Lipsa investițiilor în sectorul energetic din România și din regiunea Balcanilor, începând de la jumătatea anilor 2000, reprezintă unul dintre principalele motive pentru care prețurile la energie sunt în prezent mai ridicate decât în Spania, țările scandinave sau o parte dintre statele Europei Centrale, susține Ondrej Safar, președintele Directoratului și CEO al Distribuție Oltenia.

Safar, care ocupă și funcția de CEO al Evryo Power și este membru în Consiliul Director al confederației patronale Concordia, a făcut declarațiile în cadrul Forbes Power Breakfast, eveniment organizat de Forbes România.

Potrivit acestuia, România nu poate fi analizată separat de țările vecine, deoarece piețele de energie sunt interconectate. Diferențele de preț dintre România și Bulgaria, de exemplu, sunt relativ reduse și apar în funcție de perioadele analizate.

Problema majoră este însă diferența dintre regiunea Balcanilor și alte zone europene, unde investițiile în producție și infrastructură energetică au fost mai consistente.

România a urmărit energia ieftină, dar a amânat investițiile

„Cea mai mare diferență de prețuri este între regiunea Balcanilor și Spania, țările scandinave și cele din Europa Centrală, explicația fiind lipsa de investiții”, a afirmat Ondrej Safar.

În opinia sa, România, Bulgaria, Serbia și Grecia au urmărit în trecut menținerea unor prețuri cât mai mici la energie. Strategia a avut însă un efect secundar: descurajarea investițiilor.

„În România, Bulgaria, Serbia și Grecia, obiectivul a fost acela ca energia să fie mai ieftină, dar asta a însemnat evitarea investițiilor pentru că fiecare investiție este translatată în prețuri”, a explicat CEO-ul Distribuție Oltenia.

Safar a făcut referire în special la perioada 2005-2007, când energia din România și din regiune era semnificativ mai ieftină decât în Europa Centrală, Scandinavia și Spania. Prețurile reduse erau susținute de producția realizată în capacități în care nu fuseseră făcute investiții importante.

„Regimurile au beneficiat de aceste tarife mai ieftine”, a spus acesta.

În prezent, însă, efectele acestei perioade se resimt în costurile mai ridicate ale energiei.

„Nu doar hidrologia explică prețurile mari”

Ondrej Safar consideră că scumpirea energiei din această vară nu poate fi pusă exclusiv pe seama condițiilor hidrologice nefavorabile.

Problemele generate de nivelul redus al apei și de producția hidro mai mică au contribuit la presiunile asupra pieței, însă, potrivit executivului, acestea nu explică în totalitate diferențele de preț.

„În România și în întreaga regiune este mai scump și în perioade cu hidrologie normală”, a subliniat Safar.

Acesta a comparat prețurile medii de anul trecut, arătând că energia s-a tranzacționat în România și în regiune la aproximativ 100 de euro pe MWh, în timp ce în Spania media a fost de 50-60 de euro, iar în Scandinavia de circa 40 de euro.

Investițiile trebuie să ajungă în rețele și producție

În aceste condiții, România are nevoie de investiții nu doar în baterii și capacități de stocare, ci și în infrastructura de transport și distribuție și în noi unități de producție.

„Sunt necesare investiții și în decarbonizare, pentru că producția de cărbune din România nu este aceeași ca în Polonia, unde s-au făcut investiții în decarbonizare, care sunt semnificativ mai eficiente, iar asta face diferența”, a declarat CEO-ul Distribuție Oltenia.

Mesajul său este că tranziția energetică nu poate fi redusă la instalarea unor baterii de stocare. Modernizarea rețelelor și dezvoltarea unor capacități de producție eficiente sunt, de asemenea, esențiale pentru reducerea presiunilor asupra prețurilor și pentru creșterea siguranței alimentării.

Traderii nu sunt cauza prețurilor ridicate

Întrebat dacă prețurile ridicate din România sunt influențate și de activitatea traderilor de energie, Safar a respins această explicație.

În opinia sa, traderii au un rol important pe piețele de energie deoarece asigură lichiditate, iar lichiditatea contribuie la predictibilitatea pieței.

„Nu cred că are vreo legătură”, a afirmat Safar, oferind drept exemplu piața din Germania.

