Douăsprezece state membre ale UE s-au angajat să accelereze eliberarea a 42,6 milioane de barili de petrol și produse petroliere din rezervele strategice până la sfârșitul lunii ianuarie 2027, dintre care 20,5 milioane de barili de motorină.

Angajamentul, relatat de AFP la 29 octombrie după reuniunea miniștrilor energiei de la Luxemburg, urmărește să reducă presiunile asupra pieței înaintea iernii. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a confirmat public volumul total și faptul că aproximativ jumătate va fi motorină.

În bilanțul oficial al Consiliului UE, Franța este menționată ca inițiatoare a informării miniștrilor despre o declarație comună pentru stabilizarea pieței motorinei. Aceasta este o acțiune a statelor participante, nu o obligație nouă impusă tuturor celor 27 de membri ai Uniunii.

Motorina ocupă un loc central în intervenție. Cele 20,5 milioane de barili reprezintă aproximativ 48,1% din volumul de 42,6 milioane, conform raportului dintre cele două cifre anunțate. Eliberarea produselor deja rafinate poate ajuta o piață în care existența țițeiului nu asigură singură disponibilitatea combustibilului de care au nevoie transportul de mărfuri, agricultura și industria.

Angajamentul se înscrie în efortul internațional de răspuns la perturbările energetice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. La 15 octombrie, Consiliul de conducere al Agenției Internaționale a Energiei a reafirmat că statele sale membre trebuie să continue intervenția colectivă lansată în martie și să accelereze livrările rămase, în special de motorină.

IEA arăta atunci că fuseseră eliberați aproximativ 330 de milioane de barili și că mai rămâneau de livrat circa 100 de milioane. Unele state depășiseră deja angajamentele inițiale sau intenționau să o facă, astfel încât totalul final urma să depășească cele 400 de milioane de barili anunțate inițial în martie.

Agenția constata în continuare tensiuni pe piața petrolului, mai ales la motorină, și cerea statelor cu capacități de producție și rafinare să mărească oferta. Totodată, sublinia importanța menținerii liberei circulații a comerțului cu energie. Eliberarea stocurilor este, în acest context, o măsură de urgență care completează producția și importurile.

În evaluarea publicată la 22 octombrie, Comisia Europeană descria aprovizionarea cu motorină și combustibil pentru aviație ca tensionată, fără să constate atunci o penurie fizică în Europa. Acea apreciere privește momentul evaluării și nu exclude dificultăți locale sau costuri greu de suportat. Disponibilitatea unui produs și posibilitatea consumatorilor de a-l plăti sunt probleme distincte.

Dialogul din 28 octombrie privea evaluarea propunerilor industriei pentru creșterea producției și pregătirea unei foi de parcurs; el nu constituia o aprobare a unor derogări tehnice. Rezervele și producția sunt instrumente diferite de răspuns la aceeași presiune asupra combustibililor.

Punerea pe piață nu înseamnă livrare simultană în toate statele și nici o reducere identică a prețurilor. Efectul depinde de calendar, de tipul și localizarea produselor, de transport și de evoluția cererii și a cotațiilor internaționale. Angajamentul anunță o ofertă suplimentară disponibilă mai repede, fără să fixeze un preț european la pompă.

Termenul de la sfârșitul lui ianuarie 2027 oferă reperul pentru verificarea punerii în aplicare. Bilanțul va depinde de cantitățile efectiv livrate și de evoluția pieței motorinei, nu doar de volumul angajat la reuniune.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Europa încearcă să evite o criză a motorinei. 12 state eliberează 42,6 milioane de barili appeared first on Forbes Romania.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri că a autorizat tranzacția, care vizează furnizarea de rachete defensive destinate sistemelor antiaeriene Patriot utilizate de armata ucraineană.

Potrivit comunicatului oficial, Ucraina va acoperi costurile prin contribuții financiare din partea Canadei, Germaniei și Norvegiei, direcționate prin programul american JUMPSTART. La acestea se vor adăuga fonduri naționale finanțate prin împrumutul acordat de Uniunea Europeană pentru sprijinirea Ucrainei.

Lockheed Martin, principalul contractor

Contractul pentru livrarea celor 500 de rachete va avea ca principal contractor compania americană Lockheed Martin.

Rachetele PAC-3 sunt interceptori utilizați de sistemele Patriot pentru neutralizarea amenințărilor aeriene și balistice. Achiziția urmărește consolidarea capacității Ucrainei de apărare antiaeriană, într-un context în care protejarea infrastructurii și a obiectivelor strategice rămâne o prioritate pentru Kiev.

