Ion Țiriac a scris istorie atât în sportul românesc, cât și în mediul de afaceri. 

Numele lui Ion Țiriac este cunoscut de întreaga țară, o personalitate care nu și-a pus amprenta doar în sportul românesc, ci și în mediul de afaceri autohton. 

Țiriac Holdings integrează, în prezent, peste 40 de companii private, care activează în domenii precum comerț auto, imobiliare, servicii financiare, operațiuni de leasing și transport aerian, dar și în supraveghere și protecție. Omul de afaceri este cunoscut pentru Banca Comercială Ion Țiriac, prima bancă privată din România, care a fost înființată în 1990. Ulterior, entitatea a devenit Unicredit, iar în urmă cu șapte ani Ion Țiriac și-a vândut pachetul de acțiuni către grupul italian. Banca și-a schimbat denumirea în Unicredit Bank. În aceeași perioadă, omul de afaceri a vândut și participația în Metro Group.

Unul dintre cele mai importante business-uri din portofoliul său este Țiriac Auto, un puternic importator pe piața auto din România, cu afaceri de 1,5 miliarde de lei și un profit net de 38,1 milioane de lei. Compania, cu activități în domeniul comercializării de mașini noi și second-hand, dar și al închirierii de vehicule, a împlinit în această toamnă 30 de ani de activitate, iar potrivit reprezentanților, are în prezent 900 de angajați și centre de vânzări și service pentru mărcile Mercedes-Benz, Jaguar, Land Rover, Ford, Mitsubishi și Hyundai în șase orașe din țară. În ultimii zece ani, compania a comercializat 61.410 de mașini noi și 17.274 rulate, desfășurând în același timp și activități de închiriere prin Țiriac Auto Rent. De altfel, Țiriac este prima companie din industrie care a implementat sistemul de plăți prin automate de plată SelfPay, în toate showroom-urile din București și din țară, și a fost primul dealer care a organizat un Salon Auto online. Pasionat de mașini și, în general, de sectorul auto, Ion Țiriac a lansat, în 2013, prima galerie auto de colecție din România deschisă publicului.

Ion Țiriac deține și un portofoliu important în sectorul imobiliar. A debutat pe piața de real-estate în 1994, prin înființarea Fergus Construct International, prima companie de imobiliare a Grupului Țiriac. Acum, Țiriac Group are la activ proiecte imobiliare importante, precum clubul rezidențial Stejarii sau Residenz – Cartierul German. Anul acesta, antreprenorul și omul de afaceri a declarat, la inaugurarea clădirii de birouri Țiriac Tower, că dorește să folosească în jur de 150 de milioane de euro, bani de la Fundația Internațională Țiriac, pentru dezvoltarea proiectelor sale de la Otopeni. Se va construi un hotel, iar lângă patinoarul Allianz-Țiriac Arena este programată o piscină denumită după sportiva Camelia Potec, o sală de gimnastică, un stadion de tenis, o academie de tenis cu 30 de terenuri și o sală polivalentă multifuncțională. „Tot Țiriac Imobiliare se va ocupa și de aceste proiecte”, a precizat omul de afaceri. Alte două proiecte rezidențiale sunt pregătite de divizia de imobiliare Țiriac, în Brașov și Timișoara. „Cred că încă pentru 20 de ani de acum încolo, segmentul imobiliarelor va fi profitabil”, a adăugat Țiriac, la eveniment. În București, Țiriac Imobiliare mai deține un teren lângă Pasajul Grant, terenul fostei Întreprinderi de Fabricație și Montaj Ascensoare (IFMA), care a fost deja demolată. Următorul proiect va fi realizat la Brașov pe terenul de 2,5 hectare al unei foste fabrici din zona Hărman. Un proiect rezidențial se va construi și la Timișoara, în locul fostului Abator Orășenesc, unde se vor ridica blocuri destinate sectorului mid-high. Proiectul din Timișoara se va dezvolta după cel de la Brașov. 

De altfel, pentru că banii sunt făcuți să circule, Țiriac Imobiliare a vândut în martie un teren de 14,5 hectare în nordul Timișoarei către retailerul Dedeman, care va construi acolo un nou magazin. 

Tot anul acesta, grupul lui Ion Țiriac a finalizat vânzarea turneului de tenis Mutua Madrid Open către grupul american IMG, o divizie a Endeavor, lider global în industria de evenimente, sport, media şi fashion. Valoarea tranzacției tranzacției, conform raportului anual al grupului Endeavour a fost de 360 mil euro, la care se adaugă încă 30 mil. euro care vor fi plătiţi în următorii doi ani.

