FacebookTwitterLinkedIn

România are în față o oportunitate istorică creată din alinierea unor factori favorabili la nivel național și internațional astfel încât să poată face un „salt cuantic” la nivel economic în următorii ani, profitând de fondurile disponibile și de oportunitățile tranziției verzi. Și totuși...

Poate că este soarele dimineții, care încălzește ușor orașul, după multe zile de frig aspru. Sau poate că este o analiză la rece, în urma experienței de peste 20 de ani în banking și engineering. Indiferent de motiv, Lara Tassan Zanin este, probabil, cel mai optimist șef al unui birou local al unei instituții financiare internaționale. Dar este la fel de important să urmărim cu atenție avertismentele discrete, dar ferme pe care le aduce în discuție.

„În mod concret, acest PNRR despre care toată lumea vorbește nu este doar o oportunitate incredibilă datorită volumului de bani, pentru că volumul fondurilor disponibile nu cred că este o problemă atât de mare în această țară, însă a adus noutăți asupra modului în care guvernul lucrează cu programele europene”, afirmă cea care conduce de peste patru ani biroul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru România.

Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?

Mult-discutatul PNRR înseamnă o oportunitate de peste 29 de miliarde de euro pentru România, bani destinați în principal proiectelor verzi și celor de digitalizare, dintre care doar 4 miliarde reprezintă componenta pentru sectorul privat, comparativ cu alte țări europene unde sectorul public a primit o atenție limitată prin acest program. 

„Este o anumită temere referitoare la faptul că PNRR-ul României are destul de puține oportunități pentru sectorul privat comparativ cu alte țări precum Grecia. Este adevărat, pe de altă parte, că România se confruntă cu o lipsă cronică de investiții. Având în vedere că în perioada 2021-2027 va fi mai puțin loc pentru infrastructură mare, PNRR-ul este, practic, ultima ocazie pentru România pentru a obține finanțări mari pentru infrastructură. Personal, chiar validez modul în care s-a făcut împărțirea fondurilor între public și privat, dar este foarte important ca fondurile pentru sectorul privat să fie utilizate în mod eficient.” 

Astfel, mediul privat va primi 4 miliarde de euro, fonduri care ar trebui pe cât posibil să fie utilizate pentru a mobiliza la rândul lor cât mai multe finanțări într-un mod cât mai eficient. Spre exemplu, grupul BEI va gestiona 1,2 miliarde de euro, cu un „leverage” (efect de levier, care face posibilă o expunere suplimentară față de capitalul investit) estimat de 4x, însemnând că vor fi mobilizate prin instrumentele create investiții totale de aproximativ 5 miliarde de euro. 

„Am publicat primul apel pe zona de private equity (pentru Fondul de fonduri de capital de risc pentru Redresare, o componentă a PNRR cu o alocare de 400 de milioane de euro, care va fi administrat de Fondul European de Investiții, parte a grupului Băncii Europene pentru Investiții – n. red.) Am primit mai multe propuneri. Acesta este un alt element pozitiv. Piața de private equity s-a maturizat, s-a extins, este mult mai pregătită să furnizeze sprijin către piață decât era în urmă cu 10 ani. Dar problema pe care o avem acum este că fondurile nu găsesc partea lor de capital din cauza efectelor de contagiune ale agresiunii militare din Ucraina, precum dobânzile crescute și incertitudinea din regiune. Contribuția noastră la fondurile de fonduri este de obicei în jur de 50%. (…) Cred că ar trebui făcut un efort la nivel guvernamental pentru a permite ca resurse noi, precum fondurile de pensii, să joace un rol mai important aici.”

În plus, dinamismul crescut în piață conturează o tendință pozitivă pentru că există un interes mare din partea unor jucători prezenți la nivel local care înțeleg că portofoliul de investiții trebuie să se concentreze pe investiții care să se califice din punct de vedere al eligibilității climatice și al sustenabilității. „În urmă cu 10 ani, acest apel ar fi rămas fără răspuns, pentru că nimeni nu ar fi simțit că găsește atât de multe proiecte verzi. Acum au experiență, există mai mulți manageri de fond experimentați, există și manageri noi de fond, există o aliniere a perspectivelor și obiectivelor legat de ESG și vedem că multe dintre fondurile noi sau fondurile aflate la a doua generație au echipe noi și sunt pregătite să joace un rol în piața de fonduri de private equity cu focus climatic. Piața se pregătește să facă un salt cuantic.” 

