut. „Porumbul din nou trebuie să se întoarcă acasă, dar nu să rămână o cultură riscantă, o cultură la care România să câștige, așa cum s-a întâmplat în ultimii 50 de ani”, a spus Cîrjă.

Aceasta a subliniat că decizia privind irigațiile nu aparține exclusiv unui singur actor: fermieri, investitori și autorități publice au fiecare un rol în construirea unei infrastructuri care să reducă dependența producției agricole de variabilitatea climatică.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Maria Cîrjă, Marketing Director Corteva Agriscience: „Porumbul trebuie să se întoarcă acasă” appeared first on Forbes Romania.

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, a urcat pe scena evenimentului Forbes România „Reinventarea României — Agricultura. Pilonul economiei naționale” cu o perspectivă care a completat natural optimismul datelor prezentate: culturile arată bine, dar drumul până la rezultat e plin de obstacole reale, iar volumele mari nu sunt suficiente dacă productivitatea pe hectar rămâne sub potențial.

„Am fost la Timișoara acum câteva zile și am văzut primele flori de rapiță. E un verde senzațional”, a spus Ungureanu, confirmând că sezonul 2025-2026 pornește dintr-o poziție favorabilă. Dar a temperat imediat entuziasmul: „Agricultura înseamnă să marchezi rezultatul la sfârșit, când ai strâns de pe câmp. Drumul către rezultat înseamnă obstacole pe care le primim zi de zi.”

Printre fricile concrete pe care le-a enumerat: surprizele meteorologice, volatilitatea prețurilor — care nu acoperă costurile fermierilor —, explozia prețului îngrășămintelor amplificată de contextul geopolitic și presiunea crescută pe costul combustibilului, cu atât mai relevantă cu cât încă 2,7 milioane de hectare urmează să fie plantate cu floarea-soarelui și porumb în lunile următoare.

Dar provocarea structurală pe care Ungureanu a ales să o pună în centrul intervenției sale este alta: „România trebuie să treacă de la mentalitatea de volume la mentalitatea de eficiență.” Argumentul vine din date simple — România se află pe locuri fruntașe în UE ca suprafețe cultivate, dar producția medie la hectar spune o altă poveste. La grâu, media românească este de 5,5 tone pe hectar, față de 9,5 tone în Irlanda și 10 tone la fermierii individuali pe care i-a întâlnit acolo. „Mai avem foarte mult de parcurs”, a spus ea, adăugând că această diferență este, în același timp, un motiv de îngrijorare și unul de optimism.

Ungureanu face parte dintr-un grup cu sediul în Irlanda — Agrii este unul dintre cei mai mari furnizori de inputuri agricole și consultanță agronomică din Europa — și a invocat exemplul irlandez nu ca pe un standard inaccesibil, ci ca pe o dovadă că potențialul există și că diferența se face prin tehnologie și schimbare de mentalitate. Progresul înregistrat de agricultura românească în ultimii ani, a spus ea, este în mare parte rezultatul adoptării tehnologiilor moderne și al conversației tehnice susținute cu fermierii — exact misiunea pe care Agrii și-o asumă în piață.

„Este foarte important ca această misiune să o facă fiecare dintre noi în businessurile pe care le conducem și să încurajăm foarte multă eficiență”, a încheiat Ungureanu — un apel adresat deopotrivă companiilor din industrie și decidenților care definesc cadrul în care agricultura românească poate sau nu să-și atingă potențialul real.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România: „România trebuie să treacă de la mentalitatea de volume la mentalitatea de eficiență” appeared first on Forbes Romania.

Inteligența artificială nu este un inamic, ci o oportunitate care ne poate transforma carierele, stilul de viață și chiar societatea. Nevenca Doca, Director Executiv Senior Resurse Umane la Banca Transilvania, și Valentina Dragomir, Country Manager România la Evotrust, au abordat atât oportunitățile, cât și riscurile utilizării AI în mediul profesional, la Reinventarea României, emisiune realizată de Forbes România.

Nevenca Doca a subliniat că automatizarea nu este un fenomen nou în banking – procesele tehnologizate fiind adoptate chiar înainte de pandemie. Criza sanitară a accelerat însă masiv implementarea acestora, iar acum, AI este folosită în activități de analiză de date, dezvoltare software, training și chiar în identificarea nevoilor de învățare ale angajaților.

„Noile tehnologii răspund simultan așteptărilor investitorilor, care caută eficiență și randament, ale angajaților, care vor să muncească mai puțin și să câștige mai bine, și ale clienților, care își doresc acces rapid și simplu la servicii. În plus, generațiile tinere caută echilibru între viața personală și cea profesională, iar AI poate susține acest echilibru”, a explicat Nevenca Doca.

Valentina Dragomir a completat: „Inteligența artificială automatizează taskurile repetitive, fără a elimina neapărat rolul omului. Oferă angajaților timpul necesar pentru a se concentra pe activități creative, strategice, de inovare – exact ceea ce nu poate face un algoritm.”

Ea a subliniat că în țări avansate precum Japonia, SUA sau Marea Britanie, până la 40% din activitatea angajaților este deja automatizată, creând premisele unor programe de lucru mai scurte, fără scăderea productivității.

