Pentru cea de-a doua parte a anului, având în vedere interesul crescut pentru acest tip de proprietăți în întreaga țară, Sînziana Oprea, Director Land Agency în cadrul Colliers, se așteaptă ca numărul tranzacțiilor cu terenuri să continue să crească.
„Cele mai multe tranzacții cu terenuri (și finalizate, cât și semnate în stadiu de pre-contract) s-au înregistrat, fără îndoială, în București și împrejurimi. Timișoara și Brașov completează podiumul din perspectiva noastră, fiind două orașe foarte active în 2021 pe piața de terenuri”, spune aceasta.
Alte orașe mari în care aceasta a observat o activitate importantă de tranzacționare au fost Galați, Craiova, Constanța, Brăila, Oradea, iar dintre orașele cu o populație mai mică, sub 100.000 locuitori, menționează Zalău, Buzău sau Giurgiu.
Principala destinație a terenurilor este împărțită relativ echilibrat între retail și rezidențial.
„Aceste două segmente sunt principalele generatoare de tranzacții. Dacă dezvoltatorii de rezidențial sunt în principal activi în București și marile orașe din țară, operatorii de retail și dezvoltatorii de parcuri comerciale închid tranzacții numeroase în toate orașele unde mai e loc de astfel de proiecte. S-a păstrat în continuare și interesul pentru proiectele mixte, astfel încât cele mai importante tranzacții (având ca obiect foste platforme industriale mari, mai ales în București), vor viza proiecte cu funcțiuni multiple, dar cu o pondere ridicată a rezidențialului, urmată de retail sau birouri”, continuă consultantul, care estimează creșteri de prețuri pe terenurile din locațiile cele mai căutate.
Potrivit acesteia, cererea foarte ridicată pentru terenuri cu destinație comercială și rezidențială din ultimul an a condus la o creștere ușoară a prețurilor pentru zonele cele mai bune, unde a existat și o competiție între mai mulți investitori pentru aceleași terenuri.
„Estimăm o creștere de 10-15% pentru locațiile cele mai căutate. Pentru anumite terenuri care aveau și documentații de urbanism avansate, chiar și autorizații, investitorii au fost dispuși să ofere prețuri și cu 20-30% mai mari decât ar fi primit proprietarii acum un an. Pentru semestrul al doilea, nu ne așteptăm la modificări semnificative de prețuri, ci ajustări ușoare în funcție de interesul unui anumit investitor sau existența permiselor de construire”, explică Sînziana Oprea.
Cele mai scumpe terenuri rămân însă în zonele centrale din București, unde sunt așteptate tranzacții și la peste 5,000 euro/mp de teren. Alte orașe cu terenuri scumpe, nu neapărat în această ordine, sunt Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Timișoara, Sibiu.
„În acest moment există un interes crescut pentru diferite categorii de terenuri, astfel încât se caută atât terenuri mici, cât și medii sau mari, atât în zone cu densitate mare de populație (pentru destinație comercială), cât și în zone periferice, ideal lângă o pădure sau lângă lac (pentru proiecte rezidențiale). Platformele industriale mari sunt în continuare la mare căutare, ele oferind atât disponibilitatea unor suprafețe generoase, pentru proiecte mixte, cât și poziții bune în oraș și infrastructura necesară dezvoltării unor proiecte de anvergură (acces la transport public, la rețelele de utilități etc.)”, mai spune aceasta.
Locația și stadiul documentației de urbanism sunt principalele criterii pe care le urmăresc investitorii atunci când vor să achiziționeze un teren.
„Nu putem spune că există orașe care au ajuns la saturație în ceea ce privește terenurile disponibile, pentru că există peste tot oportunități de extindere a zonelor metropolitane. Putem însă să menționăm câteva orașe unde devine din ce în ce mai dificil să găsești un teren într-o zonă centrală sau semi-centrală și aici aș încadra Cluj-Napoca, Constanța, Iași. Creșterea acestor orașe a determinat dezvoltarea unor localități – satelit din cadrul zonelor metropolitane, iar tendințele generate de pandemie vor accelera și mai mult acest proces”, subliniază Sînziana Oprea.
Consultantul consideră că Bucureștiul dispune în continuare de o ofertă de terenuri destul de generoasă, în toate sectoarele.
„Încă există numeroase platforme industriale nedezvoltate în zone centrale sau semi-centrale. Mai mult, pandemia și trecerea către sistemul de muncă hibrid au generat un interes crescut și pentru locațiile mai periferice, dar cu elemente care cresc calitatea vieții (zonă liniștită, mai departe de zgomotul urban, proximitatea pădurii sau a unui lac etc.). Așadar, investitorii s-au orientat și către zonele de la marginea orașului, chiar către localitățile limitrofe, unde există o mare disponibilitate de terenuri”, concluzionează ea.
