România importă aproape jumătate din alimentele vândute în supermarketuri. Această cifră, menționată de Horia Cardoș, fondator și CEO al Agroland Group, la evenimentul Forbes Romania dedicat agriculturii, rezumă poate mai bine decât orice altă statistică decalajul dintre potențialul agricol al țării și capacitatea sa reală de a-și hrăni propria populație.
Agroland Group activează în veriga care transformă producția agricolă vegetală în proteină animală și, în final, în alimente. Tocmai de aceea, evoluțiile din producția vegetală — inclusiv revenirea anticipată din 2026 — se resimt direct în activitatea procesatorilor.
Provocarea structurală pe care o identifică Cardoș nu este legată de un singur an agricol, ci de un deficit de producție acumulat de-a lungul multor ani. Producătorii români de alimente nu reușesc să acopere cererea internă, iar importurile compensează această lipsă. Vulnerabilitatea devine vizibilă mai ales în perioade de instabilitate globală — pandemia din 2020, războaiele din vecinătate, crizele energetice repetate. Cardoș a avertizat că o nouă criză energetică în curs ar putea fi urmată de o criză a fertilizanților, cu efecte posibile asupra prețurilor și disponibilității alimentelor în 2027–2028.
În ciuda acestui context, Agroland Group privește înainte cu o investiție concretă: 20 de milioane de euro pentru extinderea capacității de producție a fermelor de ouă de lângă București. Cardoș a plasat această decizie în logica antreprenorială pe care o consideră caracteristică sectorului: „în orice provocare vedem o oportunitate”. Producția de ouă este, de altfel, unul dintre puținele segmente din industria alimentară românească unde oferta internă reușește să depășească cererea locală, permițând exporturi.
Una dintre temele centrale ale discuției a fost structura extrem de fragmentată a terenurilor agricole din România — o realitate discutată de cel puțin un deceniu fără soluții clare la nivel național. Cardoș a nuanțat această dezbatere, refuzând să o reducă la o simplă problemă de dimensiune.
Culturile mari pe suprafețe mici nu au fost și nu vor fi profitabile, a spus el direct. În același timp, a observat o tendință pozitivă în ultimii ani: proprietarii de loturi mici sunt tot mai dispuși să le ofere spre arendă fermierilor cu echipamente și capacitate operațională. Consolidarea informală progresează, chiar dacă fragmentarea juridică a proprietății rămâne.
Răspunsul pe care Agroland îl propune micilor proprietari este diferit: orientarea spre culturi de nișă. Cardoș a dat un exemplu neașteptat, dar ilustrativ: hrana pentru porumbei de performanță. Agroland finalizează o fabrică dedicată acestui segment, iar discuțiile cu fermieri din Oltenia vizează asigurarea materiei prime locale pentru anii următori. Concluzia sa: un fermier cu un hectar sau două poate obține câștiguri semnificative dacă produce ingrediente pentru rețete de nișă cu valoare adăugată ridicată, în loc să concureze pe cereale de volum.
CEO-ul Agroland a adus în discuție și dimensiunea politică a sectorului, cu un ton critic față de impredictibilitatea deciziilor la nivel european și global. Acordul Mercosur, noua politică agricolă comună din 2028 cu reducerea subvențiilor pentru fermele mari, încurajarea simultană a fermelor mici, toate acestea sunt schimbări cu impact direct asupra competitivității producătorilor români, dar care sunt, în opinia sa, prea puțin dezbătute în spațiul public autohton. România, a remarcat Horia Cardoș, are o influență limitată în procesul de decizie european, ceea ce face cu atât mai importantă anticiparea acestor schimbări la nivel de strategie de afaceri.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.