FacebookTwitterLinkedIn

Bogdan Iordache a crescut în mediul de business local și regional în același ritm cu ecosistemul de start-upuri și inovație din România. Acum este momentul să treacă la nivelul următor, atât el, cât și întreg ecosistemul de start-upuri.

Cu mai bine de 10 ani în urmă, la o terasă din spatele Hotelului InterContinental, chiar vizavi de Ambasada SUA, Bogdan Iordache, un tânăr inginer în computer science de 30 și ceva de ani, îmi povestea despre planurile lui de a-i învăța pe IT-iștii români, cunoscuți în toată lumea pentru calitățile lor tehnice – „tech skills”–, să treacă la următorul nivel și să-și dezvolte și așa-numitele „product skills”. Tânărul construise deja mai multe afaceri, cu care a experimentat atât succesul, printr-o vânzare către o mare companie locală, cât și eșecul. Dar marele pariu de la acea vreme al lui Bogdan Iordache era conferința How to Web, pe care a transformat-o într-unul dintre cele mai relevante evenimente dedicate start-upurilor tech din Europa Centrală și de Est.

Dosar 23 pentru 2023. Încotro se îndreaptă businessul și societatea din România?

Zece ani mai târziu, este iarnă și frig și discutăm dis-de-dimineață într-o cafenea pe care a ales-o după ce a făcut o scurtă documentare în Google Maps. „Mie îmi place în altă parte, unde are cafea bună, dar era foarte mic și nu cred că puteam să discutăm acolo”, spune cel care de anul trecut este fondatorul și partenerul general al fondul de venture capital Underline Ventures.

„Ce vreau să fac cu Underline Ventures este o decuplare totală de toate programele de juniori pe care le-am făcut de-a lungul timpului și care mi s-a părut că aveau un rost în urmă cu cinci sau șapte  ani, pentru că eram la început și oricum nu avea nimeni capital. (…) Nu mai suntem într-un moment de hype absolut cum era acum șapte ani, acum avem o industrie care, deși în fază incipientă, este mult mai așezată.”

Însă povestea lui nu este doar despre următoarea etapă de dezvoltare, ci și despre modul în care a apărut perspectiva dezvoltării vieții lui profesionale, un tânăr care nu se gândea în urmă cu mai bine de un deceniu că va ajunge vreodată să lucreze în piața de venture capital. Mai mult sau mai puțin, aptitudinile și conexiunile dobândite de el odată cu How to Web au avut ca efect secundar formarea graduală a următoarei trepte din carieră. 

„Datorită How to Web, eu am stat pe lângă foarte mulți investitori din Europa, pentru că în România nu existau aproape deloc, iar în perioada 2010-2015 am cunoscut majoritatea investitorilor europeni care erau activi în Europa atunci în segmentul de seed și early stage (fazele de dezvoltare incipiente ale unor afaceri – n.red.). Uitându‑mă la acei oameni și la ce aș fi putut eu să fac, nu mi se părea ceva imposibil din punct de vedere intelectual, părea ceva ce puteam face.” 

Derulăm pe repede înainte și ajungem în 2022, an în care Bogdan Iordache a lansat Underline Ventures, primul fond de tip solo GP (în care decizia de investiție este în totalitate în mâna unui singur partener) din Europa Centrală și de Est. El a ridicat peste 10 milioane de euro de la mai mulți investitori, iar dimensiunea fondului ar putea ajunge curând la 20 de milioane de euro. Însă decizia inițială de a intra în piața fondurilor cu capital de risc a avut și un element de oportunitate. 

„Erau multe bariere, de aceea dacă mă întrebi dacă era în plan, recunosc că nu era în plan. Pentru că era atât de departe ce se întâmpla aici de ce se întâmpla în Londra și puțin mai târziu în Berlin, încât nu îți puteai imagina că faci un astfel de plan. Era, pur și simplu, un viitor care era prea îndepărtat. Eu m-am apucat de venture capital datorită mai multor oameni care mi-au dat tot felul de șanse și m-au impulsionat.” 

Primul care i-a spus că ar fi potrivit pentru venture capital a fost un manager experimentat dintr-o companie de profil, care a subliniat că toate conexiunile pe care le-a stabilit Bogdan Iordache în industrie și modul în care acesta vorbea cu oamenii din ecosistem ar reprezenta avantaje incontestabile în această industrie. 

„Asta era acum mai mult de 10 ani și i-am zis că nu știu nimic despre venture capital. M-am apucat să citesc și să înțeleg puțin despre ce e vorba. Al doilea care mi-a spus a fost Vladimir Oane, care avea atunci UberVU și ridicase bani în Londra. El se întâlnise cu mulți oameni din venture capital și mi-a zis că aș avea un scor decent raportat la cei cu care s-a întâlnit el.” 

De aici, parcursul lui Bogdan Iordache a fost compus din trei elemente importante, de la faptul că a început să îi placă foarte mult domeniul investițiilor, ceea ce l-a împins să se pregătească pentru asta. De aceea, CV-ul lui în următorii ani a cuprins colaborări cu investitori cunoscuți pe piața românească. 

„Am lucrat în Marea Britanie, la Springboard, la un moment dat, un program de accelerare, și am înțeles puțin cum funcționează industria acolo. Și am venit aici, la 3TS, am făcut niște investiții bune pentru ei, am făcut un număr de ani MVP Academy, iar apoi am mers și am lucrat cu Radu Georgescu și cu Carmen Sebe, la Gecad. Deci în 10 ani am căpătat destulă experiență practică și părea că lucrurile se îndreaptă în direcția asta.” 