Mergând pe o altă linie de business, compania de asigurări Allianz-Ţiriac a semnat anul trecut contractul de închiriere pentru a-şi muta sediul central în clădirea Ţiriac Tower. Trecem de la un domeniu la altul, iar la jumătatea lunii ianuarie, grupul Țiriac anunța oficial că a fost semnat un acord definitiv de vânzare – cumpărare al Țiriac Leasing cu Banca Transilvania. Pe 25 ianuarie a fost anunțată și tranzacția dintre același grup și Autonom pentru vânzarea Țiriac Operating Lease (Premium Leasing SRL). În 2013, Ion Țiriac intrase și în sectorul energiei, devenind un producător de energie verde. În cadrul Diviziei Țiriac Energy a fost dezvoltat, în județul Prahova, un parc de panouri fotovoltaice, cu o capacitate de 8 MW.

Antreprenorul născut la Brașov, în vârstă de 83 de ani, este cunoscut și mai mult în sport. Fost jucător profesionist de tenis, fost jucător de hochei pe gheață, Ion Țiriac a fost primul român inclus în topul Forbes al bogaților lumii, în 2007, atunci când averea lui înregistra 1,1 miliarde de dolari. În sport, el a condus România în clasamentele internaționale, atât în hochei, cât și în tenis. Între 1958 și 1964, Ion Țiriac a fost membru al echipei de hochei pe gheață a României, alături de care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale. În 1970, împreună cu Ilie Năstase, Țiriac a câștigat turneul de la Roland Garros. La sfârșitul carierei de sportiv, el deținea 22 de titluri în competițiile de tenis. Între anii 1998 și 2004, Ion Țiriac a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român și s-a implicat activ în dezvoltarea sportului românesc, drept urmare, în 2019, a fost ales în funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Tenis. Deși, la acel moment, declarase că va ocupa poziția doar șase luni, el și-a anunțat demisia după aproape doi ani. „Îmi dau demisia, Federaţia Română de Tenis trebuie să se reorganizeze complet din toate punctele de vedere. Trebuie să aibă un Consiliu Director, nişte angajaţi plătiţi, chiar plătiţi bine, ca să poată face ceva. Asta pentru ca tenisul să nu dispară cum am dispărut la gimnastică”, a declarat Țiriac, în luna iulie 2021, potrivit presei locale. De asemenea, tot în 2021, Ion Țiriac a inaugurat Best Preschool British Education & Sports Țiriac, o grădiniță cu un concept educațional bazat pe programa britanică, inițiere în sport și experiențe în pădure. Pe lângă patinoarul inaugurat în 2016, în 2018 a fost lansată sala de gimnastică GymNadia, pentru copiii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani.

Locul 2

Avere: 8,5 miliarde de lei

Nume: Ion Ţiriac

Vârstă: 83 de ani | București

Domeniu: Auto, financiar, investiţii și imobiliare

Locul 3 în ediția 2021 a Forbes 500

The post Forbes TOP 500 – Ediția 2022, Ion Țiriac, Locul 2: O emblemă appeared first on Forbes Romania.

Ștefan Vuza conduce unul dintre cei mai importanți producători de produse chimice din România, cu strategie orientată spre eficiență tehnologică și energetică, chimie verde circulară și investiții în hidrogen.

Noile provocări privind inflația, războiul din Ucraina sau criza energetică nu se regăsesc pe lista preocupărilor Chimcomplex SA Borzești. Omul de afaceri Ștefan Vuza, președintele companiei, merge pe o premisă clară – împarte provocările din mediul de business în două categorii: ceea ce poți schimba și ceea ce nu este în puterea ta să o faci. Astfel, compania înființată în 1954 își continuă strategia de dezvoltare, în concordanță cu ideea „Orice risc vine la pachet și cu oportunități”.

Chimcomplex SA Borzești este unul dintre cei mai importanţi producători de produse chimice din România. Compania a fost înfiinţată de stat în 1954 și privatizată în 2003, când grupul Servicii Comerciale Române, condus de Ştefan Vuza, a devenit acţionar principal. „Continuăm să livrăm în permanență produse esențiale pentru 48 țări, de pe 5 continente, pentru aproximativ 780 de clienți. Suntem parte dintr-un lanț valoric internațional care produce substanțe chimice vitale pentru siguranța și confortul populației”, spunea Ștefan Vuza, într-o discuție recentă cu Forbes România. Anul 2021 a adus rezultate foarte bune pentru companie, cu afaceri de 2,2 miliarde de lei și un profit 485,5 milioane de lei, în creștere față de anul 2020, când a înregistrat venituri de 1,1 miliarde de lei și un profit net de 95,1 milioane de lei.

Ștefan Vuza se poziționează drept o persoană optimistă. Antreprenorul declara pentru Forbes România că a trecut peste toate dificultățile cu o atitudine pozitivă și a construit cu pasiune, cu inteligență, cu focus pentru viitor. „Foarte important este să înțelegi că trebuie la nivel de viziune și strategie să faci invers de cum fac ceilalți, se știe că Zmeul se înalță împotriva vântului. În domeniul energiei noi am început să facem investițiile care să ne asigure independența energetică, încă de acum doi ani, când nici nu aveam bani, când piața era calmă și când toți erau pasivi”, a declarat, în această vară, omul de afaceri.