Cu toate acestea, ambele invitate au tras un semnal de alarmă în privința riscurilor generate de o utilizare necorespunzătoare a AI.

„Halucinațiile AI – adică răspunsurile greșite generate de lipsa datelor corecte – sunt o realitate. La fel, pericolul breșelor de confidențialitate. Datele pe care le introducem în aceste instrumente trebuie protejate. Nu putem permite ca informații sensibile să ajungă în afara organizației”, a spus Nevenca Doca, subliniind importanța folosirii de tool-uri sigure și certificate.

Ea a mai remarcat și nevoia unei reglementări clare: „Este nevoie de cadre etice și juridice clare, pentru că AI poate fi folosită și în scopuri negative, dacă ajunge pe mâini greșite.”

Valentina Dragomir a subliniat aceeași idee: „În România, sunt mii de cazuri de atacuri cibernetice nerezolvate. Securitatea trebuie să fie o prioritate. Totodată, AI poate deveni un pericol dacă este folosită pentru a accesa neautorizat date sau pentru a influența decizii în mod incorect.”

Întrebată despre impactul automatizării în domeniul resurselor umane, Nevenca Doca a explicat că, deși unele companii folosesc AI pentru screeningul inițial al candidaților, decizia finală de angajare trebuie să rămână umană: „La Banca Transilvania, ne interesează mult mai mult decât competențele tehnice – cultura, valorile și potrivirea cu echipa . Asta nu o poate evalua încă niciun robot.”

Totodată, în HR, AI este deja folosită pentru recomandări personalizate de training, managementul datelor de compensații sau dezvoltarea profesională, dar rămâne un instrument complementar, nu un înlocuitor.

Viitorul muncii în era AI: „Frica de schimbare ne costă mai mult decât schimbarea în sine”

Pornind de la o statistică îngrijorătoare, prezentată în cadrul emisiunii — potrivit unui raport Goldman Sachs, până în 2030 ar putea fi automatizate până la 300 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Invitatele emisiunii au subliniat că această tranziție nu ar trebui văzută ca un „război” între oameni și tehnologie, ci mai degrabă ca un moment cheie de adaptare și reinventare.

„Poziționarea în opoziție și în conflict ne setează pentru dezamăgiri. Este o oportunitate, nu un inamic”, a explicat Nevenca Doca, subliniind că modul în care alegem să privim aceste schimbări determină felul în care ne adaptăm la ele.

Ea a atras atenția că, în loc să ne întrebăm „ce pierdem”, ar trebui să explorăm „ce putem câștiga” și cum putem folosi noile instrumente digitale pentru a ne face munca mai eficientă și a dat exemplul propriilor experiențe din sectorul bancar, unde nicio persoană nu a fost concediată în urma implementării unor noi tehnologii, ci dimpotrivă, procesele au devenit mai rapide, iar angajații au fost sprijiniți să învețe.

„Nu mai putem funcționa după ideea că termin o facultate și asta e, lucrez 30 de ani același lucru. Trebuie să învățăm toată viața”, a completat Valentina Dragomir, subliniind importanța educației continue și a reconversiei profesionale.

Ambele invitate au explicat că rezistența la schimbare este principalul risc pentru angajați, nu tehnologia în sine. Frica vine adesea din necunoaștere și din lipsa unei culturi digitale dezvoltate. Tocmai de aceea, au fost deja inițiate programe interne pentru instruirea angajaților în utilizarea AI — de la utilizatori obișnuiți, la manageri și programatori — iar legislația a început și ea să țină pasul, reglementând utilizarea etică a inteligenței artificiale la locul de muncă.

În plus, s-a vorbit și despre un nou tip de excluziune care amenință societățile: excluziunea digitală. Cei care nu dobândesc competențe digitale riscă să nu mai poată accesa locuri de muncă în viitor. Iar în România, acest pericol este real.

„Avem 17 milioane de utilizatori activi pe rețele sociale. Asta înseamnă că avem instrumentele: telefoane, internet. Trebuie doar să le folosim pentru mai mult decât entertainment”, a punctat Valentina Dragomir.

În ceea ce privește viitorul imediat, invitatele emisiunii văd o creștere puternică a nevoii de specialiști în securitate cibernetică, etică AI, prompt engineering sau coaching digital. Totodată, se estimează că 60% dintre locurile de muncă vor necesita competențe digitale de bază în următorii ani.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania. 

The post Nevenca Doca, Banca Transilvania, la Reinventarea României: “Generațiile tinere caută echilibru între viața personală și cea profesională, iar AI poate susține acest echilibru” appeared first on Forbes Romania.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, a expus în mod deschis și dureros problemele reale și urgente cu care se confruntă pacienții oncologici români în cadrul unui eveniment realizat de Forbes România. 

Irimia a criticat lipsa accesului pacienților la investigații și tratamente oncologice moderne, problemă care, spune el, „se reflectă direct în cifrele dramatice ale mortalității din România”.

„Cele mai urgente probleme sunt accesul deficitar la investigații medicale moderne, pe care Europa civilizată le utilizează deja de 5-6 ani”, a punctat Irimia. Acesta a făcut o legătură clară între lipsa investițiilor și decalajul speranței de viață dintre România și celelalte state europene, care ajunge până la șase ani.