Aprobarea vânzării de către Washington stabilește cadrul tranzacției, iar finanțarea este asigurată prin mecanisme care implică mai multe state partenere și Uniunea Europeană.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post SUA aprobă vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina. Nota de plată de 2,1 miliarde de dolari este preluată de Europa appeared first on Forbes Romania.

Secretarul adjunct al Apărării al Statelor Unite, Elbridge Colby, unul dintre principalii arhitecți ai noii strategii militare americane, va efectua o vizită în România săptămâna viitoare. Deplasarea are loc într-un moment în care Bucureștiul încearcă să consolideze prezența militară americană pe teritoriul țării.

Colby este considerat unul dintre cei mai influenți strategi ai Pentagonului și principalul promotor al reconfigurării prezenței militare americane pe continent. Planul asociat acestuia prevede retragerea parțială a trupelor SUA din Europa, o perspectivă care a provocat îngrijorare în rândul aliaților europeni.

Oficialul american promovează doctrina „America First” și este asociat cu conceptul NATO 3.0, care urmărește modificarea responsabilităților în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit acestei viziuni, statele europene ar urma să preia o parte mai mare din responsabilitatea apărării convenționale, în timp ce Statele Unite și-ar păstra rolul de garant al descurajării nucleare și contribuția în domeniul informațiilor.

Bucureștiul încearcă să mențină sprijinul militar american

Vizita lui Colby a fost intermediată de consilierul prezidențial pentru probleme de Apărare, Marius Lazurca.

Discuțiile au loc într-un context sensibil pentru România, care urmărește consolidarea prezenței militare americane, în timp ce strategia promovată la Washington pune accent pe reducerea angajamentului militar convențional al SUA în Europa.

Astfel, vizita oficialului american ar putea reprezenta un prilej de clarificare a direcției în care administrația de la Washington intenționează să dezvolte relația de securitate cu aliații europeni și, în particular, cu România.

Conceptul NATO 3.0 presupune o redistribuire a responsabilităților în cadrul Alianței, printr-o implicare mai mare a statelor europene în apărarea convențională. În această formulă, contribuția americană ar urma să se concentreze în special asupra descurajării nucleare și capacităților de intelligence.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Elbridge Colby, strategul american al retragerii parțiale a trupelor SUA din Europa, vine în România appeared first on Forbes Romania.

După numărarea a 99,9% dintre voturi, formațiunile din tabăra premierului ar urma să obțină 53 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului, față de 48 pentru blocul opoziției, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

Celelalte 19 mandate au revenit celor două liste care reprezintă minoritatea arabă din Israel. Este cel mai bun rezultat obținut de acestea până acum, aproape dublu față de cele 10 locuri câștigate la alegerile din 2022.

Creșterea sprijinului pentru partidele arabe este pusă pe seama participării record la vot în comunitățile palestiniene, mobilizate, în parte, de intensificarea discursului antiarab din politica israeliană.

Likud rămâne cel mai mare partid din parlament

Formațiunea de dreapta Likud, condusă de Netanyahu, va rămâne cel mai mare partid din Knesset, cu 27 de mandate, cu cinci mai puține decât la scrutinul precedent.

Partidul centrist Yashar, condus de fostul șef al Statului Major al armatei, Gadi Eisenkot, a obținut 21 de locuri. Formațiunea de centru-dreapta Razem, a fostului premier Naftali Bennett, a câștigat 12 mandate. Împreună, cele două partide au obținut 33 de locuri, în timp ce formațiunile cu orientări politice similare aveau 36 de mandate în 2022.

Stânga a înregistrat, la rândul său, o creștere. Partidul Democraților a câștigat opt mandate, de două ori mai multe decât obținuseră partidele de stânga la alegerile precedente.

Două formațiuni naționaliste de extremă dreapta, Puterea Evreiască și Sionismul Religios, au obținut împreună 13 locuri, cu unul mai puțin decât în 2022. Iudaismul Unit din Tora și-a păstrat cele șapte mandate.

Cea mai importantă pierdere a fost înregistrată de partidul Shas, care reprezintă evreii ultraortodocși de origine nord-africană și din Orientul Mijlociu. Formațiunea a obținut doar șase locuri, față de 11 la scrutinul anterior, cel mai slab rezultat din 1992.

Partidele arabe pot înclina balanța, dar alianța este dificilă

Cele cinci formațiuni din blocul lui Netanyahu au obținut în total 53 de mandate, față de 64 în 2022, și au nevoie de încă opt locuri pentru a ajunge la majoritate.