Anul trecut, Chimcomplex a preluat un pachet de active la CET Govora. Pachetul de active achiziționat la prețul de 8,2 milioane de euro este compus din stația electrică de conexiuni de 110 kV, echipamente și instalații pentru producere de apă demineralizată și dedurizată, racordul de gaze naturale din rețea, depozitul de cărbune precum și clădiri și teren. ”Ne preocupă așadar să investim când alții se opresc, să anticipăm trendurile ca noi să ne întoarcem de acolo când alții abia pornesc către acolo, să fim alerți și focusați numai pe dezvoltare”, mai declară antreprenorul. „Totodată, Chimcomplex continuă integrarea diviziilor. În luna mai am achiziționat compania Sistemplast S.A. Râmnicu Vâlcea. Această achiziție marchează o altă piatră de hotar pentru Chimcomplex, susținând strategia sa de creștere și de a investi în capacități care oferă soluții industriale”.

În luna iulie 2022, Chimcomplex a inaugurat la Râmnicu Vâlcea o nouă instalație de producție polioli speciali, în urma unei investiții în valoare de 40 de milioane de euro. Investiția în instalație, care face parte dintr-un proiect în valoare de 101 milioane de euro, mărește capacitatea de producție de polioli la peste 187.000 de tone pe an. Potrivit reprezentanților, în România se va produce aproape 9% din producția europeană de polioli, ceea ce va aduce Chimcomplex pe locul 6 în topul producătorilor din Europa. „Aplicăm strategia Zmeului care se înalță împotriva vântului și nu facem ce face masa, ci invers”.

De asemenea, Chimcomplex Borzești este listată la bursă încă din 1996. În luna ianuarie, compania s-a listat pe Piața Reglementată a Bursei, după transferul de pe piața AeRO, iar în cadrul evenimentului aferent transferului, președintele companiei a anunțat că vizează  lansarea unei emisiuni de bonduri internaționale, precum și o operațiune de majorare de capital. „În a doua jumătate a anului, după aprobările adunării generale extraordinare a acționarilor, intenționăm să pornim demersurile în vederea unei operațiuni de majorare de capital social, care  sperăm că va depăși așteptările investitorilor”, spunea atunci Ștefan Vuza.

Tot atunci, antreprenorul a reiterat Planul Strategic 2022-2030 al companiei, ce prevede un volum total de investiții de 2,5 miliarde de euro, împărțit în trei etape: emisiunea de bonduri de 350 milioane de euro (cea mai mare emisiune de bonduri internaționale din România de până acum), urmată de cele de pe piața de capital de 225 milioane euro; aceste două finanțări, împreună cu EBITDA din următorii trei ani, vor asigura resursele financiare necesare primului grup de investiții, pe verticală, care este de 3,6 miliarde lei sau 725 milioane de euro. Al doilea grup de investiţii va fi anunţat publicului conform reglementărilor de pe piaţa de capital, iar Vuza estimează că Grupul CRC va depăşi primul miliard de euro ca valoare a producţiei de marfă în doar trei ani şi că cifra de afaceri va ajunge la 10 miliarde de euro doar pe verticală, până la final de deceniu.

Acționarul majoritar al Chimcomplex este Ștefan Vuza, prin CRC Alchemy Holding din Olanda, cu o participație de 85,35%. Statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului deține 8,95% din Chimcomplex. Originar din Iași, Ștefan Vuza este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din București (în anul 1994) și al Facultății de Drept (în anul 2000), deținând și un doctorat în Relaţii Economice Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj (de asemenea, în anul 2000). El și-a început cariera în anul 1993 în calitate de administrator la Durău SA, în acel an devenind și preşedinte şi acţionar al grupului Servicii Comerciale Române (SCR).

În 2017, omul de afaceri a vândut active de peste 50 de milioane de euro pentru a finanța achiziția combinatului de la Râmnicu Vâlcea, Oltchim, aflat în insolvență încă din 2013. La finalul lunii iulie 2018, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru preluarea Oltchim de către Chimcomplex, fuziune ce va conduce la formarea Companiei Române de Chimie (CRC). În același an, Chimcomplex a achiziționat cele mai importante active ale Oltchim, în cadrul celei mai mari tranzacții a ultimilor 30 de ani din industria chimică, în valoare de 130 de milioane de euro. Cea mai mare parte din sumă a venit din partea VTB Europe, cu capital rus, şi de la banca elvețiană de investiții Credit Suisse. Fuziunea celor două mari platforme chimice ale țării a propulsat Chimcomplex spre poziția de primul și cel mai mare exportator al României. CRC cuprinde mai multe companii, inclusiv listate la bursă, precum Iaşitex, Uzuc, Contactoare. Acum, omul de afaceri și-a stabilit obiective clare, pe termen scurt și mediu, care țin de consolidarea Companiei Române de Chimie. „Nu ne vom opri până când toate cele 16 combinate necesare închiderii lanțului de business nu vor fi sub aceeași umbrelă”, declara el, anul trecut. Compania Română de Chimie se vrea a fi o companie chimică regională integrată care „va revigora industria chimică din România, cu români și pentru români”. 

