
A fost singura discuție din cadrul proiectului editorial care nu a avut loc față în față, ci virtual, prin Zoom – o validare a modului de lucru pe care îl experimentăm. Dar planurile lui Horațiu Țepeș, cel mai tânăr dintre antreprenorii din Forbes 500, sunt cât se poate de reale.
Nu sunt multe companiile românești care au reușit să crească permanent în ultimul deceniu, dar nume precum Dedeman sau grupul Fildas-Catena sunt, probabil, printre primele care vin în minte, fiind cunoscute de toată lumea. Însă prezența alături de aceste nume a unei afaceri cu materiale de construcții dezvoltate de un tânăr născut în 1980 în județul Brașov poate surprinde.
Numai că dezvoltarea producătorului de acoperișuri Bilka din Brașov s-a bazat mereu pe o viziune strategică, bine ancorată în realitățile economice și în evoluția pieței, iar acum antreprenorul Horațiu Țepeș privește viitorul companiei dincolo de un prag pe cât de simbolic, pe atât de greu de atins: afaceri de peste un miliard de lei de anul trecut. Următoarea etapă de dezvoltare strategică are o direcție clară: piața din Uniunea Europeană.
Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?
„În cinci ani, vom avea, cel puțin în fază incipientă, o fabrică în afara țării, pe care o vedem în Slovacia, și probabil un mic punct în Ungaria. Anul trecut am exportat de aproximativ 30 de milioane de euro. Poate părea o valoare destul de mare, dar raportat la cifra noastră de afaceri nu este chiar așa”, spune Horațiu Țepeș din biroul său din Brașov.
Ideea sa, de a construi fabrici prin investiții greenfield în piețele externe, se bazează pe modul în care este structurată piața materialelor de construcții la nivelul Uniunii Europene, unde logica de business te împinge să produci cât mai aproape de piețele de desfacere pentru a fi mai eficient și mai profitabil.
„Am ajuns lider de piață în România în 2012, la cinci ani de activitate. Eram într-o piață cu o concurență slabă, aș putea zice chiar blazată, iar provocarea a fost să ne consolidăm poziția în piață și tot ce am făcut în România trebuie să facem și în afară. Sunt grupuri care au ajuns la cifră de afaceri de 6-7 miliarde de euro cu 50-60 de fabrici. De ce nu am putea să o facem și noi? Mai mult mă ambiționează faptul că românii încă nu au făcut asta (extindere în străinătate – n. red.). Avem companii românești foarte bune, sănătoase, dar care nu au făcut asta.”
Horațiu Țepeș se așteaptă ca prima fabrică externă să fie mai greu de realizat, însă ulterior va avea acces cu mai multă ușurință spre piețele din UE. De asemenea, știe că piața europeană nu poate fi abordată în mod unitar cu aceeași gamă de produse, pentru că nevoile diferă în funcție de specificul fiecărei țări.
„Vrem să satisfacem nevoia internă, să venim cu investiții în produse complementare, iar apoi vrem să replicăm în afară ce am făcut aici. Evident că pe piețele unde nu putem merge să producem țiglă metalică o să o facem cu panouri termoizolante. Dar în nordul Europei, spre exemplu, trebuie să mergem cu țiglă metalică, acolo nu am avea ce să facem cu tigle ceramice sau de beton. Știm ce avem de făcut!”
Parte din dezvoltarea strategică și din diversificarea produselor oferite stă și în noua fabrică de panouri termoizolante pe care Bilka o construiește de câțiva ani și cu a cărei punere în funcțiune a întârziat deja mai mulți. Această fabrică ar trebui să producă la capacitate normală anul următor, iar în trei ani va reprezenta o investiție matură.
„Planul inițial pentru fabrica nouă a fost de 20 de milioane de euro și la final vom ajunge cu investiția la 35 de milioane de euro. S-au scumpit utilajele, materialele de construcții, mâna de lucru, am refăcut contractele și am acceptat noi termeni de nenumărate ori. Am avut autorizații de construcție serparate pe mai multe părți din fabrică, pentru că ne era teamă să nu blocăm o parte cu alta, au fost multe puncte nevralgice acolo.”
Viziunea completă de dezvoltare Bilka pentru piața internă cuprinde patru segmente de produse, de la cel rezidențial la segmentul industrial, cu hale la cheie, și până la o divizie de profile de gips-carton, respectiv una de uși de garaj. Până acum, investițiile Bilka s-au ridicat la 70 de milioane de euro, iar în următorii ani ar putea crește accelerat.