Blocul opoziției condus de Eisenkot, care include Yashar, Democrații și partidul de dreapta Israel Casa Noastră, al lui Avigdor Liberman, are 48 de mandate. Pentru a ajunge la 61, ar avea nevoie de sprijinul partidelor arabe.

Deși cele 19 mandate ale acestora ar fi suficiente pentru a asigura majoritatea, colaborarea rămâne un subiect sensibil pentru partidele evreiești din opoziție. Dintre acestea, doar Democrații de Stânga nu au exclus un asemenea acord. Celelalte formațiuni resping categoric posibilitatea formării unui guvern cu participarea partidelor arabe.

Astfel, rezultatul alegerilor lasă Israelul fără o majoritate clară și deschide o perioadă de negocieri dificile pentru formarea viitorului guvern.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Netanyahu câștigă alegerile din Israel, dar nu poate forma singur o majoritate parlamentară appeared first on Forbes Romania.

Alegerile parlamentare din Israel s-au încheiat fără ca vreuna dintre tabere să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului, în timp ce partidele din opoziție ar urma să controleze 67 de locuri.

În acest context, formațiunile arabe, care au înregistrat un rezultat istoric, ar putea deveni decisive în negocierile pentru viitoarea guvernare.

Potrivit rezultatelor preliminare, după numărarea a aproximativ 99% dintre voturi, partidele evreiești din opoziția condusă de Gadi Eisenkot ar obține 48 de mandate, iar formațiunile care reprezintă minoritatea arabă ar avea 19 locuri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare 61 de mandate.

Rezultatul partidelor arabe a fost favorizat de participarea ridicată la vot în comunitățile respective. Prezența totală la urne a ajuns la 77,7%, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit președintelui Isaac Herzog.

Partidele arabe, decisive pentru viitoarea guvernare

Eisenkot ar avea nevoie de sprijinul formațiunilor arabe pentru a forma o majoritate. O variantă ar fi susținerea din exterior a unui guvern minoritar, fără participarea directă a acestora la coaliție. Totuși, unele partide evreiești din opoziție resping colaborarea, iar liderul Yashar a exprimat anterior rezerve față de o alianță cu formațiunile arabe. Netanyahu a exclus, la rândul său, un guvern dependent de sprijinul acestora.

În acest context, premierul și partidul său, Likud, au acuzat partidele arabe de fraudă electorală, susținând că ar fi recurs la mită, amenințări, violență și programe informatice interzise pentru mobilizarea alegătorilor. Likud nu a prezentat însă public dovezi care să susțină acuzațiile.

Poliția a anunțat arestarea a cel puțin șapte persoane în sudul Israelului, suspectate că ar fi încercat să mituiască alegători pentru a vota cu Ra’am, partidul condus de Mansour Abbas.

Acuzațiile privind influența străină, investigate

Comitetul Electoral Central a cerut serviciului Shin Bet să investigheze posibila influență străină asupra scrutinului, dar a precizat că nu există indicii privind compromiterea sistematică a alegerilor. Netanyahu și Likud au indicat Qatarul drept posibil actor implicat. Doha a respins acuzațiile, calificându-le drept „ridicole și periculoase”.

Liderii arabi susțin că premierul încearcă să le discrediteze rezultatul electoral. După confirmarea oficială a voturilor, președintele Herzog va desemna candidatul considerat cel mai capabil să formeze guvernul. Negocierile ar putea dura câteva săptămâni, iar eșecul acestora ar putea duce la organizarea unor noi alegeri.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Israelul, fără o majoritate după alegeri. Netanyahu acuză partidele arabe de fraudă electorală appeared first on Forbes Romania.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi seară că Moscova susține orice inițiativă care ar putea duce la restabilirea relațiilor cu statele europene, afirmând totodată că Rusia este pregătită pentru un eventual conflict cu Europa, deși nu își dorește un război.

Declarațiile au fost făcute după un summit Rusia-Africa organizat la Moscova și în contextul convorbirilor telefonice pe care Putin le-a avut în această săptămână cu liderii Finlandei și Norvegiei.

„Susținem orice demersuri și orice acțiuni care vizează restabilirea unor relații pe deplin funcționale și complete cu țările europene”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Putin a precizat că Rusia nu dorește un conflict cu Europa, dar a avertizat că este pregătită să răspundă dacă situația va escalada. „Suntem pregătiți, dar nu vrem un război cu Europa. Dacă cineva îl dorește, să se pregătească”, a declarat acesta.