Pentru viitor, strategia de dezvoltare Chimcomplex are la bază orientarea spre eficiență tehnologică și energetică, chimia verde circulară și investiții în hidrogen. „Acum între 2021 – 2023 (…) vrem investiții masive, respectiv de 101 milioane euro doar în acest an. Acest pachet cuprinde: finalizarea și inaugurarea celei mai noi instalații de producție polioli speciali din Europa și cea mai performantă instalație de cogenerare. Tot în acest an începem lucrările și la prima fabrică de trigenerare din Uniunea Europeană (mai sunt 4 în Anglia)”, mai spune Vuza, adăugând că echipa se concentrează asupra celui mai important obiectiv strategic: de a integra Chimcomplex în economia circulară europeană, pentru a crea valoare mai mare României.

Locul 7

Avere: 4,5 miliarde de lei

Nume: Ștefan Vuza

Vârstă: 52 de ani | Cluj-Napoca

Domeniu: Industria chimică

Locul 6 în ediția 2021 a Forbes 500

The post Forbes 500 – Ediția 2022, Ștefan Vuza, Locul 7: Zmeul se înalță împotriva vântului appeared first on Forbes Romania.

Ion Stoica și Matei Zaharia au ajuns miliardari „din greșeală“. Sau, cel puțin, fără intenție. Iar compania pe care au fondat-o se află abia la început. 

O echipă de șapte cercetători a fondat Databricks în 2013, însă nu se gândea că va ajunge aici – la o evaluare de 38 de miliarde de dolari în 2021 și numărul doi în Topul Forbes The Cloud 100 aferent anului 2022.

Povestea companiei începe înainte de înființarea sa, pe vremea când Mihai Zaharia, pe atunci doctorand în vârstă de 24 de ani la Universitatea  Berkeley din California, l-a întâlnit pe Ali Ghodsi, proaspăt bursier la aceeași instituție. Cei doi au început să colaboreze la Spark, un proiect de construire a unui motor software pentru prelucrarea datelor, dorind să reproducă ceea ce făceau marile companii din tehnologie cu rețelele neuronale, fără a avea însă o interfață complexă. Proiectul a fost creat în cadrul AMPLab, laboratorul care avea în centru algoritmii, mașinile și oamenii („people” în limba engleză), având drept co-director pe Ion Stoica. Apache Spark a stat la baza Databricks de astăzi, o companie ce i-a adus pe cei doi români – Ion Stoica și Matei Zaharia – pe lista miliardarilor. „Grupul nostru a fost unul dintre primii care au analizat cum să ușureze munca ce folosește seturi de date foarte mari pentru persoane al căror interes principal în viață nu este ingineria software”, a declarat, pentru Forbes, Matei Zaharia, Chief Technologist la Databricks și profesor-asistent în Computer Science în cadrul Universităţii Stanford. Proiectul dezvoltat de Ghodsi și Zaharia, care a stabilit un record mondial în ceea ce privește viteza de sortare a datelor (în 2014), a avut succes, drept pentru care cei doi au lansat codul sursă gratuit. La scurt timp, au realizat că nu fac niciun progres real, iar în 2013, alături de alte cinci cadre universitare, au fondat Databricks. Software-ul de ultimă oră al Databricks folosește inteligența artificială pentru a îmbina depozite de date costisitoare (date structurate utilizate pentru analize) cu data lakes (depozite de date ieftine) pentru a crea ceea ce se numesc „lakehouses” de date. Utilizatorii introduc datele, iar AI-ul face predicții despre viitor. De exemplu, John Deere instalează senzori în echipamentul lor agricol pentru a măsura temperatura motorului și orele de utilizare și Databricks folosește aceste date pentru a prezice când este probabil ca respectivul echipament să se defecteze. Companiile de comerț electronic folosesc software-ul pentru a sugera modificări pe site-urile lor web, cu scopul de a propulsa vânzările. De asemenea, este folosit pentru a detecta entități rău intenționate – atât la bursă, cât și pe rețelele sociale.

Dezvoltarea Databricks a început în 2015, după o perioadă de câteva luni în care rezultatele financiare nu arătau bine. Fondurile de capital de risc se țineau departe, iar vânzările erau scăzute, însă după o injecție de capital de 30 de milioane de dolari și schimbarea conducerii, Databricks era mai pregătită ca niciodată. Pe atunci, cofondatorul Ion Stoica (56 de ani) ocupa poziția de CEO al companiei. Absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Ion Stoica a ajuns pe continentul american în 1996 pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. „Îmi era bine în România, dar voiam să am un impact la o scară mult mai mare, să schimb lumea. Este același lucru pentru un profesor, pentru un cercetător sau pentru un om de business”, spunea el anul trecut, într-o discuție cu Forbes România. A decis să renunțe la funcția de conducere de la Databricks, în favoarea cofondatorului Ali Ghodsi, și a preluat poziția de președinte a Consiliului de Administrație. Anterior, Stoica a fost cofondator și director la startup-ul de streaming video Conviva, o platformă AI de măsurare și analiză în timp real destinată creatorilor de conținut și companiilor de streaming TV, precum HBO. La un moment dat, valoarea companiei ajunsese la aproximativ 300 de milioane de dolari, conform Forbes.com. În prezent, pe lângă DataBricks, el mai are la activ și Anyscale (2019). 

