FacebookTwitterLinkedIn

România are în față o oportunitate economică istorică în contextul noilor macrotrenduri: regionalizarea globalizării, întărirea flancului estic NATO, reconstrucția Ucrainei. Mai trebuie doar să înțeleagă asta și autoritățile române.

Este seară, la jumătatea lunii decembrie, și cei mai mulți dintre corporatiștii din zona Floreasca-Barbu Văcărescu, cel mai fierbinte district de business al României, se grăbesc spre case, cu gândul la cadourile de final de an, dar și la lista de task-uri pe care le mai au de făcut până la vacanță. De la parterul uneia dintre cele mai mari clădiri din zonă se aude muzica. Este un concert live și, după câteva melodii, formația ia o pauză și sunt invitați pe mica scenă a restaurantului „cei mai vechi oameni din companie. Unde e Sorin?”, întreabă artistul în timp ce pe scenă își face apariția Sorin Preda, cel care fonda în urmă cu 18 ani Global Vision. Între timp, compania a dezvoltat și construit peste 1,7 milioane de metri pătrați și administrează 800.000 metri pătrați în cadrul diviziei de asset & property management, iar de la finalul anului 2022 are și o nouă imagine de brand care, după cum spune fondatorul, susține noua poziționare – mai agilă și mai flexibilă.

Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?

O lună mai târziu, Sorin Preda, fondatorul și CEO‑ul Global Vision, este tot într‑una din clădirile din zona Floreasca-Barbu Văcărescu, chiar vizavi de cea care a găzduit petrecerea aniversară. Suntem în biroul său și discutăm despre oportunitățile pe care le oferă România și care l-au determinat să reconsidere dimensiunea rolului pe care îl poate juca piața locală în businessul său, comparativ cu perspectivele pe care le oferă piețele internaționale. 

„Vorbim de doi-trei ani despre o descentralizare a globalizării, astăzi îi simțim deja efectele, se întâmplă, iar acest fenomen are un obiectiv major: managementul mai sigur al lanțurilor de aprovizionare, în contextul obiectivului de creștere a competitivității economice și de menținere a unei supremații mondiale. SUA și China sunt într-o competiție uriașă, iar senzația mea este că Europa și statele sale sunt undeva la mijloc, prinse în schemele, foarte evidente astăzi, de patriotism economic ale celor două mari puteri economice. Spuneam în 2022 – și cred că între timp s-a confirmat ideea – că toate statele vor gândi postpandemie global, dar vor acționa în cel mai pur interes local. SUA, prin pachetul de subvenții fără precedent, de peste 400 de miliarde de dolari, nu fac decât să confirme această orientare patriotică a economiei, linie urmată de China deja de foarte mulți ani. În afara celor două puteri economice, avem și un al treilea exemplu, India, care a aprobat, de curând, aproape 200 de miliarde de dolari, ajutor de stat, pentru companiile care își mută producția din China. Cu alte cuvinte, lupta pentru supremație economică este mai mare decât a fost vreodată.” 

Marea întrebare în acest context este ce va face Europa, care împarte podiumul economic global cu SUA și China? Antreprenorul spune că regionalizarea globalizării transformă România „fără doar și poate” într-un pol de atracție, însă mai departe trebuie să gândim cu atenție un plan de dezvoltare a țării pe termen lung. 

„Nu sunt 100% convins că în prezent avem cel mai eficient, cel mai structurat și cel mai bine organizat plan pentru a recupera decalajul față de celelalte țări, în primul rând, față de țările care sunt în competiție directă cu România pentru atragerea de noi investiții: Polonia, Ungaria, Croația, Slovacia etc. Dar admit, și mă bucur să spun, că în ultimii trei ani am simțit, în sfârșit, focus, viziune și progres mai bune în domeniul infrastructurii. Când vorbim de regionalizarea globalizării, trebuie să gândești pe termen mediu și lung, pentru că într-un an sau doi nimic major nu se întâmplă. Am fost mai optimiști la începutul pandemiei și credeam că vom vedea, mai rapid, noi jucători mari în industria locală. Deciziile de investiții s-au tot amânat, a început războiul imediat după pandemie, dar direcția a rămas aceeași: re/near/friend-shoring.” 

Astfel, diferențele și decalajele de dezvoltare a României au la bază provocări care provin din infrastructură și din tendința demografică. Un raport al Băncii Mondiale arată că peste 20% din forța de muncă activă a țării trăiește peste granițe, comparativ cu un nivel de până în 10% în rândul țărilor din jurul nostru. 

„Poți adresa această situație doar prin câteva modalități. În primul rând, aduci forță de muncă din străinătate, iar în al doilea rând, investești masiv în sănătate, educație și infrastructură. Aici este problema și oportunitatea noastră economică. Dacă vrei ca pe termen mediu să poți schimba ceva, trebuie să aduci măcar 10-15% din acești oameni înapoi. Oamenii s-ar întoarce dacă ar avea sisteme de sănătate, de educație pentru copiii lor și infrastructură. Cu ajutorul unor programe speciale, sunt convins că și natalitatea poate crește.” 