Președintele Federației a criticat puternic și sincopele din aprovizionarea cu medicamente oncologice, menționând că aceste disfuncționalități pun în mod direct viețile pacienților în pericol. „Avem în fiecare an aproape 20.000 de decese evitabile în patologia oncologică. Mortalitatea oncologică în România este cu 48% mai mare decât media europeană”, a subliniat Irimia.

Irimia a condamnat și lipsa unei strategii naționale coerente în ceea ce privește screening-ul pentru cancer, o problemă despre care afirmă că România este extrem de deficitară. „În acest moment, România nu are niciun program real de screening la nivel național. Chiar și programele mediatizate, cum ar fi cel pentru cancerul mamar, sunt doar la nivel declarativ. Există 10 județe întregi în care femeile nu au acces la un simplu mamograf în contract cu Casa de Asigurări”, a spus Irimia.

Liderul asociațiilor pacienților oncologici din România a accentuat și necesitatea unei reforme urgente a legislației în sănătate, criticând o lege a sănătății care a fost „amendată de peste 2000 de ori” și care, consideră el, nu mai este în concordanță cu realitatea medicală din țară. „Este nevoie urgentă de o nouă lege a sănătății, una simplă și clară, în care pacientul să fie centrul sistemului, nu invers”, a declarat Irimia.

De asemenea, acesta a adus în discuție și necesitatea unui program coerent de educație medicală încă de la vârste fragede, afirmând că „România are cea mai slab informată populație din punct de vedere medical din Uniunea Europeană”. Federația solicită de peste un deceniu introducerea educației sanitare în școli, dar, spune Irimia, „până acum nu s-a întâmplat nimic concret”.

În opinia lui Irimia, întregul lanț de tratament al pacientului oncologic – prevenție, diagnostic, tratament și recuperare – este profund deficitar. „Pacientul român este nevoit să graviteze în jurul instituțiilor statului pentru a găsi soluții la propria sa sănătate, în loc să se întâmple exact invers. Instituțiile ar trebui să graviteze în jurul pacientului”, a afirmat el.

„Ne lipsesc registrele medicale obligatorii, ne lipsesc politici publice clare, iar rezultatul se vede clar în diagnosticările tardive și mortalitatea ridicată. Cu toate acestea, avem specialiști de excepție care însă nu pot lupta eficient cu boala dacă nu sunt dotați cu instrumentele necesare”, a adăugat acesta.

Concluzionând, Cezar Irimia a solicitat o reformă radicală și imediată a sistemului sanitar și a modului în care pacientul este tratat de instituțiile medicale din România.

Intervenția lui Cezar Irimia trage un semnal puternic de alarmă: România trebuie să regândească fundamental felul în care își gestionează politicile oncologice, să investească urgent în screening și tratamente moderne și să plaseze pacientul în mod real în centrul tuturor acțiunilor.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Cezar Irimia (Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România), la ReInventarea României : „Pacientul oncologic român, prins în orbita unui sistem medical defectuos” appeared first on Forbes Romania.

În cadrul unui eveniment recent organizat de Forbes România, Ada Palea, director general al Grupului Medical Nord, a prezentat provocările și strategiile operatorilor medicali privați în contextul complex al sistemului sanitar românesc. 

Mesajul central al discursului său a fost necesitatea unei schimbări radicale în modul în care statul percepe operatorii privați din sănătate, subliniind că mediul privat ar trebui văzut ca partener complementar și nu ca adversar al sistemului public.

Ada Palea a explicat că strategia de dezvoltare a Grupului Medical Nord pentru anul 2025 este orientată în primul rând către nevoile concrete ale pacienților, venind în completarea serviciilor pe care statul nu reușește să le acopere. Astfel, grupul a investit aproape 30 de milioane de euro în Spitalul Nord din Pipera și s-a implicat în dezvoltarea unor servicii noi, de ultimă generație, în domenii esențiale precum chirurgia cardiovasculară, cardiologia intervențională și oncologia.

„Strategia noastră pleacă de la nevoile pacienților români. Este clar că sistemul public nu poate acoperi toate necesitățile medicale, iar noi venim exact acolo unde statul nu reușește. Această complementaritate ar trebui să fie o strategie comună, nu o competiție între stat și privat”, a afirmat Ada Palea.

Ea a subliniat că în prezent operatorii privați întâmpină o rezistență puternică din partea statului în accesarea programelor naționale de sănătate, inclusiv în domenii critice în care statul însuși recunoaște că nu poate acoperi integral nevoile populației. 

Palea a exemplificat cu situația concretă din domeniul chirurgiei cardiovasculare: „De aproape o jumătate de an încercăm să intrăm în programele naționale, să putem deconta pentru pacienți acele materiale implantabile costisitoare la care au dreptul legal. În prezent, avem peste 380 de pacienți operați care și-au plătit integral intervențiile din buzunar, deși sunt asigurați în sistemul public. Acest lucru este inadmisibil într-o țară europeană, în anul 2025”.