„Vorbind în valorile de acum, probabil că la acel moment vom ajunge cu investițiile undeva la 170-200 de milioane de euro, dar vom vedea și care este dimensiunea pieței, pentru că noi acum vedem suficient ca pe un teren de 12 hectare să facem 6,5 hectare de hale dedicate doar pentru panouri termoizolante. Dar dacă piața va crește foarte mult, vom avea și la nord, și la sud oportunități foarte mari de desfacere, cu siguranță va trebui să relocăm și să ne adaptăm vremurilor. Deci planurile pentru România în următorii 10 ani vor fi tot de investiții”.
Următorii 30 de ani
Întârzierile și creșterile de costuri înregistrate de Bilka pentru noua fabrică de panouri termoizolante nu sunt provocări ușor de gestionat, dar imaginea este atenuată dacă faci un pas în spate și te uiți la parcursul companiei, așa cum o face Horațiu Țepeș, printr-o perspectivă de câteva decenii, unde întârzierile de tre-cinci ani nu te abat de la direcție.
„Nu a fost nimic la întâmplare. Poate părea așa, dar nu e absolut deloc, investițiile au fost mereu parte din planul nostru și știm ce vom face și în următorii 30 de ani. E drept, intervalul de timp în care se fac investițiile are o anumită marjă de +/- 3 ani, așa cum este cazul cu investiția în fabrica nouă. Nu aveam de unde să știm că ne vor întârzia condițiile de mediu, birocrația, livrările de utilaje etc. Dar știam încă de acum 10 ani ce vom face și știm și acum ce vom face în următorii 30 de ani.”
Privind în urmă la ceea ce ar fi putut face diferit în ultimii zece ani, Horațiu Țepeș spune că ar fi realizat mai devreme o parte din planurile de dezvoltare pe care le are în prezent, precum fabrica de panouri sau producția pe plan internațional. Însă strategia și direcția rămân aceleași, conforme cu planul de dezvoltare strategică.
La acest moment, nu se gândește să mute sediul companiei din Brașov la București, întrucât nu regăsește suficiente avantaje într-o astfel de mutare. Dar nu exclude ca o parte din conducerea firmei să fie localizată în vestul Europei. „În următorii 15 ani, se poate întâmpla să avem o bună parte din conducere undeva mai la mijlocul Europei, depinde de ce vom face în Germania și depinde de modul cum vor sta lucrurile la momentul acela. Nu ne-am muta la Varșovia, în niciun caz, dar la momentul potrivit nu spunem nu pentru Germania. Challenge‑ul este să fim în top trei, dacă nu chiar lider de piață în Uniunea Europeană.”
Dar cum construiești o companie puternică și o viziune pe termen lung de care să te ții indiferent de contextul pe care îl traversezi? La ce indicatori te uiți? Antreprenorul consideră că în ultimii 15 ani au jucat un rol important piețele din regiune, pe care oricine le putea urmări pentru a vedea încotro ne îndreptăm. „Noi am urmat ce s-a întâmplat în țările est-europene mai avansate decât noi, în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, asta s-a cam păstrat în ultimii 15 ani și a fost destul de ușor să anticipăm nevoia care se va crea în România. Tocmai de aceea am venit cu investiții masive, pentru că în toți anii aceștia am ajuns la investiții de 70 de milioane de euro în companie, bani care au venit din fonduri europene și capitalizarea profiturilor realizate, pentru că nu am avut bani de acasă.”
Fondatorul Bilka nu plănuiește să listeze compania la Bursă, întrucât spune că această opțiune nu îl convinge, în condițiile în care compania are în prezent lichidități și nici nu lucrează cu finanțări bancare la acest moment.
„Anii aceștia au adus și un excedent de lichiditate, cum se vede și pe la alte companii românești. Dezvoltarea noastră și cheltuirea banilor cu folos în dezvoltarea companiei a fost într-un ritm mult mai lent decât au venit profiturile și, în momentul acesta, nu mai avem niciun fel de finanțare bancară, suntem doar pe capital propriu și cu toate planurile de investiții realizate. Stăm pe cash, cum stau multe alte companii românești.”