La bursa europeană de energie European Energy Exchange, volumul tranzacțiilor din Germania este de aproximativ zece ori mai mare decât consumul, ceea ce înseamnă că același megawatt poate fi tranzacționat succesiv.

În ciuda volumului ridicat de tranzacționare, prețurile din Germania sunt mai mici decât cele din România.

„Traderii au un rol important în sectorul energetic. Ei aduc lichiditate, iar lichiditatea înseamnă predictibilitate”, a explicat executivul.

Safar a făcut însă o distincție între traderii care își asumă riscuri și fac analize de piață și intermediarii care cumpără energie de la un producător și o revând ulterior unui consumator, inclusiv în situații în care prețul final crește semnificativ.

„Traderii adevărați sunt aceia care cumpără energie, în urma unor analize, și o vând în altă regiune, pentru că știu că acolo poate să fie energia mai scumpă”, a precizat el.

Distribuție Oltenia asigură alimentarea cu energie electrică pentru aproximativ 1,512 milioane de utilizatori din șapte județe: Dolj, Argeș, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Teleorman.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post De ce este energia mai scumpă în România decât în Spania și Scandinavia. Explicația oferită de CEO-ul Distribuție Oltenia appeared first on Forbes Romania.

Piețele financiare au traversat joi după-amiază o nouă sesiune de turbulențe, în condițiile în care prețul petrolului Brent s-a apropiat de 105 dolari pe baril, inflația din Statele Unite a accelerat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe termen lung au urcat la niveluri care nu au mai fost atinse de două decenii.

Presiunile s-au propagat rapid și pe piețele europene, unde randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut, ceea ce majorează costurile de finanțare pentru statele din regiune. România nu a făcut excepție, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani urcând la 7,18%, cu 0,28 puncte procentuale peste nivelul anterior.

Mișcările de pe piețe vin într-un context internațional complicat, marcat de războiul dintre Statele Unite și Iran, care alimentează incertitudinile privind aprovizionarea cu energie și perspectiva inflației.

Randamentele SUA ating maxime istorice pentru ultimii 20 de ani

Piața obligațiunilor americane se află din nou sub presiune. Randamentul titlurilor de stat SUA pe 30 de ani a urcat la 5,35%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

În același timp, randamentul titlurilor americane pe 10 ani s-a apropiat de pragul de 5%, nivel urmărit cu atenție de investitori deoarece influențează costurile de finanțare din întreaga economie americană și, indirect, condițiile de creditare la nivel mondial.

Vânzarea obligațiunilor guvernamentale nu este însă limitată la Statele Unite. Investitorii își reduc expunerea pe titluri de stat în mai multe piețe, ceea ce determină creșterea randamentelor și, implicit, a costurilor de împrumut pentru guverne.

Petrolul și inflația pun presiune pe dobânzi

În paralel, prețul petrolului Brent s-a apropiat de 105 dolari pe baril, amplificând temerile privind o nouă accelerare a inflației.

Băncile centrale se confruntă astfel cu o situație dificilă: energia mai scumpă poate alimenta creșterea prețurilor tocmai într-un moment în care economiile resimt deja efectele dobânzilor ridicate.

Piețele au reacționat puternic după ce Banca Centrală Europeană a anunțat majorarea dobânzii de referință și a sugerat că persistența inflației, combinată cu șocurile energetice generate de războiul dintre SUA și Iran, ar putea necesita noi majorări ale costului banilor.

Investitorii au avut însă în vedere și cele mai recente date din Statele Unite. Prețurile la poarta fabricii au accelerat în august, de la 4,7% la 5,4%, indicând menținerea unor presiuni inflaționiste importante.

„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură”

Un analist citat în contextul evoluțiilor de pe piețe a descris situația drept o „dublă lovitură” pentru obligațiuni.

„Obligațiunile se confruntă cu o dublă lovitură – prețul petrolului crește treptat, în timp ce răscumpărările de titluri pe care vrea să le facă guvernul american, dar și riscurile tot mai mari de credibilitate ale acestuia împing dobânzile tot mai sus”, a declarat acesta.