Liderul rus a susținut că statele occidentale nu și-au atins obiectivul de a provoca o înfrângere strategică Rusiei și a avertizat asupra consecințelor unei confruntări directe.

„Dacă lucrurile merg prea departe, nu vor exista câștigători. Nimeni să nu uite acest lucru”, a spus Putin.

Putin laudă contactele cu Finlanda și Norvegia

Președintele rus a apreciat decizia președintelui Finlandei, Alexander Stubb, și a premierului norvegian Jonas Gahr Støre de a discuta telefonic cu el, în pofida criticilor venite din unele capitale europene.

Potrivit lui Putin, cei doi lideri au procedat corect inițiind contactul cu Moscova, chiar dacă aceste discuții au fost privite cu rezerve de alți oficiali europeni.

Declarațiile sugerează că Rusia încearcă să mențină canale de comunicare cu statele europene, în condițiile deteriorării relațiilor dintre Moscova și Occident după invazia Ucrainei.

Avertisment privind navigația în Marea Baltică

Putin a abordat și situația navigației în Marea Baltică, afirmând că Rusia nu dorește restricții asupra circulației maritime și nici blocarea comunicațiilor.

Liderul de la Kremlin a avertizat că limitarea accesului și a legăturilor maritime ar putea crea o situație asemănătoare celei din Strâmtoarea Ormuz, afectată de conflictul dintre Statele Unite și Iran izbucnit în februarie.

„Vrea cineva aceeași situație în Marea Baltică precum în Golf sau în Strâmtoarea Hormuz? Nu știu. Noi nu ne dorim asta, dar vom răspunde oricărei provocări”, a declarat Putin.

Tensiunile privind securitatea maritimă din regiunea baltică au crescut pe fondul confruntării dintre Rusia și statele NATO, iar Moscova avertizează în mod repetat împotriva unor măsuri pe care le consideră restrictive.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Putin: Rusia nu dorește un război cu Europa, dar este pregătită dacă va fi provocată appeared first on Forbes Romania.

Hackerii au furat active digitale în valoare de aproximativ 6,3 miliarde de dolari de pe Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume. Mai multe firme de analiză blockchain atribuie atacul Coreei de Nord și susțin că ar putea fi cea mai mare fraudă financiară de acest tip înregistrată vreodată.

Incidentul a provocat scăderi pe piața criptomonedelor, iar Binance a suspendat temporar retragerile și a anunțat că va acoperi pierderile din fondurile proprii. Emitenții de stablecoinuri, inclusiv Tether și World Liberty Financial, companie susținută de familia Trump, au blocat aproximativ jumătate din activele sustrase.

Binance promite să acopere pierderile

Platforma a anunțat că lucrează împreună cu FBI și Serviciul Secret al Statelor Unite pentru investigarea atacului și recuperarea fondurilor. Binance a precizat că banii clienților sunt în siguranță și că echipele sale colaborează cu partenerii pentru blocarea activelor afectate.

Până acum, ar fi fost localizate aproximativ trei miliarde de dolari. Compania a anunțat că se aștepta să reia retragerile în următoarele 48 de ore, fără să ofere detalii despre situația celorlalte 3,3 miliarde de dolari.

Binance a declarat că a pus deoparte aproximativ 6,34 miliarde de dolari din fondurile companiei pentru a acoperi pierderile, fără să precizeze proveniența sumelor. Platforma dispune și de un fond de rezervă de un miliard de dolari în bitcoin, destinat protejării activelor clienților în cazul unor incidente de securitate.

Fondatorul Binance, Changpeng Zhao, a afirmat pe platforma X că firma deține acțiuni SpaceX în valoare de peste un miliard de dolari.

„Banii voștri sunt în siguranță și acoperim toate pierderile”, a transmis Richard Teng, co-director executiv al Binance. Compania a precizat că investigația nu a stabilit responsabilitatea unei anumite persoane.

Atacul ar fi fost pregătit prin compromiterea unui laptop

O investigație preliminară indică faptul că atacul ar fi început după compromiterea laptopului unui inginer Binance. Hackerii ar fi folosit accesul obținut la unul dintre sistemele companiei pentru a autoriza retrageri nepermise către portofele controlate de atacatori.

Echipa de securitate urmărește traseul accesului neautorizat și încearcă să stabilească dacă laptopul compromis a reprezentat punctul inițial de intrare. Ulterior, compania a anunțat că a identificat și alte posibile puncte de breșă.

