Inteligența artificială nu este un inamic, ci o oportunitate care ne poate transforma carierele, stilul de viață și chiar societatea. Nevenca Doca, Director Executiv Senior Resurse Umane la Banca Transilvania, și Valentina Dragomir, Country Manager România la Evotrust, au abordat atât oportunitățile, cât și riscurile utilizării AI în mediul profesional, la Reinventarea României, emisiune realizată de Forbes România.
Nevenca Doca a subliniat că automatizarea nu este un fenomen nou în banking – procesele tehnologizate fiind adoptate chiar înainte de pandemie. Criza sanitară a accelerat însă masiv implementarea acestora, iar acum, AI este folosită în activități de analiză de date, dezvoltare software, training și chiar în identificarea nevoilor de învățare ale angajaților.
„Noile tehnologii răspund simultan așteptărilor investitorilor, care caută eficiență și randament, ale angajaților, care vor să muncească mai puțin și să câștige mai bine, și ale clienților, care își doresc acces rapid și simplu la servicii. În plus, generațiile tinere caută echilibru între viața personală și cea profesională, iar AI poate susține acest echilibru”, a explicat Nevenca Doca.
Valentina Dragomir a completat: „Inteligența artificială automatizează taskurile repetitive, fără a elimina neapărat rolul omului. Oferă angajaților timpul necesar pentru a se concentra pe activități creative, strategice, de inovare – exact ceea ce nu poate face un algoritm.”
Ea a subliniat că în țări avansate precum Japonia, SUA sau Marea Britanie, până la 40% din activitatea angajaților este deja automatizată, creând premisele unor programe de lucru mai scurte, fără scăderea productivității.
Cu toate acestea, ambele invitate au tras un semnal de alarmă în privința riscurilor generate de o utilizare necorespunzătoare a AI.
„Halucinațiile AI – adică răspunsurile greșite generate de lipsa datelor corecte – sunt o realitate. La fel, pericolul breșelor de confidențialitate. Datele pe care le introducem în aceste instrumente trebuie protejate. Nu putem permite ca informații sensibile să ajungă în afara organizației”, a spus Nevenca Doca, subliniind importanța folosirii de tool-uri sigure și certificate.
Ea a mai remarcat și nevoia unei reglementări clare: „Este nevoie de cadre etice și juridice clare, pentru că AI poate fi folosită și în scopuri negative, dacă ajunge pe mâini greșite.”
Valentina Dragomir a subliniat aceeași idee: „În România, sunt mii de cazuri de atacuri cibernetice nerezolvate. Securitatea trebuie să fie o prioritate. Totodată, AI poate deveni un pericol dacă este folosită pentru a accesa neautorizat date sau pentru a influența decizii în mod incorect.”
Întrebată despre impactul automatizării în domeniul resurselor umane, Nevenca Doca a explicat că, deși unele companii folosesc AI pentru screeningul inițial al candidaților, decizia finală de angajare trebuie să rămână umană: „La Banca Transilvania, ne interesează mult mai mult decât competențele tehnice – cultura, valorile și potrivirea cu echipa . Asta nu o poate evalua încă niciun robot.”
Totodată, în HR, AI este deja folosită pentru recomandări personalizate de training, managementul datelor de compensații sau dezvoltarea profesională, dar rămâne un instrument complementar, nu un înlocuitor.
Viitorul muncii în era AI: „Frica de schimbare ne costă mai mult decât schimbarea în sine”
Pornind de la o statistică îngrijorătoare, prezentată în cadrul emisiunii — potrivit unui raport Goldman Sachs, până în 2030 ar putea fi automatizate până la 300 de milioane de locuri de muncă la nivel global. Invitatele emisiunii au subliniat că această tranziție nu ar trebui văzută ca un „război” între oameni și tehnologie, ci mai degrabă ca un moment cheie de adaptare și reinventare.
„Poziționarea în opoziție și în conflict ne setează pentru dezamăgiri. Este o oportunitate, nu un inamic”, a explicat Nevenca Doca, subliniind că modul în care alegem să privim aceste schimbări determină felul în care ne adaptăm la ele.
Ea a atras atenția că, în loc să ne întrebăm „ce pierdem”, ar trebui să explorăm „ce putem câștiga” și cum putem folosi noile instrumente digitale pentru a ne face munca mai eficientă și a dat exemplul propriilor experiențe din sectorul bancar, unde nicio persoană nu a fost concediată în urma implementării unor noi tehnologii, ci dimpotrivă, procesele au devenit mai rapide, iar angajații au fost sprijiniți să învețe.
„Nu mai putem funcționa după ideea că termin o facultate și asta e, lucrez 30 de ani același lucru. Trebuie să învățăm toată viața”, a completat Valentina Dragomir, subliniind importanța educației continue și a reconversiei profesionale.
Ambele invitate au explicat că rezistența la schimbare este principalul risc pentru angajați, nu tehnologia în sine. Frica vine adesea din necunoaștere și din lipsa unei culturi digitale dezvoltate. Tocmai de aceea, au fost deja inițiate programe interne pentru instruirea angajaților în utilizarea AI — de la utilizatori obișnuiți, la manageri și programatori — iar legislația a început și ea să țină pasul, reglementând utilizarea etică a inteligenței artificiale la locul de muncă.
În plus, s-a vorbit și despre un nou tip de excluziune care amenință societățile: excluziunea digitală. Cei care nu dobândesc competențe digitale riscă să nu mai poată accesa locuri de muncă în viitor. Iar în România, acest pericol este real.
„Avem 17 milioane de utilizatori activi pe rețele sociale. Asta înseamnă că avem instrumentele: telefoane, internet. Trebuie doar să le folosim pentru mai mult decât entertainment”, a punctat Valentina Dragomir.
În ceea ce privește viitorul imediat, invitatele emisiunii văd o creștere puternică a nevoii de specialiști în securitate cibernetică, etică AI, prompt engineering sau coaching digital. Totodată, se estimează că 60% dintre locurile de muncă vor necesita competențe digitale de bază în următorii ani.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.