Sustenabilitatea devine un indicator din ce în ce mai important pentru mediul de business din România, atât pentru companiile multinaționale, cât și pentru companiile românești. Era și timpul!
„Observăm o intensificare a discursului public în zona de sustenabilitate și, cumva, de migrare dinspre economia liniară spre economia circulară. Dacă acum câțiva ani discutam despre intenția de a face, acum vedem această intenție din ce în ce mai mult concretizată în acțiuni ale companiilor care activează în România. Ce mă bucură este că există un progres de la an la an”, a declarat Gabriel Ivan, Country General Manager pentru România și Bulgaria al CHEP, furnizorul de soluții pentru lanțul de aprovizionare, parte a grupului australian Brambles.
România este una dintre piețele cu cea mai mare creștere din rețeaua europeană a grupului logistic Brambles. Subsidiara locală a raportat venituri totale de peste 133 de milioane de lei la finalul anului 2021, menținând un avans anual de două cifre în ciuda contextului economic dificil, creștere ce a continuat în ritm similar și în 2022, potrivit oficialului, care nu a oferit mai multe detalii.
Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?
Însă înclinarea mediului de business înspre noua paradigmă a sustenabilității vine în moduri diferite, motivațiile din spatele unor astfel de decizii diferă, iar maniera în care este implementată direcția de sustenabilitate poate face diferența între schimbare reală și greenwashing.
„Sunt câteva companii care în continuare au nevoie de mai mult sprijin pentru a înțelege diferența între reciclare și economie circulară, adică o abordare sustenabilă ca pachet integrat; vorbim despre o abordare sustenabilă nu doar în relație cu planeta, ci și în relație cu angajații, cu partenerii de afaceri și comunitățile. Vorbim despre folosirea resurselor din surse regenerabile și despre a evolua de la diminuarea impactul negativ către crearea unui impact pozitiv asupra naturii și societății. Sunt foarte multe elemente care trebuie comunicate și noi facem asta, ne-am asumat rolul de a comunica în piață componentele sustenabilității afacerii.”
CHEP își bazează activitatea logistică pe servicii de „pooling”, adică închirierea de paleți reutilizabili către producătorii și distribuitorii de bunuri de larg consum, care beneficiază în comun de eficiență și de scăderea impactului de mediu pe lanțul de distribuție, comparativ cu opțiunea tradițională de achiziție și management al unui stoc propriu de paleți. Practic, modelul de business este gândit pe logica economiei circulare și pe cea a eficientizării resurselor încă de la începuturile companiei, dinainte ca sustenabilitatea să fie un indicator sau chiar subiect de raport non-financiar pentru companii.
„Fără să avem acest obiectiv, se poate spune că CHEP a inventat economia circulară acum 70 de ani pentru că a fost o nevoie. Deci dintr-o anumită necesitate de a folosi corect resursele am ajuns să avem acest model unic de afaceri. Compania noastră a fost la început o companie de stat, creată din nevoia de a folosi resursele în mod judicios.”
El a subliniat că, o perioadă lungă de timp, în România s-a făcut confuzie între economie circulară și reciclare, aceasta din urmă fiind doar o etapă din întregul proces al economiei circulare, care mai include etape precum recondiționare, reparare și reutilizare sau folosire în comun.
„Discutam la un moment dat despre cum au apărut companiile de tip Uber, Bolt și altele, iar principiul este același. Cum ajungem să folosim resursele limitate în comun astfel încât să răspundem nevoilor reale? Avem o nevoie de transport? Bine, rezolvăm nevoia de transport în acest mod”.
Cu un portofoliu de clienți care include și nume internaționale precum PepsiCo, P&G, Henkel sau Nestlé, CHEP observă că sustenabilitatea este o preocupare atât la nivelul companiilor multinaționale, cât și la nivelul companiilor românești.
„În multinaționale, partea de responsabilitate socială vine din cultura organizațională și, pe lângă inițiative locale, ai și foarte multe elemente de suport. (…) Pe de altă parte, ar fi frumos să menționăm că sunt și multe companii românești cu capital 100% privat care înțeleg că asta este direcția și fac eforturi. Pentru aceste companii am tot respectul pentru că, fără a avea un sprijin extern, reușesc să inițieze acțiuni și să aibă efecte în piața din România”.
Totuși, România este încă departe la capitolul economie circulară față de țările mai dezvoltate, întrucât la nivel local nu s-a dezvoltat încă foarte bine nici etapa de reciclare cu toate implicațiile ei.
„Atât timp cât noi nu suntem încă în etapa în care să putem colecta selectiv, avem multe de făcut în zona de educație și trebuie să pornim această educație de la nivelul claselor 1-4, pentru a înțelege nevoia de a crea mecanismul și avem nevoie să continuăm în zona de educație până în etapa de facultate. Chiar și aici, trebuie să înțelegem că avem multe facultăți care produc manageri, dar elementul de sustenabilitate nu este predat în facultate, or, noi trimitem în piață oameni care încă nu sunt pregătiți pentru ce avem nevoie să facem.”