Potrivit firmelor americane de analiză blockchain TRM Labs și Chainalysis, cea mai mare parte a furtului s-a desfășurat în aproximativ 20 de minute, începând de joi seara. Modul de operare ar avea asemănări cu atacul din 2025 asupra platformei Bybit, pe care FBI l-a atribuit Coreei de Nord.

TRM Labs a declarat că atacul ar fi fost realizat de unitatea specializată de hackeri a Coreei de Nord. Chainalysis și TRM au afirmat că au un nivel ridicat de încredere în această atribuire. La aceeași concluzie au ajuns și analiștii britanici de la Elliptic, care au descris incidentul drept cel mai mare furt cunoscut de acest fel.

Coreea de Nord este acuzată de mai mulți ani că utilizează unități cibernetice afiliate statului pentru spionaj și furturi financiare, inclusiv pentru obținerea de venituri. Autoritățile americane și sud-coreene, precum și experții în securitate cibernetică, au documentat în repetate rânduri astfel de operațiuni. Phenianul respinge în mod obișnuit acuzațiile.

Tether și alte companii au blocat active

Mai mulți emitenți de criptomonede stabile au intervenit pentru a împiedica transferul fondurilor furate. Tether a anunțat că a blocat active în valoare de aproape 1,57 miliarde de dolari, iar Circle a înghețat peste 800 de milioane de dolari.

World Liberty Financial a declarat că a colaborat cu furnizorul de servicii de custodie BitGo pentru blocarea unor fonduri. Potrivit cofondatoarei Binance, Yi He, au fost înghețate 27 de milioane de dolari în stablecoinuri și aproximativ două milioane de dolari în tokenuri World Liberty.

Compania de criptomonede Ripple a blocat, la rândul său, active în valoare de aproximativ 200 de milioane de dolari, a mai precizat Yi He.

Autoritatea de Supraveghere a Serviciilor Financiare din Abu Dhabi, care a emis principala licență de operare a Binance, a anunțat că urmărește situația și menține legătura cu platforma.

Bitcoin și ether au scăzut după anunțarea atacului

Furtul a provocat reacții negative pe piețele de criptomonede. Bitcoin a coborât la 76.368 de dolari, cel mai redus nivel din ultimele șase săptămâni, în timp ce ether a pierdut peste 3%, ajungând la 2.178 de dolari, un minim al ultimelor două luni. Ulterior, piețele au început să se stabilizeze.

Tokenul BNB, lansat inițial sub numele Binance Coin și utilizat inclusiv pentru plata comisioanelor pe platformă, a scăzut cu 5,3% în 24 de ore, până la 699,54 de dolari, potrivit datelor CoinGecko.

Binance are 335 de milioane de utilizatori înregistrați la nivel mondial și administra active în custodie de aproximativ 162,8 miliarde de dolari, potrivit raportului anual pentru 2025. Dimensiunea furtului depășește valoarea fondului de rezervă de un miliard de dolari destinat protejării clienților.

Incidentul vine după un an în care furturile de criptomonede au continuat să afecteze industria. Potrivit TRM Labs, în 2025 au fost sustrase active digitale în valoare de 2,9 miliarde de dolari, în aproape 150 de atacuri. În septembrie, platforma Bitget a anunțat un furt de aproximativ 350 de milioane de dolari.

Analiștii avertizează că efectele atacului asupra Binance ar putea depăși pierderile directe. Tim Sun, cercetător la HashKey Group, consideră că incidentul ar putea reduce apetitul investitorilor pentru risc și i-ar putea determina să reevalueze siguranța activelor păstrate pe platformele centralizate.

La rândul său, Cristiano Ventricelli, vicepreședinte pentru active digitale la Moody’s Ratings, afirmă că impactul asupra industriei va depinde de pierderile finale, de recuperarea fondurilor și de eventualele perturbări sau scăderi ale încrederii în întregul ecosistem al activelor digitale.

UPDATE: Un comunicat de la Binance

Binance a început recuperarea activelor afectate ale utilizatorilor și continuă să colaboreze cu organele de aplicare a legii, emitenții de active, firmele specializate în analiză blockchain și partenerii din industrie pentru a identifica, bloca și recupera fonduri suplimentare.

Compania s-a angajat deja public, printr-un anunț anterior, să acopere pierderile din fondurile proprii.