Totodată, războiul din Ucraina transformă România într-un punct de interes pe harta internațională și generează o importantă oportunitate geopolitică și economică. Dar aceasta nu se va materializa de la sine, iar abordarea decidenților politici trebuie să fie strategică și proactivă. 

„Economic vorbind, «defilăm» cu ce avem astăzi, adică un număr mic de antreprenori per capita, slab capitalizați (lucru care se vede direct în numărul companiilor românești care s-au extins pe plan internațional) și un organism guvernamental în reformare pe zona de atragere de investiții strategice. Îmi doresc foarte mult ca această nouă agenție să reușească să abordeze structurat și proactiv investitori strategici, care provin din țări puternice, care pot susține interesele României atunci când este nevoie. Și să coaguleze în jurul ei antreprenorii locali care pot aduce valoare adaugată și pot deveni parteneri pe termen lung ai acestor investitori, în diferite asocieri. «Global meets local» ar fi un bun motto. Cine își imaginează că putem supraviețui acestui tsunami economic fără cancelariile de la Berlin, Paris, Washington și altele, precum și fără capitalurile care pot veni din aceste țări, cred că greșește. Avem un exemplu recent, care se numește Schengen. Pentru atingerea acestor obiective, la nivel politic este nevoie de stabilitate și echipe de oameni competenți, sprijiniți politic. Nu poți să schimbi absolut nimic în educație, infrastructură, sănătate, economie, diplomație, cu miniștri sau directori schimbați o dată la șase luni și cu leadership politic care vine de fiecare dată cu altă viziune.” 

Promovarea României pe plan internațional este vitală, iar autoritățile ar trebui să se concentreze pe organizarea de summituri prin care să promoveze parteneriate bilaterale de afaceri. Totuși, pentru modul în care este realizată această promovare, ne putem inspira de la țări mai avansate, consideră antreprenorul. „România trebuie pusă pe harta marilor fluxuri comerciale și financiare, iar acest lucru nu se poate face decât prin parteneri economici strategici. Trebuie să avem grijă, mai întâi, ca aceia care au venit în România de ani buni și au avut succes aici să fie primii noștri ambasadori de țară. Aș investi masiv în materiale de marketing care să prezinte cazuri de succes pe industrii, tipuri de capital investit etc. Prezentările noastre în cadrul conferințelor internaționale trebuie să meargă în zona aceasta și acolo nu trebuie să fie prezent doar un funcționar al statului român, ci și un investitor care are deja experiențe pozitive aici. Am fost în SUA și l-am văzut pe CEO-ul global Daimler AG vorbind despre ce a făcut compania în America, cum l-a primit America. Vorbeau investitorii, nu ministrul economiei din SUA. Volvo, BMW și alții au povestit ce fac ei acolo și care este filozofia, care sunt beneficiile oferite de guvern etc.” 

Reconstrucția Ucrainei va reprezenta un proces în care România poate juca un rol principal, iar regiunea Moldovei are potențialul de a deveni un hub important în planul de reconstrucție. Sorin Preda este de părere că ar trebui să existe deja un grup de lucru în România pentru a gestiona această posibilă oportunitate economică. 

„Sunt convins că agenda guvernamentală are multe provocări în această perioadă, dar acele organisme care au în atribuții strategie de dezvoltare economică trebuie să pună reconstrucția Ucrainei în topul priorităților, pentru că poate da o perspectivă, de exemplu, asupra a ceea ce trebuie făcut cu porturile și parcurile industriale din România, cele din zona de nord-est, în mod special. Avem un potențial uriaș pentru porturile Brăila-Galați-Constanța, ar trebui conectate de urgență cu infrastructura rutieră-feroviară. În următorii ani, trebuie pus accent major pe regiunile de la granița cu Ucraina, cele cinci-șase județe, și dezvoltată o strategie în vederea atragerii în zona de capacități de producție pentru materiale și echipamente necesare a fi livrate și asamblate ulterior în Ucraina. Sună cinic, dar reconstrucția Ucrainei este șansa acestor regiuni economice rămase în urmă la o reindustrializare și un val de investiții de capital fără precedent. La Global Vision, noi punem deja un mare accent pe această zonă. După Constanța Business Park, avem deja planificate și alte dezvoltări pe regiunea nord-est.”

Global/Local Vision

Dezvoltatorul imobiliar Global Vision a devenit tot mai cunoscut în ultimii ani, pe măsură ce a dezvoltat proiecte de referință, mai ales pe segmentul industrial și logistic, dezvoltând facilități care s-au dovedit atractive pentru investitori, inclusiv pentru noi intrări în piața locală. Dar, odată cu noua imagine de brand, una dintre direcțiile pe care se concentrează compania se va concretiza prin extinderea portofoliului propriu de spații de birouri. 

„Vom juca un rol din ce în ce mai important în segmentul spațiilor de birouri. După industrial și logistică, vrem să punem în ofertă și în «value proposition-ul» nostru pentru clienți și componenta office. Cel mai probabil, tot în parteneriat, așa cum acționăm și pe segmentul de spații logistice și industriale, pentru că atunci când vrei să devii semnificativ trebuie să ai putere financiară, capital de investit și, probabil anul acesta, vom vorbi mai mult despre segmentul office”, spune fondatorul companiei care, pe lângă dezvoltare imobiliară, este prezentă și în segmentele asset & property management și construcții.