Unul dintre demersurile care au transformat Bilka într-un lider de piață vine din zona de „brand awareness”, unde compania a investit masiv în ultimul deceniu, pentru a avea cu adevărat rezultate. „Am avut investiții masive în brand încă de acum șapte-opt ani, iar în statistici suntem primul brand de acoperișuri doar de doi-trei ani, deci lucrurile acestea se creează în timp. Vânzarea și cifra de afaceri cresc accelerat în anumite circumstanțe, dar brandul și notorietatea au venit greu. Am avut focusul ca Bilka să fie prima opțiune în mințile oamenilor când se gândesc la acoperiș, dar asta a venit în ani de zile, e o politică de durată.”
Antreprenorul afirmă că piața materialelor de construcții a cunoscut un vârf în 2020 în ceea ce privește volumele, însă în 2022 a înregistrat un vârf la nivel valoric, după ce consumul s-a erodat din cauza presiunilor macroeconomice. „În 2021 am avut o scădere de 8% pe volume, dar o creștere de 40% a cifrei de afaceri și evident a crescut și profitul. Iar la 2022 din nou am avut o scădere de 12% la volume, dar din nou o creștere a cifrei de afaceri, ceea ce ne arată influența inflației”, adaugă antreprenorul, care își amintește că era foarte încrezător la începutul anului 2022, dar următoarele luni au fost dificile și optimismul său s-a redus la jumătate. Referitor la 2023, Horațiu Țepeș afirmă că a intrat cu un optimism redus, dar primește până acum semne bune.
„Pentru 2023, eu m-am așteptat să ne trezim în ianuarie într-o nouă realitate, am crezut că lucrurile se vor mișca mai încet, că oamenii vor scoate mai greu banii din buzunar, dar nu a fost așa. Încă e apetit pentru construcții. (…) Se pot întâmpla multe anul acesta, inclusiv lucruri bune dacă inflația va fi sub control și poate va veni un aer de optimism dacă se va termina războiul. Sau războiul ne poate influența mai mult pe plan economic și să scape lucrurile de sub control cum vedem în statele baltice, în Polonia, în Ungaria.”
Temerea principală a lui Horațiu Țepeș este legată de turbulențele geopolitice și de influența lor în indicatorii macroeconomici. În ceea ce privește perspectivele unei potențiale crize, el consideră că este nevoie câteodată de o reașezare. „Dacă ne uităm la criza din 2008‑2009, nu a fost mare lucru atunci, a fost o scădere economică de 6% în 2009 și de 3% în 2010, adică ne-am întors la noi în branșă pe indicatorii economici la momentul 2005-2006. N-a fost așa de rău, mai mult a fost panica, au fost acțiunile băncilor, iar economia era bazată mult pe creditare, dar uitându-ne în spate a fost o reașezare bună, zic eu. Chiar dacă ne confruntăm cu același lucru în următorii doi ani, nu văd nimic rău în treaba asta. Sunt anumite sectoare care sunt supraevaluate în momentul acesta și cred că e nevoie de o reașezare.”
Însă dincolo de contextul economic imediat, antreprenorul se uită la business, la economie și la țară pe termen lung. În fond, afirmă că nu vrea să se retragă niciodată din business și se vede venind la birou chiar și la 80 de ani. Compania poate funcționa și fără el, însă Horațiu Țepeș se consideră unul dintre motoarele principale ale expansiunii Bilka. „Cu siguranță nu mă voi retrage niciodată din operațional și nu am de gând să intru în vreo vacanță sau să mă pensionez în vreun fel, nici la vârsta la care va fi cazul. Mă văd și la 80 de ani venind la birou, nu am vreun gând că pot trăi fără muncă.”
Una dintre problemele pe care le vede pe termen lung vine dinspre forța de muncă disponibilă, raportată la dimensiunea populației, iar efectele problemei demografice în piața muncii ar putea fi atenuată parțial printr-un import mai hotărât de muncitori din zone non-UE.
„Eu rezolvarea o văd în primul rând în încurajarea natalității, dar și importul de forță de muncă din afară. Este nevoie și de muncitori necalificați și ar trebui aici înlesnită legislația, ar trebui venit cu facilități. Noi, în companie, avem 100 de asiatici, am venit cu această forță complementară pentru producție și sunt oameni buni. (…) E un lucru absolut benefic și cred că trebuie să lăsăm deoparte problemele de rasă, de etnie, sau mai știu eu ce alte teme și să importăm forță de muncă din afară”.