Presiunile sunt amplificate și de incertitudinile privind politica economică și fiscală a administrației americane. Donald Trump a anunțat miercuri seară că intenționează să plătească 5.000 de dolari fiecărui adult american dacă partidul său câștigă alegerile intermediare din noiembrie.

România se împrumută mai scump

Creșterea randamentelor de pe piețele internaționale s-a transmis rapid și în Europa. Randamentul titlurilor britanice pe 10 ani a urcat la 5,34%, cu 0,07 puncte procentuale mai mult, în timp ce randamentul obligațiunilor Germaniei a ajuns la 3,48%, în creștere cu 0,04 puncte procentuale.

Pentru România, mișcarea este și mai importantă, în condițiile în care randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la 7,18%, cu 0,28 puncte procentuale.

Nivelul este cel mai ridicat pentru titlurile românești pe această maturitate din luna mai.

Randamentul de 7,18% nu înseamnă că Ministerul Finanțelor va plăti imediat această dobândă pentru datoria deja emisă. Cotația indică însă costul la care statul s-ar putea împrumuta în cazul în care ar emite acum noi titluri cu scadența la 10 ani.

România mai are de atras circa 4,5 miliarde de euro

Evoluția este relevantă pentru România și prin prisma necesarului ridicat de finanțare. Ministerul Finanțelor a ieșit ultima dată pe piețele externe în luna februarie, însă statul mai are de atras aproximativ 4,5 miliarde de euro în acest an numai pentru acoperirea deficitului bugetar prognozat.

În cazul în care randamentele internaționale rămân ridicate, noile împrumuturi pot deveni mai costisitoare, punând presiune suplimentară asupra cheltuielilor cu dobânzile.

Astfel, combinația dintre petrolul scump, inflația persistentă, dobânzile mai ridicate și vânzarea obligațiunilor guvernamentale creează un mediu dificil pentru statele care au nevoie de finanțare. Pentru România, unde necesarul de împrumuturi rămâne ridicat, menținerea randamentelor la niveluri de peste 7% reprezintă un semnal important privind costul viitor al finanțării deficitului.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Șoc pe piețele financiare. Petrolul ajunge la 105 dolari, iar randamentele titlurilor românești sar la 7,18% appeared first on Forbes Romania.

Cererea de petrol a Chinei, cel mai mare importator mondial de țiței, ar urma să scadă cu aproximativ 600.000 de barili pe zi, echivalentul unei reduceri de 8,9%, în 2026. Evoluția ar marca al treilea an consecutiv de declin, potrivit estimărilor Institutului de Cercetare Economică și Dezvoltare al Sinopec.

Reducerea structurală a consumului de petrol din China începe să devină unul dintre factorii importanți care limitează atât necesarul de importuri de țiței al țării, cât și prețurile de pe piețele internaționale.

Tendința este cu atât mai relevantă cu cât se manifestă într-un moment în care piața mondială a petrolului este afectată de perturbări severe ale aprovizionării prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul războiului cu Iranul.

Benzina și motorina, cele mai afectate

Cea mai mare parte a reducerii consumului este asociată carburanților rutieri. Potrivit estimărilor Sinopec, consumul de benzină al Chinei ar urma să scadă cu 8,7% în 2026, până la aproximativ 149 de milioane de tone.

În cazul motorinei, declinul este și mai accentuat. Consumul este estimat la 164 de milioane de tone, cu 11,4% mai puțin decât în anul precedent.

Evoluția reflectă schimbările structurale din economia chineză și din sectorul transporturilor, inclusiv presiunea exercitată de electrificarea mobilității asupra cererii pentru combustibili convenționali.

Nu toate segmentele pieței petroliere sunt însă afectate în aceeași măsură. Consumul de combustibil pentru aviație este estimat să crească cu 1,3% în acest an, până la 41,55 milioane de tone.

Și industria chimică încetinește

Slăbirea cererii se resimte și în industria chimică. Institutul de cercetare al Sinopec estimează că cererea pentru produse petrochimice va rămâne redusă, chiar dacă profiturile sectorului au crescut cu peste 50% în primele șapte luni ale anului.

Consumul echivalent de etilenă este prognozat să scadă cu aproximativ 8% în 2026, pe fondul costurilor ridicate și al nivelului mare al stocurilor.