În 2016, vânzările Databricks au ajuns la 12 milioane de dolari, iar în 2018 compania a lansat MLflow pentru a gestiona proiecte de învățare automată. Un an mai târziu a anunțat Delta Lake, care transformă „data lakes” existente în „lakehouses”, astfel încât companiile să nu trebuiască să înceapă de la zero. Compania s-a dezvoltat rapid, a devenit din ce în ce mai vizibilă, iar pe data de 31 august 2021, a obținut 1,6 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare, sumă care evaluează compania la 38 de miliarde de dolari. Sesiunea de finanţare a fost organizată de Counterpoint Global (Morgan Stanley). Tot atunci, reprezentanții Databricks declarau că generează 600 de milioane de dolari în venituri anuale recurente, în creștere cu 75% de la an la an. La câteva luni distanță, în octombrie, compania a achiziționat 8080 Labs. În luna august 2022, Databricks a anunțat că a depășit o valoare anuală a veniturilor de 1 miliard de dolari. 

Printre alte momente cheie ale dezvoltării companiei este și recrutarea, la sfârșitul lunii septembrie 2022, lui Samuel Bonamigo în funcția de Senior Vice President și General Manager pentru regiunea EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa). După roluri cheie deținute în cadrul Google și Oracle, Samuel se alătură Databricks într-un moment de creștere semnificativă – compania are peste 7.000 de clienți în întreaga lume. Echipa EMEA are peste 800 de angajați cu clienți cheie, inclusiv Shell, Rolls Royce și LaLiga.

Ceea ce părea a fi un proiect fără amploare a ajuns astăzi la o evaluare de miliarde, iar trei dintre cofondatori au devenit miliardari – cei doi români și CEO-ul Ali Ghodsi. Ion Stoica și Matei Zaharia dețin pachete de aproximativ 5% din acțiuni, potrivit estimărilor Forbes. De aici, compania are un orizont deschis de dezvoltare și progres.

TOP 500 – Locurile 4-5

Avere: 7,5 miliarde de lei

Nume: Ion Stoica

Vârstă: 57 de ani

Nume: Matei Zaharia

Vârstă: 37 de ani

Oraș: SAN FRANCISCO

Domeniu: TEHNOLOGIE

The post Forbes TOP 500 – Ediția 2022: Ion Stoica și Matei Zaharia (Databriks), Locul 3 și 4: Peste așteptări appeared first on Forbes Romania.

Ioan Iacob, cofondatorul Qualitance – preluată recent de francezii de la Alten – se concentrează pe construirea unui nou business de succes. Deși a fost rezervat în legătură cu cifrele și obiectivele imediate ale FlowX.ai, întrucât pregătește o nouă rundă de investiții, am reușit să vorbesc cu el despre exit-ul său și care este, de fapt, viziunea și misiunea noii sale afaceri. 

Qualitance, companie românească înființată acum 15 ani de către Radu Constantinescu și Ioan Iacob, a fost preluată recent de grupul francez Alten, implicat în proiecte de inginerie și dezvoltare pentru marii clienți industriali, precum și pentru cei din telecomunicații și sectorul terțiar. Contextul actual reprezintă, practic, un exit total pentru Ioan Iacob, însă de mai bine de un an și jumătate, cofondatorul și-a îndreptat atenția spre un alt proiect. “În momentul în care, în 2019, stăteam de vorbă cu cei de la Revolut și am înțeles că, de fapt, noi avem în mână un motor de construit revoluți pe bandă rulantă și pe care îl irosim în interiorul unei unei companii de servicii, așa cum era cum era Qualitance, am hotărât 6 luni mai târziu să ies din poziția mea de CEO și să devin complet concentrat pe FlowX”, a declarat antreprenorul, pentru Forbes România. 