Oportunitatea istorică a României este dată și de caracteristici precum dimensiunea țării, mărimea potențială a pieței, accesul la Marea Neagră și la resurse și, nu în ultimul rând, de agricultură, despre care Lara Tassan Zanin crede că poate fi unul dintre cele trei sectoare-locomotivă ale României care să conducă paradigma tranziției. 

„Este nevoie de o strategie pentru sectorul agribusiness, astfel încât să faci mai multă procesare aici, să ai un lanț integrat în România, să crești marjele și să vinzi produse finite, nu materii prime, mai ales pe produse bio, pentru că în România totul poate fi încă bio. Este o oportunitate incredibilă dacă agricultura ar fi considerată ca fiind unul dintre primele trei sectoare care să conducă viitorul României.” 

Însă agricultura nu poate fi un sector în care cea mai mare parte din forța de dezvoltare să vină din partea mediului privat, cel puțin nu atunci când este vorba despre investițiile în infrastructura primară. 

„Pentru noi, agricultura este un sector important și un sector-cheie pentru a crește economia românească într-un mod sustenabil, pentru că aici România are avantaje foarte mari comparativ cu alții, dar guvernul trebuie să facă primul pas în această privință și să acționeze după o strategie. (…) În agricultură ai câțiva jucători mari care nu sunt interesați neapărat de dezvoltarea lanțului de aprovizionare, sunt mai mult fermieri și producători de materii prime. Dar, mai important, avem nevoie de legi care să faciliteze crearea de cooperative și să stimuleze investițiile în infrastructura primară, cum ar fi irigațiile. Aceste evoluții vor permite sectorului să acceseze fonduri UE și finanțări de la instituții financiare și nefinanciare.” 

Cine conduce dezvoltarea și care este rolul statului în raport cu mediul privat? Un răspuns regăsit în opiniile exprimate de oamenii de afaceri de-a lungul timpului ne arată că este cu atât mai bine cu cât statul se implică mai puțin. Însă șefa BEI pentru România este de părere că statul trebuie să ajute, să faciliteze și să încurajeze, mai ales în cazul agriculturii. De asemenea, ea observă îmbunătățirea dialogului public-privat în România și apariția premiselor pentru ca acesta să treacă la următorul nivel. „România ar beneficia enorm și dacă ar face un salt calitativ în ceea ce privește mentalitatea de inovare. Sperăm că guvernul va face acest lucru, dar în România cred că va rămâne paradigma valorică în care sectorul privat conduce schimbarea, iar guvernul doar recuperează decalajul față de sectorul privat, în special în domeniul tehnologiei și al afacerilor inovatoare. În mod normal, guvernul ar trebui să stabilească direcția, iar sectorul privat să amplifice efortul.”

Ca un risc, oficialul BEI consideră că România are un deficit important de capacitate administrativă, în special în ceea ce privește anumite componente ale sectorului public, care trebuie să gestioneze mai multe activități, precum PNRR și tranziția ecologică, pe lângă activitățile obișnuite, în următorii ani. Prin urmare, Lara Tassan Zanin spune că România ar trebui să faciliteze și să stimuleze transferul temporar de resurse care există deja pe statul de plată al statului pentru a deservi mai eficient domenii cu personal insuficient, cum ar fi sectorul energetic. „Cred că s-a atins capacitatea maximă de lucru (și din cauza dificultății de a recruta acum funcționari publici) și ar trebui să se acorde mai multă atenție motivării și menținerii forței de muncă existente, încercând să se faciliteze transferul de persoane. Probabil că sunt destui oameni în sectorul public din România, dar nu sunt acolo unde ai nevoie de ei.”

În ceea ce privește sectorul privat, liderul BEI pentru România remarcă o anumită lipsă de capacitate atunci când vine vorba de poziții de manageri operaționali, care sunt adesea scoși dintr-o schemă administrativă.