Al treilea element ține de noroc sau de oportunitate, ca în orice business, însă Bogdan Iordache subiniază că „trebuie să fii pregătit când te întâlnești cu norocul. Cam așa s-a întâmplat la mine, cu exitul lui George Lemnaru (fondatorul Green Horse Games). El a fost prima mea investiție ca venture capital. M-a sunat în decembrie 2021 și mi-a zis că vinde firma și mi-a propus să fac eu un fond. (…) Am opus destul de multă rezistență la ideea asta a lui George și am mai întrebat niște amici despre această idee. În loc să primesc păreri, mai primeam bani, ceea ce mi s-a părut absolut surprinzător, pentru că nu m-am dus cu intenția asta la ei”. 

Așa a luat naștere Underline Ventures, un fond care a ajuns, între timp, la cinci investiții, într-un ecosistem care a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. Conform unui raport realizat de How to Web și KPMG, volumul tranzacțiilor de tip venture capital înregistrate în România a crescut de 12 ori din 2017 până în 2022, ajungând anul trecut la nivelul de 101,7 milioane de euro. 

Pentru etapa de seed s-au încheiat, anul trecut, 48 de tranzacții, totalizând 56,4 milioane de euro, în creștere față de 2021, care a adus 47 de tranzacții, cu o valoare de 43,7 milioane de euro. 

În ceea ce privește tranzacțiile pre-seed, au fost încheiate 19 astfel de deal-uri în 2022, totalizând 2,7 milioane de euro, în scădere ușoară față de anul 2021, în care s-au încheiat 20 de tranzacții cu o valoare totală de 3,3 milioane de euro. Acum, Bogdan Iordache este de părere că 2023 va aduce un moment de reevaluare pentru cei care investesc în fazele early stage în România. „Cred că 2023 va fi un an de sobering up pentru early investors, în care vor trage linie și se vor gândi «Ce rezultate avem, de fapt? Unde suntem?». Și cred că va fi un moment foarte bun de reevaluare.” 

Atunci când ne uităm la tranzacțiile de tip Seria A, numărul acestora s-a dublat anul trecut, dar, chiar și așa, abia a trecut de degetele unei mâini, cu o valoare totală de 42,6 milioane de euro, față de anul 2021, când s-au semnat trei tranzacții, în valoare de 15,3 milioane de euro. Raportat la realitatea ecosistemului de start-upuri din Europa și din lume, momentul Seria A reprezintă, practic, validarea businessului în fața investitorilor, iar piața locală are nevoie de mai multe companii care trec de fazele early stage. 

„Cum văd 2023? Piața aceasta doar se va dezvolta, dar de aici încep o grămadă de nuanțe. (…) Este ideal să începi un fond de venture în acest moment economic, nu există un moment economic mai bun pentru un fond de venture capital, pentru că ești la începutul unui ciclu economic și în următorii 10 ani vei lua și creșterea acestui ciclu. Vei ajunge să investești la evaluări mai mici și o să vinzi cu multipli mai mari.” 

Bogdan Iordache spune că este neclar cum va influența contextul macroeconomic evoluția pieței de venture capital și a finanțărilor acordate în ecosistemul de start-upuri tech, însă Underline Ventures s-a asigurat că proiectele în care a investit nu vor avea nevoie de o nouă finanțare pe parcursul anului 2023. 

„Pentru mine, 2023 este un an în care așteptăm și vedem. De exemplu, pentru toate companiile în care am investit până acum, ne‑am asigurat atunci când am făcut runda că nu au nevoie să ridice niciun fel de bani în acest an. Sigur, dacă condițiile macro se îmbunătățesc și primești oferte bune este bine, dar nu trebuie să fii obligat să ridici bani în acest an, mai ales dacă ești la runda a doua sau a treia, pentru că atunci începi să fii evaluat pe multipli mai mici și pe venituri mai mici”, consideră investitorul, care vede o oportunitate pentru ecosistemul local dinspre oamenii deja implicați în businessuri care au ajuns sau chiar au trecut de o rundă de investiții de tip Seria A. 

„Asta mi se pare că este oportunitatea următoarei decade. Avem un număr semnificativ de companii care au ajuns să aibă businessuri importante. Te uiți în urmă la TotalSoft și poate că n-ai fi zis, la vremea respectivă, că este vreo școală de produs extraordinară, dar din pepiniera aceea au ieșit FintechOS, Druid și alții. Avem și la nivel local, și la nivel regional un număr foarte mare de companii care au ajuns la evaluări de zeci și sute de milioane de euro și în care oamenii au putut să învețe meserie și acum se pot duce pe cont propriu să facă un business, mult mai informați și mai conștienți de ce înseamnă lucrurile astea.” 

În cazul Underline Ventures, Bogdan Iordache a beneficiat de liniștea din primul an de viață al fondului pentru a căuta modul în care poate genera cea mai mare valoare, atât pentru fond, cât și pentru ecosistemul de start-upuri tech. De aceea, spune că vrea acum să se concentreze pe cei care au deja experiență. Pentru că dacă ne uităm în ultimii ani, au existat multe eforturi (poate prea multe?) pentru cei aflați la început de drum și prea puține pentru cei care nu mai sunt în cele mai incipiente etape ale carierei lor. Până la urmă, cifrele spun totul: doar 5% dintre start-upurile românești finanțate în fazele early stage au reușit să ajungă la Seria A, o pondere de câteva ori mai mică decât în Europa de Vest și chiar decât în Bulgaria.