În același timp, Sinopec și-a revizuit în scădere estimarea privind cantitatea de țiței procesată de rafinăriile chineze. Pentru 2026, volumul este prognozat la aproximativ 697 de milioane de tone.

China ar putea închide până la 100 de milioane de tone de capacitate

Scăderea cererii de petrol vine într-un moment în care autoritățile chineze încearcă să reducă și capacitatea excedentară de rafinare.

Capacitatea totală de rafinare a Chinei este estimată să ajungă în acest an la aproximativ 952 de milioane de tone pe an, echivalentul a 19,04 milioane de barili pe zi.

Pe fondul consumului mai redus și al înăspririi politicilor guvernamentale, capacitățile ineficiente sau excedentare ar putea fi eliminate treptat de pe piață.

Institutul Sinopec estimează că rafinăriile mici și mijlocii, care au o gamă limitată de produse și însumează o capacitate de aproximativ 80-100 de milioane de tone pe an, ar putea ieși de pe piață.

Capacitatea de rafinare ar urma să scadă până în 2030

Procesul de restructurare ar putea continua în următorii ani. Potrivit estimărilor Sinopec, capacitatea anuală de rafinare a Chinei ar urma să ajungă la 900-910 milioane de tone până la sfârșitul anului 2030.

Nivelul ar fi cu până la 5,5% mai mic decât capacitatea estimată pentru 2026.

Pentru piața globală de petrol, evoluția este importantă deoarece China a fost timp de ani de zile unul dintre principalii factori de susținere a cererii mondiale de țiței. O reducere structurală a consumului chinezesc poate diminua necesarul de importuri și poate contrabalansa, cel puțin parțial, presiunile asupra prețurilor generate de perturbările geopolitice și de eventualele probleme de aprovizionare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post China, cel mai mare importator de petrol din lume, intră în al treilea an consecutiv de scădere a cererii appeared first on Forbes Romania.

În timp ce Donald Trump susține public că războiul dintre Statele Unite și Iran se va încheia în curând, în interiorul administrației americane este analizat și un scenariu mult mai pesimist. Potrivit presei americane, principalii consilieri ai președintelui iau în calcul posibilitatea ca Teheranul să continue să reziste presiunilor militare, ceea ce ar putea prelungi conflictul până la sfârșitul actualului mandat prezidențial, în ianuarie 2029.

Cu doar câteva ore înainte de a participa la prima convenție republicană dedicată alegerilor de la jumătatea mandatului, Donald Trump a transmis însă un mesaj optimist. Președintele american a susținut că războiul împotriva Iranului s-ar putea încheia rapid și chiar a indicat alegerile intermediare din noiembrie drept un posibil reper.

„Se va opri imediat”, a declarat Trump, referindu-se la conflict.

Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii pe pista bazei aeriene Andrews, din apropierea Washingtonului, înainte ca președintele să plece spre Dallas.

Trump susține că Iranul nu mai poate rezista

Donald Trump a afirmat că Iranul se află sub o presiune tot mai mare și încearcă să influențeze politica internă americană.

„Iranienii nu mai pot rezista. Ei încearcă cu disperare să influențeze alegerile pentru ca la putere să ajungă un grup restrâns de oameni slabi, care îi vor lăsa în pace și le vor permite să dețină arma nucleară”, a declarat președintele american.

Mesajul transmis public de Trump este însă diferit de scenariile discutate în interiorul administrației sale. Potrivit informațiilor citate de presa americană, în Biroul Oval și în Situation Room au avut loc discuții privind posibilitatea ca autoritățile de la Teheran să continue rezistența în fața presiunilor Statelor Unite.

JD Vance adoptă un ton mai prudent

Vicepreședintele JD Vance s-a arătat mai rezervat decât Donald Trump în ceea ce privește durata conflictului. Săptămâna trecută, acesta a refuzat să ofere un calendar privind încheierea războiului și a avertizat că strategia americană nu poate fi construită pe presupunerea că Iranul va renunța rapid la confruntare.

„Ar fi iresponsabil din partea noastră să ne stabilim strategia și calendarul pentru o națiune iraniană care este pur și simplu incapabilă să-și onoreze angajamentele și care nu încetează să tragă asupra navelor comerciale”, a declarat Vance.