Directorul general al Grupului Medical Nord a insistat pe faptul că această situație nu este izolată, ci reflectă o problemă sistemică a modului în care autoritățile gestionează relația cu furnizorii medicali privați. Ea consideră că „privatul trebuie privit ca un partener esențial pentru stat, mai ales acolo unde serviciile publice sunt deficitare sau insuficiente”.

În ceea ce privește strategia de dezvoltare a companiei în 2025, Ada Palea a menționat extinderea activităților grupului în afara Bucureștiului. În prezent, grupul cuprinde nouă unități medicale, clinici, spitale și laboratoare în București, Pitești și Suceava.

„Avem deja Spitalul Muntenia din Pitești, iar acum ne aflăm în discuții avansate pentru a integra o clinică locală multidisciplinară, tocmai pentru a consolida capacitatea noastră de a oferi servicii complexe și integrate pacienților din această regiune”, a anunțat directorul general.

Ea a mai punctat că investițiile Grupului Medical Nord vizează și dezvoltarea serviciilor oncologice, dat fiind faptul că numărul pacienților oncologici este în continuă creștere, iar sistemul public se confruntă cu provocări majore în asigurarea tratamentelor de ultimă generație.

„Problema fundamentală este că pacientul român nu primește sprijinul necesar din partea statului atunci când intră într-o criză medicală gravă. Pacientul trebuie să caute singur soluții într-un sistem confuz, greoi și birocratic. Noi vrem să schimbăm asta, vrem să oferim servicii integrate, să simplificăm traseul pacientului și să-l sprijinim inclusiv din punct de vedere emoțional”, a explicat Ada Palea.

Ea a vorbit și despre responsabilitatea pe care și-o asumă operatorii privați în gestionarea pacienților. Răspunzând unor critici venite dinspre reprezentanții sistemului public, a subliniat că, cel puțin în cazul Grupului Medical Nord, „transferul pacienților cu complicații către spitalele publice este extrem de rar, iar atunci când se întâmplă, pacientul este preluat înapoi imediat ce starea acestuia permite, tocmai pentru că ne asumăm complet responsabilitatea medicală”.

Concluzionând, Ada Palea a solicitat autorităților române să-și schimbe radical optica asupra colaborării dintre public și privat și să adopte politici de finanțare clare, transparente și echitabile. „Doar printr-o relație corectă, bazată pe respect și complementaritate, putem crea un sistem de sănătate eficient, în care pacientul să fie, în mod real, beneficiarul central”, a subliniat ea.

Intervenția sa reflectă viziunea sectorului privat asupra rolului său în sistemul de sănătate din România. Este nevoie urgentă de schimbarea mentalității autorităților, astfel încât privatul să fie recunoscut drept partener strategic și nu competitor al statului, iar pacienții români să beneficieze pe deplin de investițiile masive realizate de operatorii privați.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Ada Palea (Director General al Grupului Medical Nord), la Reinventarea României: „Privatul nu concurează statul, ci acoperă golurile unui sistem public insuficient” appeared first on Forbes Romania.

Liliana Codrescu, CEO al Mediclim România, Bulgaria și Republica Moldova, a prezentat, în cadrul evenimentului ReInventarea României, o analiză asupra rolului crucial pe care îl joacă inovația tehnologică și digitalizarea în modernizarea sistemului sanitar românesc. 

Mediclim este un furnizor important de echipamente și soluții avansate de diagnostic, colaborând atât cu instituții publice, cât și cu furnizori privați de servicii medicale.

În intervenția sa, Liliana Codrescu a subliniat importanța adoptării rapide a tehnologiilor moderne, mai ales în contextul provocărilor majore din sistemul sanitar. „România încă se află într-un proces anevoios de reformă sanitară, în care investițiile în echipamente de ultimă generație și digitalizarea activităților sunt esențiale pentru eficientizarea diagnosticării și tratamentului pacienților”, a declarat Codrescu.

Mediclim furnizează produse de înaltă performanță pentru unele dintre cele mai prestigioase instituții medicale din România, cum ar fi Regina Maria, Medlife, Bioclinica și Synevo, dar și instituții publice de referință precum Institutul Matei Balș și Spitalul Militar Central din București. 

Codrescu a evidențiat că aproximativ jumătate din cifra de afaceri a companiei provine din colaborarea cu sectorul public, iar restul din relațiile comerciale cu sectorul privat.

Cu toate acestea, Liliana Codrescu a identificat câteva probleme-cheie legate de procedurile actuale de achiziție publică din România, care încă pun accent prea mare pe criteriul „prețul cel mai mic”, în detrimentul calității și performanței reale a echipamentelor medicale. 

„Circa 70% dintre licitațiile publice sunt bazate exclusiv pe criteriul celui mai scăzut preț, dar vedem o evoluție pozitivă spre licitațiile care pun accent pe raportul cost-eficiență, ceea ce ar asigura accesul la tehnologii avansate și performante pentru pacienți”, a explicat ea.

Pentru anul 2025, strategia Mediclim implică investiții de aproximativ un milion de euro în digitalizare și în implementarea unor soluții software bazate pe inteligența artificială. Codrescu a subliniat că aceste soluții sunt menite să reducă timpul necesar diagnosticului medical și să optimizeze utilizarea antibioticelor și managementul infecțiilor nosocomiale în spitale.