FlowX are la bază o platformă tehnologică no code/full code ce ajută instituțiile financiare să lanseze și să transforme în timp real aplicații digitale strategice, pentru a se adapta rapid nevoilor de piață și a livra o creștere sustenabilă a businessului – reducând timpul și costul dezvoltărilor digitale cu până la 90%. “Rezolvăm într-un mod fundamental problema construcției de aplicații critice pentru zona de enterprise. Știm cu toții că în companiile mari se cheltuie sute de milioane de dolari pe proiecte pentru a construi aplicații interne, aplicații pentru clienți, și de cele mai multe ori rezultatele vin întârziat. Dar sunt sute și sute de milioane de dolari euro risipiți în proiecte de digital transformation și asta este problema pe care FlowX o rezolvă și vine cu câteva inovații tehnologice care sunt pentru prima oară prezente în zona de construcție de soft pentru entreprise”, mai explică Iacob. În urmă cu un an, startup-ul a obținut o investiție de tip seed în valoare de 8,5 milioane dolari, a doua ca mărime de acest tip din Europa. “Am ridicat o a doua cea mai mare rundă seed de investiții din Europa anul trecut în octombrie. În cursul rundei respective, ne-am văzut chiar nevoiți să refuzăm câțiva investitori. Nu voiam să ridicăm o rundă prea mare și să aducem un exces de cash inutil. Și asta a fost tot”, mai povestește el.

Cu un astfel de avânt și experiență, business-ul se extinde rapid, iar la începutul anului, a deschis un birou la Paris. Acum, business-ul se extinde în Statele Unite ale Americii. “În momentul de față suntem în discuții pentru o nouă rundă de investiții. Am avut o evoluție absolut spectaculoasă în aceste 18 luni, cu mult peste așteptările pe care pe care le aveam”. 

Printre clienții FlowX se numără Banca Transilvania, OTP Bank și Group, Vienna Insurance Group, iar proiectele continuă și cu alte nume – potrivit reprezentanților, compania poartă discuții inclusiv cu câteva bănci din Top 10 din SUA.

The post Ioan Iacob, Cofondator Qualitance & Fondator FlowX.ai: “FLOWX.AI este următorul pas în a aduce scalabilitate exponențială în transformarea digitală din mediul enterprise” appeared first on Forbes Romania.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, în şedinţa de Guvern, că România asigură cantitatea de gaze naturale, atât pentru consumul cetăţenilor cât şi pentru susţinerea economiei.

”Cred că este important să subliniem că la nivelul depozitelor avem înmagazinată o cantitate de gaze care depăşeşte 90% din capacitate, ceea ce ne dă siguranţa că putem să asigurăm cantitatea de gaze naturale, atât pentru consumul cetăţenilor, pentru susţinerea economiei şi în continuare vom lua măsuri pentru a ne asigura că facem tot ceea ce este posibil, astfel încât să corelăm capacitatea noastră de extracţie zilnică, ceea ce asigură practic 50% din consum cu capacitatea de extracţie din depozite şi totodată, avem proiecte noi în derulare”, a spus premierul, potrivit news.ro.

În urma întâlnirii bilaterale pe care a avut-o, pe 1 octombrie, cu preşedintele Azerbaidjanului, cei doi oficiali au căzut de acord să analizeze posibilitatea demarării unui proiect comun la Marea neagră, de gaz lichefiat.

”În felul acesta, astăzi, o echipă de la compania Socar din Azerbaidjan este prezentă în România, în această după-amiază, la guvern, vom semna împreună un memorandum, care va sta la baza unei investiţii comune într-o facilitate (..) la Marea Neagră. Suntem cât se poate de conectaţi şi de asemenea avem motivele necesare pentru a continua să dezvoltăm aceste proiecte care să ne asigure independenţa energetică”, a mai afirmat şeful Executivului.

The post Nicolae Ciucă: La nivelul depozitelor avem înmagazinată o cantitate de gaze care depăşeşte 90% din capacitate appeared first on Forbes Romania.

Un start-up fondat în 1993 în Ucraina a devenit în prezent unul dintre marii jucători de pe piața IT, cu peste 13.000 de angajați în 12 țări și peste 20.000 de proiecte în portofoliu. SoftServe a intrat pe piața locală ca parte a strategiei sale de extindere, iar planurile pentru România sunt clare. “Acum, în România, avem aproximativ 30 de poziții deschise și multe altele care urmează să fie postate în următoarele luni. Căutăm experți în tehnologii variate: de la ruby la arhitecturi cloud – pentru proiecte globale”, a declarat Dan Paraschiv, Vicepreședinte și Country Manager SoftServe România, pentru Forbes România.

Cererea de soluții digitale a fost foarte dinamică în 2022, arată Country Managerul, crescând rapid după ridicarea restricțiilor determinate de pandemie – motiv pentru care SoftServe și-a reluat planurile de expansiune globală. Izbucnirea războiului din Ucraina, cea mai mare piață pentru SoftServe, a accelerat extinderea companiei cu noi centre de livrare în România, Mexic, Columbia și Chile, la care s-au alăturat aproximativ 500 de oameni de la începutul anului. “În ciuda incertitudinilor globale, semnelor de recesiune și ale vremurilor dificile pe care o parte din echipă le trăiește în contextul războiului, SoftServe va încheia anul cu o creștere de aproximativ 25-30% la nivel global, în linie cu evoluția industriei și cu planurile inițiale. Este o creștere care demonstrează calitatea serviciilor noastre, relațiile de business excelente pe care le avem și încrederea pe care partenerii și clienții ne-o acordă.  Pentru 2023 ne dorim bineînțeles să menținem acest trend și să continuăm să creștem”, mai spune Dan Paraschiv.