Potrivit informațiilor apărute în presa americană, vicepreședintele și secretarul de stat Marco Rubio se numără printre oficialii care discută cu Trump inclusiv despre posibilitatea unui conflict de lungă durată.

Scenariul luat în calcul ar presupune că Iranul ar putea continua să reziste presiunilor americane prin blocadă și alte tactici militare, ceea ce ar împinge conflictul dincolo de ziua învestirii din ianuarie 2029.

Războiul ar putea afecta alegerile din 2028

Un conflict care s-ar prelungi până în 2029 ar pune o presiune considerabilă asupra resurselor militare ale Statelor Unite. În același timp, efectele economice ar putea fi importante, în special dacă luptele perturbă pe termen lung fluxurile globale de petrol.

Un astfel de scenariu ar avea loc inclusiv în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale americane din 2028, ceea ce ar transforma războiul și evoluția prețurilor la energie într-o temă politică majoră.

Prețul benzinei reprezintă deja un motiv important de îngrijorare pentru americani și ar putea deveni una dintre problemele centrale ale viitoarei campanii electorale. O eventuală creștere susținută a costurilor carburanților ar putea pune presiune suplimentară asupra administrației de la Washington și asupra Partidului Republican.

Vance și Rubio, posibili succesori ai lui Trump

Durata conflictului are și o miză politică pentru doi dintre cei mai importanți membri ai administrației Trump.

JD Vance și Marco Rubio sunt considerați potențiali candidați la alegerile prezidențiale, deși niciunul nu și-a anunțat oficial candidatura. Modul în care administrația gestionează războiul cu Iranul, inclusiv impactul acestuia asupra economiei americane și asupra prețurilor la energie, ar putea influența poziționarea lor politică în perspectiva scrutinului din 2028.

Deocamdată, Donald Trump nu pare preocupat public de aceste consecințe. Președintele continuă să transmită că presiunea exercitată asupra Iranului va duce la o încheiere rapidă a conflictului, în timp ce propria sa administrație analizează și scenariul în care războiul ar putea continua până la finalul mandatului său.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Războiul dintre SUA și Iran ar putea dura până în 2029. JD Vance și Marco Rubio iau în calcul un conflict prelungit appeared first on Forbes Romania.

Hidroelectrica a atribuit contractul pentru instalarea unui sistem de stocare a energiei în baterii la centrala hidroelectrică Porțile de Fier II, valoarea investiției ridicându-se la 296,8 milioane de lei.

Proiectul BESS Porțile de Fier II va avea o putere instalată de 64 MW și o capacitate de stocare de 434,76 MWh, urmând să devină cea mai mare capacitate de stocare în baterii din portofoliul Hidroelectrica.

Din valoarea totală a investiției, 43,4 milioane de lei reprezintă finanțare obținută prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul programului destinat dezvoltării capacităților de stocare a energiei electrice.

Contractul, atribuit companiei Synergy Construct

Hidroelectrica a anunțat că atribuirea contractului „Instalație de stocare cu baterii de acumulatori la C.H.E. Porțile de Fier II” a avut loc după parcurgerea etapelor procedurale de achiziție publică.

Contractul a fost atribuit ofertantului Synergy Construct, care va colabora cu mai mulți subcontractanți și terți: Kseo Enerji Anonim Sirketi, Professional Land Survey, Zoork, Tripol Sistem Construct, Inemko Insaat Elektrik Telekominikasyon Sanayi Ve Ticaret Limited Sirketi, precum și Rogotehnic.

Noua instalație va extinde capacitatea Hidroelectrica de a gestiona energia produsă și va permite companiei să adapteze mai eficient producția la evoluția consumului și la condițiile de pe piața de energie.

Bateria va putea muta energia către orele cu valoare mai mare

Potrivit companiei, investiția reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea unui model energetic în care producția de energie regenerabilă este completată de posibilitatea de stocare și utilizare a energiei în funcție de necesitățile sistemului.

Capacitatea de 434,76 MWh va permite optimizarea profilului de producție pe parcursul unei zile și deplasarea energiei către intervalele în care aceasta are o valoare mai ridicată.