„Sistemele bazate pe inteligență artificială vor avea un rol esențial în viitorul apropiat. Aceste tehnologii permit o diagnosticare mai rapidă și mai precisă, ajutând medicii să personalizeze tratamentele și să ia decizii informate rapid, fapt esențial în salvarea vieților”, a declarat Liliana Codrescu.

CEO-ul Mediclim a mai precizat că soluțiile digitale dezvoltate în acest moment sunt deja primite cu interes atât de sectorul privat, cât și de cel public. Există o cerere clară din partea spitalelor pentru astfel de soluții inovatoare, care pot reduce costurile operaționale, îmbunătăți siguranța pacienților și crește eficiența personalului medical.

Totuși, Codrescu a accentuat că implementarea eficientă a acestor soluții necesită predictibilitate legislativă și financiară din partea statului român. „Este nevoie urgentă ca România să adopte bugete multianuale clare pentru sectorul medical. Dacă mediul de afaceri are predictibilitate, atunci și investițiile în tehnologii inovatoare vor fi mult mai consistente și mai eficiente”, a subliniat ea.

Liliana Codrescu a insistat asupra faptului că inovația și digitalizarea nu pot fi tratate superficial dacă România dorește să-și modernizeze cu adevărat sistemul sanitar. „În absența unui cadru legislativ stabil și predictibil, riscăm să pierdem oportunități semnificative de dezvoltare și să rămânem în urma altor țări europene care investesc deja masiv în digitalizare și inteligență artificială în sănătate”, a explicat CEO-ul Mediclim.

Ea a mai amintit și de colaborarea pozitivă dintre mediul public și privat în cadrul proiectelor finanțate de Uniunea Europeană, cum este cazul digitalizării spitalelor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Codrescu a precizat că Mediclim a avut o experiență pozitivă în aceste proiecte, considerându-le un model care ar putea fi extins la nivel național.

În încheiere, Liliana Codrescu a lansat un apel către autorități să sprijine mai activ și mai transparent integrarea tehnologiilor digitale avansate în sistemul sanitar românesc, pentru a asigura pacienților acces rapid și eficient la diagnostic și tratamente moderne. „Inovația și digitalizarea sunt șanse reale pentru România de a-și transforma radical sistemul de sănătate. Trebuie doar să avem curajul să investim corect și sustenabil în ele”, a concluzionat ea.

Liliana Codrescu a prezentat digitalizarea și inovația drept soluții-cheie pentru reformarea sănătății din România. Pentru ca acest lucru să devină realitate, este necesar un cadru legislativ stabil, o finanțare predictibilă și un parteneriat echitabil între mediul public și privat, astfel încât pacienții români să beneficieze de cele mai avansate tehnologii disponibile la nivel mondial.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Liliana Codrescu (CEO al Mediclim), la ReInventarea României: „Viitorul sănătății din România depinde de inovație și digitalizare” appeared first on Forbes Romania.

Alexandru Rogobete, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cunoscut pentru implicarea directă în implementarea unor proiecte majore din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a evidențiat, într-o discuție recentă organizată de Forbes România, realizările din ultimii ani în sistemul public de sănătate, dar și dificultățile cu care acest sistem continuă să se confrunte.

Potrivit lui Rogobete, una dintre cele mai semnificative reușite recente este construcția și punerea în funcțiune a primelor spitale noi din România, realizare fără precedent după Revoluția din 1989. 

„Este prima dată în ultimii 35 de ani când în România vedem concret cum spitalele noi devin realitate, nu doar promisiuni electorale sau studii de fezabilitate abandonate”, a declarat Rogobete. Anul acesta urmează să fie inaugurate patru unități sanitare noi, printre care Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Centrul de Boli Neurovasculare din Cluj, alături de Centrul pentru Arși Grav de la Timișoara.

Rogobete a subliniat că, pe lângă spitalele noi, investițiile masive au vizat și dezvoltarea capacităților medicale oncologice, prin inaugurarea a 12 centre de radioterapie la nivel național și lansarea lucrărilor la „cel mai modern institut oncologic din România, care se construiește la Timișoara – singura regiune care încă nu dispunea de un institut oncologic”.

Totodată, el a menționat eforturile intense pentru digitalizarea a peste 200 de spitale din România, proiect finanțat integral prin PNRR. „În doar doi ani, aceste spitale au trecut de la hârtii și registre clasice la digitalizare și echipamente moderne, ceea ce va avea un impact major asupra calității serviciilor medicale”, a subliniat Rogobete.

Cu toate acestea, președintele Comisiei pentru Sănătate atrage atenția asupra faptului că investițiile materiale sunt doar o parte a soluției, iar fără o reformă legislativă și o simplificare a procedurilor birocratice, progresele riscă să fie frânate. „Mă confrunt de ani de zile cu o legislație extrem de complicată, care mai degrabă blochează decât ajută. Avem tendința să creăm legi imposibil de aplicat, iar asta trebuie schimbat urgent”, a avertizat Rogobete.