Dar Gabriel Ivan subliniază că „nu suntem chiar atât de mult în urmă” față de țările din vestul Europei, însă am luat startul mai târziu, ceea ce înseamnă că avem nevoie de un sprint pentru a ajunge la nivelul acestor țări, pentru care astăzi economia circulară a devenit un maraton. Dacă privim și spre consumatori, el este de părere că vedem doar vârful aisbergului.
„Dacă ne uităm la generațiile tinere, pot spune ca un feedback personal că mare parte din ei, când vin la interviul de angajare, sunt mult mai preocupați de sustenabilitate și sunt atrași de ceea am reușit să facem în zona de sustenabilitate mai mult decât de partea economică. Aș putea să dau și un exemplu personal, am în familie un adolescent care îmi povestește despre inițiativele lor de la liceu și despre cum se implică în activitățile legate de sustenabilitate. Sunt foarte plăcut surprins să văd această responsabilitate socială mult mai prezentă la generațiile tinere decât am văzut-o în generația mea.”
În ceea ce privește comportamentul consumatorului în general, în piață se formează o tendință spre sustenabilitate cel puțin la nivel de marketing, adică prin promovarea unor produse caracterizate de atribute care contează în acest sens.
„Clienții producătorilor mari din zona de FMCG sunt mult mai atenți la tot ce înseamnă sustenabilitate și preferă să achiziționeze branduri sau produsele brandurilor care sunt asociate cu acțiuni responsabile față de mediu. Există și ceva marketing în spate și suntem conștienți de acest lucru, dar faptul că există inițiative de a investi în acțiuni, chiar și în acțiuni de marketing, înseamnă că s-au făcut niște lucruri și cred că se vor face mai multe.”
Sustenabilitatea va modela piețe, produse și comportamente, iar în cazul activităților de logistică în care este implicată și compania CHEP, sustenabilitatea ar putea avea un impact semnificativ, consideră oficialul.
„Eu cred că suntem încă la început de drum, nu vedem încă impactul total, dar el va fi destul de mare. În momentul în care vom reuși să trecem de etapa de tatonare și de încredere parțială între jucătorii din piață, vom realiza lucruri extraordinare și, ca exemplu, mă gândesc la partea de «transport collaboration», care face parte din gama de servicii pe care le oferim.
Modelul de business al CHEP se adresează în special producătorilor de bunuri de larg consum, care închiriază paleți pentru transportul produselor până la retaileri. „Imaginează-ți că vom avea colaborare între doi producători care împart un camion pentru că niciunul dintre ei nu are nevoie de un camion întreg și poate că și o jumătate ar fi prea mult pentru fiecare, dar s-ar putea asocia în povestea asta cu un retailer sau cu mai mulți retaileri. Deci, în loc să ai un transport dus pe gol și întors pe plin, poți să ai un transport dus pe plin, întors pe plin, complet optimizat, ceea ce va produce economii financiare, dar va reduce și poluarea de pe rutele de transport.”
O astfel de colaborare se întâmplă astăzi doar parțial, însă CHEP crede că sectoarele de bunuri de larg consum se vor deschide mai mult către parteneriate și către utilizarea de resurse la comun. Între timp, compania își continuă dezvoltarea pe piața din România.
„Pentru noi, urmează diversificarea și consolidarea serviciilor, pentru că ne pregătim de o nouă etapă în zona de digitalizare. Vorbim despre mult mai mult decât un simplu palet. Vorbim de platforme inteligente care pot aduce valoare extraordinară lanțurilor de aprovizionare, care pot ajuta producătorii și distribuitorii să ia decizii mai eficiente pe baza datelor. Pe scurt, vorbim despre a oferi un produs (paletul) ca serviciu, despre a crea un supply chain mai sustenabil și mai inteligent.”
În următorii 5-10 ani, industria de logistică se va transforma mult și pe palierul digitalizării, și al serviciilor care pot fi oferite prin elemente de tehnologie sau soluții de tip InternetofThings.
„Cred că modelele de servicii din supply chain se schimbă într-un ritm rapid și vor continua să se schimbe, la fel cum noi jucători vor interveni pe parcurs. Nu doar paletul în sine va deveni mai smart, mai sustenabil, ci și serviciile conexe vor face diferența.”
La nivelul riscurilor cu care se confruntă piața de logistică în 2023, Gabriel Ivan menționează o criză a resurselor umane în sectorul transporturilor, care a fost accentuată de războiul din Ucraina. „Europa avea, înainte de criza geopolitică de la graniță, un deficit de 270.000-280.000 de șoferi de camion. Practic, nu există numărul de șoferi necesar pentru a funcționa corect pe lanțul logistic, la nivel european. O parte importantă din șoferii care conduc camioanele pe șoselele Europei erau sau sunt din Ucraina. (…) Războiul a accentuat acest risc, care era deja o problemă.”