Prin integrarea bateriilor în portofoliu, Hidroelectrica urmărește să își crească flexibilitatea operațională și să poată răspunde mai rapid variațiilor dintre producție și consum.

„Pentru Hidroelectrica, stocarea energiei completează în mod natural expertiza acumulată în exploatarea resurselor hidroenergetice. Dacă apa oferă companiei capacitatea de a produce energie regenerabilă, tehnologia bateriilor adaugă o nouă dimensiune acestei capacități: energia poate fi păstrată pentru momentul în care sistemul are cea mai mare nevoie de ea”, a transmis compania.

43,4 milioane de lei provin din Fondul pentru Modernizare

Proiectul BESS Porțile de Fier II beneficiază de o finanțare de 43,4 milioane de lei prin Fondul pentru Modernizare.

Banii sunt acordați în cadrul programului „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii)”, derulat de Ministerul Energiei.

Finanțarea europeană contribuie la reducerea efortului financiar suportat de companie pentru dezvoltarea noii capacități și susține obiectivul de extindere a infrastructurii de stocare a energiei din România.

Hidroelectrica consideră că investiția va contribui la o utilizare mai eficientă a energiei regenerabile și la dezvoltarea unei infrastructuri energetice adaptate noilor condiții ale pieței.

Stocarea devine o componentă strategică pentru Hidroelectrica

Dezvoltarea sistemului de la Porțile de Fier II face parte din strategia companiei de modernizare și diversificare a infrastructurii energetice.

Pentru un producător important de energie regenerabilă, capacitatea de a stoca electricitatea devine tot mai relevantă pe măsură ce producția din surse regenerabile variabile, precum energia solară și eoliană, se extinde.

Bateriile pot contribui la echilibrarea producției și consumului, permițând păstrarea energiei atunci când aceasta este disponibilă în exces și utilizarea ei ulterior, când necesarul sistemului este mai ridicat.

În cazul Hidroelectrica, noua investiție completează avantajele oferite de capacitățile hidroenergetice și adaugă o componentă de stocare electrochimică la infrastructura existentă.

Prin proiectul de la Porțile de Fier II, compania își consolidează astfel direcția de dezvoltare către un portofoliu energetic mai flexibil, capabil să răspundă mai eficient atât cererii de energie, cât și schimbărilor rapide de pe piața de electricitate.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Hidroelectrica face un pas important spre stocarea energiei. Contract de 296,8 milioane de lei appeared first on Forbes Romania.

CME Group l-a numit miercuri pe Jack Tobin în funcția de viitor director financiar al companiei, într-o nouă etapă a schimbărilor de conducere pregătite de operatorul bursier american.

Tobin, care ocupă din 2015 funcția de director contabil al CME Group, va deveni director financiar adjunct în noiembrie, urmând să preia oficial poziția de CFO în martie 2027. El o va succeda pe Lynne Fitzpatrick, care va prelua atunci funcția de director general al companiei.

Schimbarea face parte dintr-un amplu proces de tranziție la conducerea CME Group, anunțat în acest an.

Lynne Fitzpatrick va deveni prima femeie CEO

CME Group a anunțat în luna iunie că Terry Duffy, liderul companiei de mai mult timp, intenționează să se retragă din funcția de CEO.

Duffy urmează să îi lase locul lui Lynne Fitzpatrick, care va deveni prima femeie director general din istoria operatorului de burse de instrumente derivate.

Tranziția are loc într-o perioadă în care bursele tradiționale de instrumente financiare derivate încearcă să își extindă activitatea dincolo de afacerile lor tradiționale.

Sectorul se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea unor produse financiare noi, inclusiv contractele futures perpetue, cunoscute sub denumirea de „perps”, precum și din partea piețelor de predicții, aflate într-o dezvoltare rapidă.

Jack Tobin are peste 35 de ani de experiență financiară

Tobin s-a alăturat CME în 2002 și are o experiență de peste 35 de ani în domeniul financiar și contabil.

Înainte de a ocupa actuala funcție la CME Group, el a fost director de finanțe la Chicago Board of Trade (CBOT). De asemenea, a lucrat ca principal consultant în cadrul PricewaterhouseCoopers.