Un alt punct sensibil identificat de acesta este relația dintre sistemul medical public și cel privat, pe care Rogobete o consideră esențială pentru dezvoltarea durabilă a sănătății românești. În opinia lui, privatul și publicul nu trebuie să se afle în concurență neloială, ci să colaboreze real și echitabil. 

„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: există situații în care medicii pleacă de la spitalul public spre privat chiar în timpul programului de lucru. Asta nu e competiție, este concurență neloială și trebuie rezolvată. Avem nevoie de parteneriate sănătoase între cele două sisteme, altfel vom continua să avem probleme grave”, a declarat Alexandru Rogobete.

El a adăugat că statul trebuie să își asume clar și transparent finanțarea corectă a serviciilor, indiferent de furnizor, pentru ca pacientul să beneficieze rapid și eficient de cele mai bune tratamente posibile. Totodată, Rogobete susține necesitatea dezvoltării unor mecanisme clare de asigurări private în sănătate, care să aducă în sistem „banii noi” necesari susținerii unor servicii medicale de calitate și evitării unei potențiale crize financiare în viitorul apropiat.

Alexandru Rogobete a mai oferit și detalii despre proiectul Centrului Național de Protonoterapie, care este într-o fază avansată și ar putea deveni operațional chiar în anul viitor. „Este un proiect de mare complexitate, dar necesar pentru tratamentele oncologice avansate. Dacă totul merge conform planului, centrul va fi deschis în 2026, oferind pacienților români tratamente la cele mai înalte standarde internaționale”, a explicat el.

În ceea ce privește medicina primară, el a informat că, de săptămâna trecută a început dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie, într-o primă fază, cu echipamente medicale de înaltă performanță. 

„Aici vorbim de ecografe pentru a pune un diagnostic nu neapărat de certitudine, dar de a iniția diagnosticul cât mai repede posibil. Și da, indiferent cât de multe investiții vom face noi în infrastructură, dacă nu realizăm un traseu simplu… Asta încerc, cu asta m-am luptat 3 ani de zile în Ministerul Sănătății și pare că și acum în Parlament”, a punctat președintele Comisiei pentru Sănătate.

În final, Alexandru Rogobete a cerut factorilor politici și administrativi să abordeze cu responsabilitate și realism problemele sistemului sanitar. „Sănătatea trebuie resuscitată financiar și legislativ. În acest moment, finanțarea insuficientă și legislația stufoasă sunt cele mai mari piedici pentru progres. Avem realizări semnificative, dar ele pot fi ușor compromise dacă nu avem curajul să mergem mai departe cu reforme autentice”, a concluzionat Rogobete.

Intervenția sa arată că investițiile mari în sănătate sunt un început promițător, dar nu suficient. România are nevoie urgentă de simplificarea legislației sanitare, parteneriate echitabile între public și privat și de o finanțare sustenabilă și transparentă pentru a consolida aceste progrese și a evita blocajele viitoare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Alexandru Rogobete (Președintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților) la ReInventarea României: „Investițiile record din sănătate trebuie susținute printr-o reformă legislativă coerentă” appeared first on Forbes Romania.

Rețeaua de sănătate Regina Maria este în prezent în discuții privind o posibilă vânzare, iar până acum s-au vehiculat numele turcilor de la Acibadem și al finlandezilor de la Terveystalo.

Șerban Semeniuc, Director al Legal and Corporate Affairs în cadrul rețelei Regina Maria, a confirmat pentru Forbes România existența acestor negocieri, dat fiind că Mid Europa, actualul proprietar, este un fond de investiții care „trebuie la un moment dat să-și facă exitul”. 

Reprezentantul rețelei a mai punctat că Mid Europa a oferit multă libertate echipei de management și a lăsat în țară toți banii pentru dezvoltare. 

„Oricare va fi investitorul și poate nu sunt doar cei doi amintiți, fie că e strateg, fie că este fond, împreună vom putea să aducem un nou imbold. Planul nostru pentru 2030 este extrem de ambițios și presupune o creștere cel puțin în ritmul pe care l-am avut în ultimii cinci ani”, a concluzionat reprezentantul Regina Maria.

Piața serviciilor de sănătate din România, atât publice, cât și private, se ridică la un total de 100 de miliarde de lei, aproape de procentul de 6,5% din PIB pentru sănătate, potrivit datelor oferite de Regina Maria.

După cum a punctat Șerban Semeniuc în emisiunea ReInventarea României, din această piață, în jur de 30% reprezintă bani „privați”, pe care pacientul îi plătește din buzunar, într-o formă sau alta, fie prin asigurări, abonamente sau plăți concrete la furnizori de servicii. Restul vin din zona contribuțiilor de sănătate, iar bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a crescut în mod constant. 

„Această creștere s-a realizat preponderent în zona pe care probabil o simte marea masă a pacienților, cea de paraclinic, care cuprinde de la consultații, la investigații imagistice și de laborator. Practic, accesul a fost mult mai facil și au fost implementate o serie de programe precum Monitor, care permite depășirea acestui plafon”, a precizat Semeniuc.

Regina Maria: creștere de 20-25% pe an

A doua perspectivă asupra pieței de servicii medicale se referă la concurență, iar reprezentantul Regina Maria afirmă că aceasta a devenit extrem de acerbă, ceea ce demonstrează că există posibilitate de creștere.