Binance a alocat deja peste 6,34 miliarde USD din fondurile companiei pentru a gestiona acest incident. Dintre acestea, 5 miliarde USD sunt deținute deja sub forma exactă a tokenurilor care au fost afectate. Finalizăm achiziția restului sumei prin cumpărarea tokenurilor respective, atât prin canalele de piață, cât și prin tranzacții extrabursiere (OTC). Facem acest lucru pentru a asigura corespondența cu tipul activelor afectate și pentru a acoperi orice deficit. Acest proces poate dura mai mult, deoarece unele tokenuri pot avea o lichiditate scăzută, iar decontarea tranzacțiilor OTC necesită, de asemenea, timp. Vom reveni cu informații suplimentare imediat ce va fi posibil.

Aceste cifre nu includ activele blocate sau protejate, care fac în continuare obiectul procedurilor de recuperare și verificare. În prezent, 3 miliarde USD au fost blocate, datorită sprijinului partenerilor noștri din industrie. Colaborăm cu acești parteneri și cu organele de aplicare a legii pentru a recupera activele blocate. Vom continua să utilizăm resursele companiei pentru a acoperi deficitul confirmat și vom oferi actualizări verificate pe măsură ce eforturile de recuperare avansează. În cele din urmă, toate fondurile utilizatorilor vor fi verificate public prin intermediul mecanismului nostru de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves).

Vom depăși această furtună.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Atac cibernetic de 6,3 miliarde de dolari asupra Binance. Hackerii sunt suspectați că au legături cu Coreea de Nord appeared first on Forbes Romania.

Cetățeni ai Republicii Moldova sunt suspectați că au fost recrutați de serviciile secrete ruse pentru a participa la operațiuni de sabotaj și destabilizare în mai multe state europene. Doi moldoveni au fost reținuți recent în România, în dosare investigate de autoritățile din Franța și Lituania, iar un al treilea este acuzat că ar fi organizat o rețea de asasini care urma să acționeze în Ucraina.

Cazurile fac parte dintr-un fenomen mai amplu, în care Rusia ar folosi persoane fără legături oficiale cu serviciile sale de informații pentru incendieri, vandalism și intimidare. De la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022, cercetătorii au documentat aproximativ 180 de incidente de acest tip în Europa.

Graffiti anti-Ucraina la Paris

Iurie Manic, în vârstă de 51 de ani, reținut în România la sfârșitul lunii septembrie 2026, este acuzat de autoritățile franceze că ar fi coordonat mai multe acțiuni de vandalism la Paris, la comanda Rusiei.

În vara anului 2024, acesta ar fi recrutat cetățeni moldoveni pentru a desena graffiti reprezentând sicrie, însoțite de mesaje precum „Soldat francez în Ucraina”. Printre clădirile vizate s-ar fi numărat sediul Adunării Naționale a Franței și cel al publicației Le Figaro.

Potrivit unei ordonanțe judiciare franceze, Manic ar fi organizat deplasarea la Paris a doi moldoveni, care au ajuns în capitala franceză în iunie 2024, prin Istanbul. Unul dintre cei recrutați le-ar fi declarat anchetatorilor că i s-au promis 500 de euro pentru două zile de muncă.

Coordonatorul principal al operațiunii ar fi fost Alexandr Grigorenco, despre care investigația susține că a fost implicat anterior în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova organizate de Partidul Șor. Acesta este dat în căutare.

Manic riscă până la cinci ani de închisoare, însă a fost eliberat după reținerea în România, Curtea de Apel Iași respingând solicitarea autorităților franceze de prelungire a termenului pentru preluarea sa. Separat, în aprilie 2026, șapte moldoveni au primit amenzi între 1.000 și 10.000 de euro pentru realizarea unor graffiti la Paris.

Colete incendiare trimise în mai multe țări

Un al doilea caz îl vizează pe Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, originar din raionul Ialoveni și reținut în România la sfârșitul lunii septembrie. Autoritățile lituaniene îl suspectează de implicare în două infracțiuni de terorism, într-o anchetă privind expedierea unor colete incendiare către mai multe state europene.

În iulie 2024, patru colete care conțineau dispozitive incendiare au fost expediate din Lituania. Unul a luat foc într-un centru DHL de pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, înainte de a fi încărcat într-un avion spre Marea Britanie. Un al doilea a provocat un incendiu într-un depozit DHL din Birmingham, iar un al treilea a luat foc într-o remorcă de camion din Polonia. Al patrulea a fost confiscat înainte de activarea dispozitivului.