În ceea ce privește România, Softserve vizează ca centrul de aici să devină un hub important pentru companie, iar business-ul să evolueze în același ritm cu cel global. “Prioritatea anul acesta a fost setarea fundației centrului de dezvoltare SoftServe din România, urmând ca 2023 să fie un an de accelerare în care să atragem tot mai multe talente de pe piața locală”, mai punctează el. În prezent, planul companiei este să ajungă la o echipă locală de 800 de oameni până în 2025. Modul de lucru este 100% remote, iar potrivit Country Managerului, sunt trei elemente de bază atunci când lansezi un business în care se lucrează de la distanță. “În primul rând trebuie să construiești în spate procesele și infrastructura necesare pentru a opera la distanță și să investești continuu în această infrastructură. (…) Apoi, este important să oferi oamenilor flexibilitate. De exemplu, la nivel global observăm că oamenii sunt mai dispuși să se întoarcă în birouri. În septembrie, am observat creșteri ale numărului de angajați care lucrau din locațiile SoftServe. În România lucrăm 100% remote, însă avem un spațiu de birouri flexibil în București’, explică Dan Paraschiv, adăugând că al treilea element este reprezentat de strategia de engagement – oamenii trebuie să continue să se bucure de echipă.

Momentan, potrivit reprezentanților SoftServe, există 150.000 de specialiști IT în România, iar industria generează peste 6% din PIB-ul țării. În același timp, cererea crește puternic în regiune. “Business-ul SoftServe din EMEA era la final de 2021 de 12 ori mai mare față de  2017.  Această creștere a cererii a determinat în mod natural și evoluția investițiilor și extinderea companiei în regiune, iar România a reușit să își creeze un adevărat brand de țară din IT, unul foarte atractiv pentru investitori. Oamenii sunt foarte bine pregătiți tehnic, iar nivelul de expertiză este din ce în ce mai ridicat, chiar și în cazul specialiștilor foarte tineri”, conchide Paraschiv.

The post Conflictul din Ucraina, cea mai mare piață pentru SoftServe, a accelerat extinderea globală. Dan Paraschiv, Country Manager SoftServe România: “Vom încheia anul cu o creștere de aproximativ 25-30% la nivel global” appeared first on Forbes Romania.

Într-o piață definită de “mișcare și evoluție”, dominată de tehnologii emergente, automatizare și inovație, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de jocuri internaționali se luptă să îi atragă “pe cei mai buni”. În România, a început chiar în această vară cu recrutarea a circa 200 de persoane în zona de testare, iar potrivit Ancăi Lăzăroiu, în industria de gaming și entertainment există în continuare o bătălie pentru talente. 

După estimările companiei, România este o piață foarte aglomerată, “cu peste 120.000 de angajați numai în domeniul IT, o cerință anuală de peste 15.000 de specialiști și doar 10.000 de absolvenți”. Anca Lăzăroiu este HR Director în cadrul Ubisoft România și Serbia, dezvoltator de jocuri internațional, prezent pe piața locală de aproximativ 30 de ani și cu două birouri – în București și Craiova. “Avem peste 25 de competitori direcți, dacă nu menționăm și multe alte companii care nu sunt prezente în totalitate pe piața din România, dar oferă oportunități de muncă în sistem full remote”. Astfel, în România, Ubisoft are o echipă de aproximativ 2.000 de angajați, cu un proces de recrutare activ și eforturi pentru atragerea și reținerea noilor membri – mai ales în contextul great resignation, transformat ulterior în great reshuffle, great reimagination și, recent, quiet quitting. “Candidații evaluează cu un ochi mult mai critic oportunitățile de muncă, au așteptări financiare mult mai ridicate, sunt concentrați pe un work-life integration mult mai echilibrat, pe oportunități de a experimenta culturi diferite și mult mai multă flexibilitate”, mai declară directorul de HR, adăugând că mulți dintre candidați caută acum organizații cu care să se identifice în ceea ce privește impactul social sau obiectivele de business pe termen lung. “Este, de fapt, unul dintre cele mai bune momente ca organizațiile să își regândească și să își reinventeze politicile de atracție, retenție și dezvoltare a angajaților, folosindu-se mult mai mult de tehnologie și valorificând puterea comunității de angajați”, completează Anca Lăzăroiu, pentru Forbes România.