„Credem că piața a crescut an de an cam cu 15%, într-un ritm susținut. Noi suntem în zona fericită în care am reușit să creștem puțin peste piață. Suntem probabil la o creștere de 20-25% de la an la an”, punctează Semeniuc pentru Forbes România.

Dintre toate diviziile de business, creșterea cea mai pregnantă se regăsește la divizia de laboratoare a rețelei Regina Maria, care s-a majorat cu aproape cu 30% an pe an, urmată de divizia de abonamente, cu un plus de 25%. 

Această divizie, care cuprinde în prezent aproape 1 milion de abonamente medicale, chiar dacă a mers pe creștere, nu reușește atingerea pragului de deductibilitate de 400 de euro/pacient/an, ceea ce spune multe despre puterea de cumpărare a populației.

„Dacă noi nu reușim să vindem abonamente sau asigurări care să ajungă la un preț de 33 de euro pe lună, înseamnă că puterea economică și de cumpărare încă nu este la nivelul pe care ni l-am dori”, afirmă el, adăugând că cea mai mare apetență este pentru abonamente premium, de peste 20 de euro/lună și pentru cele basic, de 5 euro/lună.

În jur de 10-11% din totalul cifrei de afaceri a rețelei vine din relația cu CNAS, ceea ce înseamnă „o zonă sustenabilă și un echilibru corect pentru creșterea viitoare a business-ului” arată reprezentantul companiei.

Nevoia de colaborare și competiție între sistemul medical privat și cel public

Semeniuc spune că bugetele CNAS au crescut an de an, cel mai mult în zona de clinic și paraclinic. El crede că, față de 2019, bugetele aproape s-au dublat în anumite cazuri. Însă problemele cele mai mari sunt legate de eficiență și eficacitate. 

„Nu cred că, dacă mâine bugetul total alocat sănătății va ajunge la 10% din PIB, lucrurile se vor schimba peste noapte. Pentru că sunt mai multe paliere care trebuie schimbate. Vorbim de o parte din facilități, ceea ce înțeleg că se întâmplă prin PNRR. Apoi trebuie schimbate tarifele, pentru ca ele să fie corecte. Și rămâne zona de mentalitate, cea care se schimbă cel mai greu și pentru care este nevoie de efort susținut”, punctează Șerban Semeniuc.

Referindu-se la lipsa de personal, reprezentantul Regina Maria consideră că medicii, fie că sunt în sistemul de stat sau privat, trebuie să lucreze împreună și totodată în competiție unii cu alții.

„Problema lipsei de personal este extrem de gravă. Vorbim de deșertificare, sunt zone în care nu găsești medici sau asistenți. Nu poți să ai un pediatru într-un județ, e inacceptabil. Atunci e nevoie ca sistemele să lucreze împreună, să se ajute, să creezi oportunități pentru medici și asistenți de a lucra și într-o parte și-n alta, de a-și diversifica practica și sursele de venit. În același timp, acești furnizori trebuie să lucreze și în competiție, pentru că doar puși în competiție vor putea să progreseze”, explică el.

Iar exemplul pe care îl oferă este cel al investițiilor în tehnologie, mai precis în roboți chirurgicali: „Când am achiziționat primul robot chirurgical, după șase luni, alți doi furnizori au cumpărat roboți chirurgicali. În felul acesta, ne-am împins unii pe alții să ne reinventăm, să ducem mai departe calitatea serviciilor oferite pacienților și angajaților” (Ș.S.).

Cifra totală investită de către Regina Maria pentru roboții chirurgicali, de la nivelul întregii rețele, se ridică, până în prezent, la 12 milioane de euro. 

Pentru anul în curs, rețeaua Regina Maria din România și cea din Serbia ar putea ajunge la afaceri de 500 de milioane de euro. Urmează o nouă locație în Băneasa; două posibile dezvoltări în orașe reședință de județ în 2025

Compania a inaugurat recent cea mai mare clinică nouă din București, situată în zona Pallady, în urma unei investiții de 16 milioane de euro. O altă clinică va fi inaugurată în curând în Băneasa, în clădirea Băneasa Airport Tower, situată pe aceeași stradă cu vechea clinică, dar într-un spațiu mai mare. 

„Este un spațiu mai generos din punct de vedere al accesului, al luminii și al infrastructurii, și care ne va permite să ne extindem pe viitor. Acum nu ocupăm toată clădirea, dar vrem, cu colaborarea proprietarului, să o ducem la dimensiuni mai generoase, pe care le caută pacienții români. Am sesizat că există o mai mare încredere și adresabilitate a clinicilor foarte mari, cu multe specialități, cu mulți medici, decât a clinicilor micuțe, de cartier.” (Ș.S.)

„Am depășit de curând borna de 300 de milioane euro investiți în infrastructură medicală.

În plus, anul viitor ne uităm la două locații noi în reședințe de județ, unde fie nu suntem, fie avem o prezență limitată, pentru investiții greenfield”, a punctat Semeniuc pentru Forbes România. 