Procurorii lituanieni susțin că operațiunile au fost coordonate de cetățeni ruși cu legături în serviciile de informații militare ale Federației Ruse. Pentru executarea sarcinilor ar fi fost recrutați cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia, Ucraina și Republica Moldova.

Recrutarea s-ar fi făcut prin intermediul cunoștințelor și al aplicației Telegram, iar recompensele ar fi fost achitate inclusiv în criptomonede. Ancheta internațională a identificat 22 de suspecți în Lituania și Polonia. Cinci persoane sunt căutate internațional, printre care Alexander Casian, cetățean al Republicii Moldova și al Federației Ruse.

Un moldovean, suspectat că pregătea asasinate în Ucraina

Un al treilea caz este investigat de autoritățile moldovenești. Nicolae Șerpeli este suspectat că ar fi creat și coordonat o rețea de asasini care urma să acționeze în Ucraina, la indicațiile serviciilor secrete ruse.

Potrivit acuzațiilor, acesta ar fi fost recrutat din penitenciarele Federației Ruse. Sumele promise pentru executarea unor asemenea operațiuni ar fi ajuns până la 400.000 de dolari, iar plățile urmau să fie făcute în criptomonede.

„Agenți de unică folosință”, recrutați pentru bani

Kacper Rekawek, cercetător la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Haga, explică faptul că persoanele implicate în asemenea operațiuni nu sunt, de regulă, agenți profesioniști. Printre acestea se numără oameni obișnuiți, foști infractori, membri ai unor grupări extremiste sau huligani.

Un studiu ICCT care a analizat 172 de persoane implicate în astfel de incidente arată că 95% nu aveau legături oficiale cu serviciile ruse de securitate. Motivația principală este câștigul financiar, deși în unele cazuri există și simpatii proruse.

Recompensele diferă în funcție de riscurile operațiunii. Pentru afișe și graffiti se oferă sume mici, în timp ce incendiile și sabotajele pot fi plătite cu mii de euro.

Aproximativ 180 de incidente în Europa

Cercetătorii GLOBSEC au documentat peste 150 de incidente asociate Rusiei între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar estimările ulterioare indică aproximativ 180 de cazuri. Cele mai multe au fost înregistrate în Polonia, Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit. Aproximativ o treime au implicat incendieri intenționate.

Experții leagă intensificarea operațiunilor de reducerea prezenței agenților ruși în Europa. Potrivit unui studiu GLOBSEC și ICCT, aproximativ 600 de agenți ruși au fost expulzați din state europene începând din 2018. Recrutarea unor persoane fără legături oficiale cu serviciile de informații permite organizarea unor acțiuni cu costuri mai mici și cu riscuri reduse de expunere pentru coordonatori.

Obiectivul acestor operațiuni ar fi intimidarea statelor europene și diminuarea sprijinului acordat Ucrainei. Rusia respinge în mod repetat acuzațiile privind recrutarea unor persoane pentru organizarea de sabotaje în Europa.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Recrutați pe Telegram și plătiți în criptomonede: moldoveni suspectați de sabotaje la comanda Rusiei appeared first on Forbes Romania.

România a înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale din Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deși la nivel european tarifele au urmat o tendință de scădere, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a coborât cu 2,2% în primele șase luni ale anului, la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea din 2025. Diferențele dintre statele membre rămân însă considerabile. Cele mai mici prețuri au fost înregistrate în Ungaria, unde un kilowatt-oră costa în medie 0,11 euro, iar cele mai mari în Irlanda, cu 0,39 euro/kWh.

În România, evoluția a fost în sens contrar tendinței europene. Comparativ cu primul semestru din 2025, prețurile la electricitate exprimate în moneda națională au crescut cu 51,6%, cel mai mare avans din UE. România este urmată de Irlanda, cu o majorare de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.

La polul opus, cele mai importante reduceri au fost consemnate în Danemarca, unde prețurile au scăzut cu 31,7%, și Luxemburg, cu 24,1%.

România are cele mai mari prețuri la electricitate raportate la puterea de cumpărare

Diferențele sunt vizibile și atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPS), indicator care permite compararea costurilor între state ținând cont de nivelul general al prețurilor și de puterea de cumpărare a populației.

Din această perspectivă, România înregistrează cel mai ridicat nivel al prețurilor la electricitate pentru gospodării din Uniunea Europeană, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh. Urmează Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS.

Cele mai reduse valori au fost consemnate în Malta, cu 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS.