Pe lângă atragerea și retenția angajaților, într-o piață ce resimte acum traumele pandemiei, Ubisoft și-a construit strategia globală pe câțiva piloni principali, respectiv „întărirea brandurilor Ubisoft de referință, precum Assasins’ Cread, Rainbow Six, Division sau Far Cry, promovarea unor inițiative transmedia, lucrând cu filmakers, showrunners, sau autori, livrarea unor experiențe sociale noi care au devenit vitale pentru jucători și nu în ultimul rând, comunicarea continuă cu jucătorii”, mai spune Lăzăroiu. Pe plan local, Ubisoft crează o mare parte din conținutul Division 2 și este implicat în dezvoltarea jocului Star Wars, în colaborare cu studioul Massive Entertainment. “Avem și alte proiecte neanunțate, momentan confidențiale, despre care vom putea vorbi mai târziu. Ceea ce ne dorim este să ne menținem lider de piață în industria locală de gaming, având în vedere că, în acest moment, o treime din forța locală de muncă din această industrie este activă în Ubisoft România”, conchide ea.

The post Anca Lăzăroiu, HR Director Ubisoft România & Serbia: “Candidații evaluează cu un ochi mult mai critic oportunitățile de muncă” appeared first on Forbes Romania.

În primele 8 luni ale anului, consumul final de energie electrică a totalizat peste 35,151 miliarde kWh, cu 5,3% mai mic faţă de perioada similară a anului 2021.

Potrivit Institutului Național de Statistică, iluminatul public a înregistrat o creştere cu 3,8%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 7,7%. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3,506 miliarde kWh, în scădere cu 224,7 milioane kWh.

Exportul de energie electrică a fost de 4,391 miliarde kWh, în creştere cu 84,4 milioane kWh, transmite Agerpres.

În perioada 1 ianuarie – 31 august 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 2,3%, iar cele de energie electrică s-au diminuat cu 4,6%. Principalele resurse de energie primară au totalizat 22,035 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 521.400 tep faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Resursele de energie electrică au fost de 43,050 miliarde kWh, mai mici cu 2,090 miliarde kWh.

Producţia din termocentrale a fost de 14,217 miliarde kWh, în scădere cu 184,8 milioane kWh (-1,3%). Producţia din hidrocentrale s-a situat la un nivel de 9,730 miliarde kWh, în scădere cu 3,456 miliarde kWh (-26,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7,088 miliarde kWh, în scădere cu 168,3 milioane kWh (-2,3%). Producţia din centralele electrice eoliene a totalizat 4,883 miliarde kWh, în creştere cu 757,4 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1,360 miliarde kWh, în creştere cu 70,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2021.

The post INS: Consumul final de energie electrică a scăzut cu 5,3% în primele 8 luni ale anului  appeared first on Forbes Romania.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat vineri, într-o vizită la Cariera Roşia, că aceasta este esenţială pentru funcţionarea optimă a Complexului Energetic Oltenia.

”În această dimineaţă, în drum spre Termocentrala Rovinari, am fost să văd cariera Roşia, care este esenţială pentru funcţionarea optimă a Complexului Energetic Oltenia, pe care, din păcate, aşa zişii ecologişti gorjeni au încercat să o închidă recent. O acţiune iresponsabilă, ”criminală” în contextul actualei crize energetice”, a transmis, vineri, Virgil Popescu, potrivit news.ro.

Activitatea la cariera Roşia a fost sistată temporar, printr-o hotărâre judecătorească, la data de 30 iunie 2022. Procesul a fost deschis împotriva APM Gorj din cauza emiterii acordului de mediu.

The post Ministrul Energiei: “Cariera Roșia este esenţială pentru funcţionarea optimă a Complexului Energetic Oltenia” appeared first on Forbes Romania.

Primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat joi că este nevoie de toată cantitatea de energie pe care centralele din Bucureşti o pot produce.

“Este nevoie de CET Energo Vest, după cum este nevoie de CET Titan şi după cum ar mai fi nevoie de o centrală în zona de nord. Deci, în momentul de faţă, este nevoie de toată cantitatea de energie pe care centralele din Bucureşti pot să o producă”, a declarat Nicuşor Dan, joi, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Agerpres.

Potrivit edilului, în ceea ce privește CET Energo Vest s-au înregistrat două probleme, dintre care una în urmă cu aproximativ un an şi nouă luni, când situaţia sa financiară era “disperată”.

“A doua problemă a fost la începutul iernii trecute, când a existat acea fluctuaţie mare pe preţul de gaz. ELCEN avea cumpărat, avea deja contractul cu Romgaz şi avea un preţ bun. Vest Energo şi CET Griviţa nu aveau astfel de contract şi deodată, pe de o parte, preţul cu care ei puteau să cumpere gaz din piaţă era extrem de mare, pe de alta parte, ANRE nu ajustase încă preţul cu care ei puteau să vândă şi atunci ei ar fi trebuit să lucreze în pierdere. Lucrul ăsta nu se va mai întâmpla în această toamnă, pentru că, după cum ştiţi, există aceasta ordonanţă de urgenţă care plafonează preţul pentru toţi producătorii”, a spus Nicuşor Dan.

The post Nicuşor Dan: “Este nevoie de toată cantitatea de energie pe care centralele din Bucureşti pot să o producă” appeared first on Forbes Romania.