Investițiile Regina Maria vor continua și în digitalizare, unde rețeaua alocă anual 15-20 de milioane de euro, dar și în dezvoltarea și extinderea spitalului Ponderas și a spitalului din Timișoara, precum și în zona de sănătate dentară. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Șerban Semeniuc, Legal & Corporate Affairs Director la Regina Maria: „Anul viitor ne uităm la două locații noi în reședințe de județ, unde fie nu suntem, fie avem o prezență limitată, pentru investiții greenfield” appeared first on Forbes Romania.

Serviciile private de sănătate din România au avut un trend pozitiv în ultimii ani, tendință justificată atât în contextul unei nevoi neacoperite de sistemul public, cât și al intensificării concurenței între jucătorii privați existenți.

„În ultimii 10 ani s-a dublat numărul de servicii medicale efectuate în regim privat. Practic, cea mai mare parte a serviciilor medicale adresate populației, chiar prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, are loc prin intermediul furnizorilor privați”, arată Cristian Hotoboc, președintele PALMED, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, în cadrul emisiunii ReInventarea României.

Referindu-se la partea de ambulator de specialitate, adică policlinicile, care includ atât consultațiile în regim ambulator, cât și analizele medicale și serviciile imagistice, în jur de 90% dintre aceste servicii sunt efectuate în regim privat, în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, explică Cristian Hotoboc.

În ceea ce privește spitalizarea, spitalele de stat sunt preponderente, însă reprezentantul PALMED estimează că, peste câțiva ani, jucătorii privați vor fi tot mai bine reprezentați.

El a subliniat importanța abonamentelor medicale oferite de marii jucători privați, care au fost adoptate la nivel național și care sunt deductibile din punct de vedere fiscal, în limita a 400 de euro de angajat, pe an. 

„Aceste abonamentele medicale îți asigură o parte de prevenție, un set minim de analize medicale și consultații, foarte importante în țara noastră, unde vorbim, de ani de zile, că trebuie să punem accentul pe prevenție și, din păcate, în continuare, majoritatea populației ajunge la medic doar în momentul în care deja are niște probleme reale și în general ajunge direct în sistemul de spitalizare continuă”, a punctat Hotoboc.

El a mai precizat că, în privința decontării serviciilor de spitalizare, majoritatea spitalelor private au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), și că sunt anumite intervenții chirurgicale acoperite în mare măsură de tarifele pe care le plătește CAS.

„Noi am obținut un lucru foarte important cu câțiva ani în urmă, când am introdus contribuția personală, prin care pacientul poate să beneficieze de o parte din intervențiile efectuate în spitalele private prin intermediul CAS, iar o altă parte, care nu acoperă acele tarife, fie o achită singur, fie accesează niște abonamente private de sănătate”, explică Cristian Hotoboc pentru Forbes România. 

În prezent, PALMED însumează aproximativ 75 de membri, cuprinzând cele mai mari rețele furnizoare de servicii medicale, a căror cifră de afaceri cumulată are o creștere „sănătoasă” cu o medie între 15 și 20% pe an, potrivit președintelui PALMED.

Un studiu realizat de acest patronat împreună cu Ernst & Young, arată că, la nivelul anului 2022, 1% din valoarea impozitelor colectate la nivel național a reprezentat aportul furnizorilor de servicii medicale private, generat din valoarea taxelor și contribuțiilor, însumând echivalentul a 669 de milioane de euro. 

Totodată, furnizorii privați de servicii medicale au contribuit, în 2022, la generarea a 21,9 miliarde euro cifră de afaceri pe lanțul valoric sau 4,1% din cifra de afaceri agregată la nivelul economiei, mai arată PALMED.

„Furnizorii privați de sănătate sunt în continuă dinamică, sincer vorbind, și pe fondul lipsurilor și managementului mai deficitar din sistemul public de sănătate. Acesta a fost mult mai greu de reorganizat, a fost rezistent la schimbare, așa cum este rezistența la schimbare în general la noi în țară.” (C.H.)

În privința repartizării personalului din sănătate, reprezentantul PALMED consideră că, din cauza deficitului de cadre medicale, nu ar fi indicat să i se impună unui medic să lucreze exclusiv într-un sistem. 

„Bineînțeles că sunt colaborări cu anumiți profesori importanți, care au și o încadrare universitară și atunci ei trebuie să rămână și în spitalele universitare, care sunt de stat, deci ei ar trebui lăsați să își desfășoară activitatea în ambele sisteme. Personal, eu n-am fost de acord niciodată ca medicii de la spitalele de stat să-și direcționeze pacienții la privat, mi se pare un lucru de condamnat”, a punctat Cristian Hotoboc.

În anul 2022, membrii patronatului PALMED au investit peste 130 de milioane de euro în infrastructură medicală, reprezentând în jur de 25% din totalul investițiilor din sistemul medical privat.

În schimb, una dintre marile provocări cu care se confruntă acești furnizori este lipsa de predictibilitate fiscală, care îi pune în imposibilitatea de a-și construi un plan de business pentru viitor. 

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

The post Cristian Hotoboc, președintele PALMED, la ReInventarea României: „În ultimii 10 ani s-a dublat numărul de servicii medicale efectuate în regim privat” appeared first on Forbes Romania.