Alexandru Rogobete, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cunoscut pentru implicarea directă în implementarea unor proiecte majore din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a evidențiat, într-o discuție recentă organizată de Forbes România, realizările din ultimii ani în sistemul public de sănătate, dar și dificultățile cu care acest sistem continuă să se confrunte.
Potrivit lui Rogobete, una dintre cele mai semnificative reușite recente este construcția și punerea în funcțiune a primelor spitale noi din România, realizare fără precedent după Revoluția din 1989.
„Este prima dată în ultimii 35 de ani când în România vedem concret cum spitalele noi devin realitate, nu doar promisiuni electorale sau studii de fezabilitate abandonate”, a declarat Rogobete. Anul acesta urmează să fie inaugurate patru unități sanitare noi, printre care Spitalul Județean de Urgență Bistrița și Centrul de Boli Neurovasculare din Cluj, alături de Centrul pentru Arși Grav de la Timișoara.
Rogobete a subliniat că, pe lângă spitalele noi, investițiile masive au vizat și dezvoltarea capacităților medicale oncologice, prin inaugurarea a 12 centre de radioterapie la nivel național și lansarea lucrărilor la „cel mai modern institut oncologic din România, care se construiește la Timișoara – singura regiune care încă nu dispunea de un institut oncologic”.
Totodată, el a menționat eforturile intense pentru digitalizarea a peste 200 de spitale din România, proiect finanțat integral prin PNRR. „În doar doi ani, aceste spitale au trecut de la hârtii și registre clasice la digitalizare și echipamente moderne, ceea ce va avea un impact major asupra calității serviciilor medicale”, a subliniat Rogobete.
Cu toate acestea, președintele Comisiei pentru Sănătate atrage atenția asupra faptului că investițiile materiale sunt doar o parte a soluției, iar fără o reformă legislativă și o simplificare a procedurilor birocratice, progresele riscă să fie frânate. „Mă confrunt de ani de zile cu o legislație extrem de complicată, care mai degrabă blochează decât ajută. Avem tendința să creăm legi imposibil de aplicat, iar asta trebuie schimbat urgent”, a avertizat Rogobete.
Un alt punct sensibil identificat de acesta este relația dintre sistemul medical public și cel privat, pe care Rogobete o consideră esențială pentru dezvoltarea durabilă a sănătății românești. În opinia lui, privatul și publicul nu trebuie să se afle în concurență neloială, ci să colaboreze real și echitabil.
„Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: există situații în care medicii pleacă de la spitalul public spre privat chiar în timpul programului de lucru. Asta nu e competiție, este concurență neloială și trebuie rezolvată. Avem nevoie de parteneriate sănătoase între cele două sisteme, altfel vom continua să avem probleme grave”, a declarat Alexandru Rogobete.
El a adăugat că statul trebuie să își asume clar și transparent finanțarea corectă a serviciilor, indiferent de furnizor, pentru ca pacientul să beneficieze rapid și eficient de cele mai bune tratamente posibile. Totodată, Rogobete susține necesitatea dezvoltării unor mecanisme clare de asigurări private în sănătate, care să aducă în sistem „banii noi” necesari susținerii unor servicii medicale de calitate și evitării unei potențiale crize financiare în viitorul apropiat.
Alexandru Rogobete a mai oferit și detalii despre proiectul Centrului Național de Protonoterapie, care este într-o fază avansată și ar putea deveni operațional chiar în anul viitor. „Este un proiect de mare complexitate, dar necesar pentru tratamentele oncologice avansate. Dacă totul merge conform planului, centrul va fi deschis în 2026, oferind pacienților români tratamente la cele mai înalte standarde internaționale”, a explicat el.
În ceea ce privește medicina primară, el a informat că, de săptămâna trecută a început dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie, într-o primă fază, cu echipamente medicale de înaltă performanță.
„Aici vorbim de ecografe pentru a pune un diagnostic nu neapărat de certitudine, dar de a iniția diagnosticul cât mai repede posibil. Și da, indiferent cât de multe investiții vom face noi în infrastructură, dacă nu realizăm un traseu simplu… Asta încerc, cu asta m-am luptat 3 ani de zile în Ministerul Sănătății și pare că și acum în Parlament”, a punctat președintele Comisiei pentru Sănătate.
În final, Alexandru Rogobete a cerut factorilor politici și administrativi să abordeze cu responsabilitate și realism problemele sistemului sanitar. „Sănătatea trebuie resuscitată financiar și legislativ. În acest moment, finanțarea insuficientă și legislația stufoasă sunt cele mai mari piedici pentru progres. Avem realizări semnificative, dar ele pot fi ușor compromise dacă nu avem curajul să mergem mai departe cu reforme autentice”, a concluzionat Rogobete.
Intervenția sa arată că investițiile mari în sănătate sunt un început promițător, dar nu suficient. România are nevoie urgentă de simplificarea legislației sanitare, parteneriate echitabile între public și privat și de o finanțare sustenabilă și transparentă pentru a consolida aceste progrese și a evita blocajele viitoare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.