„Nu se atribuie suficientă valoare managerilor operaționali. Ei sunt considerați un cost inutil și sunt eliminați, de la restaurante la industrie. Iar asta înseamnă ineficiență, o calitate mai scăzută a livrării și a producției, mai puțină capacitate de inovare.” 

România, în ansamblu, se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de disponibilitatea competențelor pe piața muncii și de investițiile în capitalul uman, o problemă alimentată de tendința de migrație, dar și de lipsa investițiilor în formarea angajaților din economie.

„Este nevoie și de o injecție de cunoștințe pentru ca România să facă acest salt calitativ. România este țara din UE în care companiile investesc mai puțin în pregătirea angajaților, nu există pregătire. Și asta nu se vede doar în industrie și în HoReCa, de exemplu. Modelele de afaceri de aici se bazează de multe ori pe forța de muncă ieftină și pe costuri reduse de business. Este timpul să trecem peste asta. Am văzut că în România costurile cu forța de muncă cresc și vedem de prea multe ori investitori care opresc investițiile pentru că nu găsesc suficientă forță de muncă necalificată și calificată. De ce se întâmplă acest lucru, având în vedere că aveți o diasporă importantă de persoane calificate și necalificate?” 

România poate profita de oportunitatea „tranziției gemene” – verde și digitală –, deoarece acest proces complex se va baza și pe noile tehnologii, pentru care angajații vor avea nevoie de noi competențe.

„Tranziția verde este resimțită mai semnificativ în Europa decât în alte locuri din lume, iar tehnologia va permite companiilor să devină verzi mai repede. Este un nou impuls pentru a cumpăra tehnologii inovatoare, nu doar pentru că noile echipamente produc mai eficient, ci și pentru că acestea consumă mai puțin și îmbunătățesc obiectivul ESG al companiei care cumpără tehnologia. Tranziția ecologică stimulează inovarea, iar inovarea alimentează tranziția ecologică: un cerc virtuos pentru Europa! (…) Cred că atunci când investitorilor le va fi clar că aceste tehnologii îi vor ajuta să își atingă obiectivele ESG, aceștia vor trebui să își instruiască angajații, deoarece tehnologiile sofisticate necesită instruire. Un alt stimulent pentru a reduce deficitul de cunoștințe.”

Unele dintre prioritățile grupului BEI pentru viitor se referă la crearea unui portofoliu de investiții durabile și ecologice, inclusiv în domeniul energiei curate, care se reflectă și în evoluția cererii din economia locală. Până în urmă cu doi-trei ani, principalele direcții ale BEI erau legate de transporturi, energie, regenerare urbană și IMM-uri, dar instituția a început să privească mai atent sănătatea și educația ca factori-cheie în inversarea fenomenului de migrație din România. „Trebuie să aduci oamenii înapoi, trebuie să îi reții aici, iar unul dintre motivele pentru care mulți vor să plece este legat de educație și sănătate pentru copiii lor. De aceea, ne-am bucurat să răspundem cererii guvernului de a investi în învățământul superior și în sănătatea terțiară.”

În ceea ce privește agenda Grupului Băncii Europene de Investiții pentru perioada următoare, în capul listei se află tranziția către economia verde, dar Lara Tassan Zanin precizează că aceasta nu înseamnă doar energie, așa cum se reflectă în mare parte astăzi prin proiectele și inițiativele anunțate la nivel local, ci și elemente precum economia circulară, eficiența energetică, stocarea energiei, silvicultura, irigațiile.

„Este momentul ca economia României să investească pentru a rămâne competitivă în viitorul apropiat față de alte piețe și adresez acest mesaj în mod special sectorului privat. În urma creșterii dobânzilor, poate exista tendința de a opri sau de a amâna investițiile, în special cele verzi. Produsele noastre sunt tocmai pentru a încerca să păstrăm accesul la finanțare și să limităm costul finanțării, astfel încât companiile românești să poată continua să investească pentru a deveni mai verzi, mai digitale, mai competitive. Aceasta este direcția pentru noi.”

Opiniile exprimate aparțin persoanei intervievate și nu reprezintă punctul de vedere oficial al Grupului BEI.