Totodată, Sorin Preda a găsit o oportunitate în piața spațiilor de birouri. „Noi intrăm într-o zonă de dimensiuni mici și medii pentru că vrem să adresăm în primul rând nevoile segmentului de IMM, motorul oricărei economii puternice. Ne dorim să îi avem mai aproape și pe partenerii noștri de afaceri și căutăm clădiri amplasate în zonele centrale de business, care permit companiilor să aibă la dispoziție chiar și suprafețe de birouri de 50-100-200 de metri pătrați. De fapt, aceasta cred că este problema sectorului mare al spațiilor de birouri, a fost gândit pentru corporații, iar dacă unele corporații se vor descentraliza și se vor sparge în bucăți, va exista o provocare pentru acest tip de produs de real estate”.

În prezent, Global Vision deține o clădire cu funcțiuni multiple, inclusiv spații de birouri, de aproximativ 3.400 de metri pătrați, în apropiere de Centrul Vechi al Capitalei, Brătianu Business Center. În a doua parte a anului trecut, compania a cumpărat clădirea de birouri Nova Building, din zona Florească-Barbu Văcărescu, cu o suprafață de aproximativ 7.000 de metri pătrați, pentru care a plătit circa 10 milioane de euro. Redenumită Corner Office Building, clădirea urmează să fie renovată și îmbunătățită și va include și noul sediu central al companiei, fiind amplasată chiar în proximitatea Globalworth Tower, clădirea în care se află acum sediul Global Vision. „Avem încă șase proiecte în analiză, dintre care patru sunt greenfield. Vrem să începem proiecte în Constanța, Oradea, Timișoara și în alte orașe importante.” 

Dar Global Vision va continua și dezvoltarea parcurilor logistice, industriale și de business de dimensiuni mari, segment în care este recunoscut ca unul dintre cei mai importanți de pe piața locală.

„Ne continuăm expansiunea în primele 15 orașe din România, suntem deja prezenți în șapte orașe, avem terenuri securizate în alte patru orașe și mai avem patru orașe în care facem analize preliminare. «Land development-ul» este cheia în businessul nostru de parcuri industriale. Nu poți face nimic dacă nu ai terenurile dezvoltate, pentru că este o etapă grea, care durează, iar investitorii care vin și spun că au luat decizia de relocare vor să știe unde se relochează și vor să vadă Planul Urbanistic Zonal de dezvoltare aprobat, terenul achiziționat, soluții de utilități, drumuri de acces (…) absolut totul.”

Astăzi, compania este prezentă în Constanța, București, Pitești, Timișoara, Arad, Oradea și Târgu Mureș, dar are terenuri securizate și în Turda, Craiova, Ploiești și Bacău și țintește zone precum Iași, Cluj, Sibiu, Brașov, Galați și Deva. 

Proiectul din Constanța este unul interesant din perspectiva impactului pe care îl poate avea asupra dezvoltării regiunii, în contextul în care Global Vision a cumpărat în 2017 un teren de aproape 100 de hectare, pe care dezvoltă pas cu pas un proiect integrat care ar putea ajunge la o valoare totală de 350 de milioane de euro. Primele două unități din proiect sunt 100% ocupate, adresându-se producției și depozitării, iar următoarele două unități sunt în curs de autorizare. 

„Vrem să dezvoltăm în Constanța Business Park un concept integrat de tip «Gateway», să creăm un liant astfel încât activitățile economice din port să fie legate de oraș, de restul țării și chiar de regiunea CEE. Proiectul din Constanța are șansa asta, pentru că are dimensiunea necesară, funcțiuni multiple de retail, comercial, birouri, spații cu altă destinație, producție, depozitare și un nod intermodal care face legătura între Dunăre, Marea Neagră, calea ferată și autostradă. România ar trebui să aibă mult mai multe proiecte de genul acesta pentru a compensa lipsa infrastructurii”, spune Sorin Preda, un susținător al dezvoltărilor intermodale, mai ales în contextul în care România vrea să atragă noi investitori și investiții care să ducă la un nou nivel de dezvoltare economică. Global Vision dezvoltă astăzi lângă aeroportul Henri Coandă din Capitală și proiectul numit Otopeni City Logistics, care are potențial de a deveni tot un nod intermodal. „Ne dorim să construim un nod intermodal mare și în București, pentru că nu există. Am demarat deja un proiect la Otopeni, unde vom avea anul acesta prima unitate logistică de 6.000 de metri pătrați. Poate fi chiar și acesta primul proiect pe care să-l extindem intermodal în regiunea București, pentru că avem Gara Balotești și Aeroportul Internațional Henri Coandă în proximitate. Dar țintim și terenuri mai mari în zona București, cu acces facil la intersecții de infrastructură de transport, unde vom dezvolta o replică a proiectului de la Constanța”.