România, lider european și la creșterea prețurilor la gaze

O evoluție similară se observă și pe piața gazelor naturale. În primul semestru din 2026, prețul mediu plătit de gospodăriile din UE a scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului trecut și cu 3,5% comparativ cu primul semestru din 2025, ajungând la 0,11 euro/kWh.

Și în acest caz, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din Uniune, de 9,3%. Majorări au mai fost raportate în Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.

În 12 state membre, prețurile la gaze au scăzut, în șapte au crescut, iar în alte patru au rămas stabile. Cele mai importante reduceri au fost în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.

În ceea ce privește nivelul tarifelor, România se numără printre statele cu cele mai mici prețuri nominale la gaze pentru populație, cu 0,06 euro/kWh. Doar Ungaria, cu 0,03 euro/kWh, și Croația, cu 0,05 euro/kWh, au avut prețuri mai reduse. La polul opus se află Suedia, cu 0,22 euro/kWh.

Datele Eurostat arată astfel o evoluție diferită între România și majoritatea statelor membre: în timp ce prețurile europene la electricitate și gaze au scăzut, consumatorii români au fost afectați de cele mai mari creșteri anuale din UE la ambele categorii de energie.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post România, campioana scumpirilor la energie în UE. Electricitatea s-a majorat cu 51,6% într-un an appeared first on Forbes Romania.

Miliardarul ceh Michal Strnad a lansat o ofertă de aproximativ 30 de miliarde de euro pentru achiziția holdingului italian Delfin, care deține participații importante în producătorul de ochelari EssilorLuxottica, cunoscut pentru brandul Ray-Ban, dar și în mai multe instituții financiare din Italia.

Oferta evaluează Delfin la un nivel cu aproximativ 30% sub valoarea activelor nete ale companiei. Potrivit estimărilor bursiere, portofoliul holdingului depășește 40 de miliarde de euro și include aproape o treime din acțiunile EssilorLuxottica, precum și participații la companii importante din sectorul bancar și al asigurărilor.

Propunerea lui Strnad a fost transmisă directorului Delfin, Romolo Bardin, printr-o scrisoare datată 20 octombrie și este valabilă timp de 30 de zile. Pentru ca tranzacția să poată fi realizată, este însă necesară aprobarea unanimă a celor opt acționari ai holdingului, care ar trebui să accepte modificarea restricțiilor privind proprietatea companiei.

Familia Del Vecchio nu vrea să renunțe la holdingul italian

Oferta a întâmpinat deja opoziție din partea lui Leonardo Maria Del Vecchio, unul dintre cei opt acționari ai Delfin și fiul fondatorului grupului, Leonardo Del Vecchio.

Acesta a confirmat că știe despre propunerea miliardarului ceh și a transmis că intenționează să protejeze moștenirea tatălui său și să păstreze caracterul italian al companiei.

„Opera de o viață a tatălui meu trebuie să rămână un activ pentru Italia”, a declarat Leonardo Maria Del Vecchio, într-un comunicat.

El a subliniat că EssilorLuxottica trebuie să rămână conectată la originile sale și că este importantă menținerea stabilității în sistemul bancar italian. Poziția sa indică faptul că oferta ar putea întâmpina dificultăți în obținerea acordului tuturor acționarilor.

Delfin nu deține doar participația majoritară în producătorul de ochelari, ci și pachete de acțiuni la grupul de asigurări Assicurazioni Generali, precum și la băncile UniCredit și Banca Monte dei Paschi di Siena. Astfel, o eventuală preluare ar oferi cumpărătorului acces la un portofoliu diversificat de active din sectoare strategice ale economiei italiene.

Miliardarul ceh caută investiții pe termen lung

Michal Strnad susține că Delfin se potrivește strategiei sale de investiții și afirmă că a asigurat deja finanțarea necesară pentru tranzacție, fără să fie nevoie de capital suplimentar.

În scrisoarea adresată conducerii holdingului, omul de afaceri explică faptul că urmărește investiții pe termen lung în companii care operează în segmente cu valoare adăugată ridicată și care pot genera fluxuri de numerar stabile.

Strnad, care și-a construit averea în industria de apărare, este al doilea cel mai bogat om din Cehia. Averea sa netă este estimată la 17,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Deocamdată, oferta de 30 de miliarde de euro rămâne condiționată de acordul tuturor acționarilor Delfin, iar poziția exprimată de Leonardo Maria Del Vecchio arată că negocierile ar putea fi dificile.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Miliardarul ceh Michal Strnad oferă 30 de miliarde de euro pentru holdingul care deține Ray-Ban appeared first on Forbes Romania.