CME Group și Chicago Board of Trade au finalizat fuziunea în 2007, tranzacție care a contribuit la consolidarea poziției companiei pe piața globală a instrumentelor financiare derivate.

În ultimii ani, Tobin a avut un rol important în gestionarea activităților financiare și contabile ale CME, iar numirea sa în funcția de CFO asigură o continuitate la nivelul conducerii financiare.

Un nou director contabil va prelua responsabilitățile lui Tobin

Poziția de director contabil nu va rămâne vacantă. Matthew Render, care s-a alăturat CME Group în luna august în funcția de director contabil adjunct, urmează să îi succeadă lui Tobin.

Astfel, compania pregătește din timp transferul responsabilităților, astfel încât schimbările de conducere să se desfășoare gradual.

Calendarul prevede ca Tobin să devină director financiar adjunct în noiembrie, înainte de a prelua funcția de CFO în martie 2027, când Lynne Fitzpatrick va deveni director general.

CME Group caută noi surse de creștere

Schimbările de la vârful companiei au loc într-un moment în care industria burselor de instrumente derivate trece prin transformări importante.

Operatorii tradiționali încearcă să își diversifice activitățile și să profite de noile oportunități de pe piețele financiare, în timp ce concurența din partea platformelor de predicții și a produselor precum contractele futures perpetue crește.

Aceste evoluții pun presiune asupra burselor consacrate să investească în noi produse și tehnologii și să găsească modalități de a atrage noi categorii de participanți la piață.

Acțiunile CME Group au crescut cu peste 1% de la începutul anului până la ultima ședință de tranzacționare, în condițiile în care investitorii urmăresc inclusiv modul în care compania își va adapta strategia la transformările din industria financiară.

Numirea lui Jack Tobin în funcția de viitor CFO reprezintă una dintre piesele importante ale planului de succesiune al CME Group, alături de schimbarea CEO-ului și de promovarea lui Matthew Render în structura financiară a companiei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post CME Group numește un nou director financiar. Jack Tobin va prelua funcția în martie 2027 appeared first on Forbes Romania.

Fondul Monetar Internațional a modificat modul în care grupează Republica Moldova și Ucraina în analiza privind parcursul european, potrivit unui raport strategic prezentat de directorul general al instituției, Kristalina Georgieva. Republica Moldova este inclusă alături de statele din Balcanii de Vest, în timp ce Ucraina este tratată separat.

Schimbarea vine într-un moment important pentru procesul de extindere a Uniunii Europene și poate reprezenta un semnal privind evoluția diferită a celor două țări în procesul de apropiere de blocul comunitar.

Până acum, parcursurile europene ale Republicii Moldova și Ucrainei au fost analizate în paralel. Cele două foste republici sovietice și-au depus candidaturile în același context geopolitic și au avansat în tandem în primele etape ale procesului de aderare.

Moldova, inclusă în grupul Balcanilor de Vest

Noua structură utilizată în analiza FMI plasează Republica Moldova în grupul statelor din Balcanii de Vest, alături de țări care se află în diferite etape ale procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Reconfigurarea poate fi interpretată ca o recunoaștere a caracteristicilor economice și structurale comune dintre Republica Moldova și statele din această regiune.

„Decizia de a grupa Republica Moldova cu Balcanii de Vest a fost luată pentru că acestea împărtășesc caracteristici foarte similare”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, potrivit informațiilor prezentate în raport.

Pentru Chișinău, includerea în acest grup poate avea o importanță politică și economică, în condițiile în care statele din Balcanii de Vest au parcurs deja mai multe etape ale procesului de integrare europeană.

Parcursuri care încep să se diferențieze

Republica Moldova și Ucraina au avut până acum un parcurs european strâns legat. Cele două țări au avansat simultan în deschiderea domeniilor de negociere, cunoscute sub denumirea de clustere, care reunesc reformele necesare pentru alinierea la legislația și standardele europene.

Potrivit informațiilor din material, ambele state au reușit să avanseze în două dintre principalele module, referitoare la statul de drept și relațiile externe.

Evoluțiile recente indică însă apariția unor diferențe în ritmul reformelor și în capacitatea administrativă de a implementa schimbările necesare.

„Candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană s-au deplasat până acum în tandem, dar un raport al Fondului Monetar Internațional a separat Kievul de Chișinău și a grupat-o pe cea din urmă cu Balcanii de Vest, unde câteva țări sunt mult mai avansate în proces”, notează specialiștii în macroeconomie citați în material.

Pentru Republica Moldova, această schimbare de perspectivă poate fi importantă în contextul în care țara încearcă să accelereze reformele necesare pentru integrarea europeană.

Un semnal pentru parcursul european al Chișinăului

Noua clasificare a FMI oferă Republicii Moldova o poziționare diferită față de Ucraina și o apropie, din perspectiva analizei instituției financiare internaționale, de statele din Balcanii de Vest.

Această grupare nu înseamnă însă că Republica Moldova a avansat automat în procesul formal de aderare sau că există un calendar comun cu statele balcanice. Procesul de integrare europeană presupune îndeplinirea unor criterii și reforme, precum și parcurgerea etapelor de negociere stabilite de instituțiile europene.

Din perspectivă economică, însă, analiza FMI evidențiază similitudini între Republica Moldova și economiile din Balcanii de Vest, ceea ce poate reflecta nivelul de dezvoltare, structura economiei și provocările instituționale cu care se confruntă aceste state.

Pentru Chișinău, diferențierea față de Ucraina poate fi privită și prin prisma ritmului în care sunt implementate reformele. În timp ce războiul și efectele sale economice și administrative continuă să afecteze puternic Ucraina, Republica Moldova își poate concentra resursele asupra reformelor interne și asupra alinierii la cerințele europene.

Moldova încearcă să accelereze reformele

Aderarea la Uniunea Europeană presupune transformări ample în administrație, economie, justiție și instituțiile statului. În acest context, ritmul reformelor reprezintă unul dintre principalele criterii care pot influența evoluția negocierilor.

Noua abordare reflectată în raportul FMI poate fi, astfel, un indicator al faptului că Republica Moldova începe să fie analizată într-un cadru diferit de cel al Ucrainei.

Pentru Chișinău, miza este menținerea ritmului de reformă și transformarea progresului instituțional într-o convergență economică reală cu Uniunea Europeană.

Separarea celor două parcursuri în analiza FMI nu înseamnă că Republica Moldova și Ucraina se îndepărtează una de cealaltă din punct de vedere geopolitic. Ea indică mai degrabă faptul că, în procesul de apropiere de UE, cele două țări pot fi evaluate tot mai mult în funcție de propriile evoluții economice, administrative și instituționale.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Moldova, tratată separat de Ucraina în noua analiză a FMI privind extinderea UE appeared first on Forbes Romania.

Interesul românilor pentru locurile de muncă din străinătate a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii zece ani. Mai puțin de 55.000 de aplicări pentru joburi peste hotare au fost înregistrate de la începutul anului pe platforma eJobs, cu aproape 33% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.

Aplicările pentru joburile din străinătate reprezintă doar 0,6% din totalul înregistrat pe platformă în 2026. Comparativ cu anii 2022 și 2023, numărul acestora s-a înjumătățit.

Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât românii continuă să caute activ locuri de muncă. Numărul total al aplicărilor a atins niveluri record, însă candidații se orientează în principal către oportunitățile disponibile în România.

Datele eJobs nu surprind toate modalitățile prin care românii ajung să lucreze în străinătate, însă indică o schimbare clară de comportament: pentru tot mai mulți candidați, relocarea nu mai reprezintă prima opțiune.

Salariul mai mare nu mai înseamnă automat un câștig mai mare

Unul dintre motivele importante este creșterea costului vieții în țările occidentale. Diferența salarială dintre România și statele dezvoltate există în continuare, însă avantajul financiar al plecării este diminuat de chirii, utilități și celelalte cheltuieli asociate relocării.

Corina Neagu, specialist HR, consideră că schimbarea are mai multe cauze și pornește inclusiv de la faptul că primul mare val de migrație a redus considerabil bazinul de muncitori disponibili.

„În primul rând, pentru că bazinul s-a golit. Migrația de supraviețuire, de muncitori necalificați, sezonieri, cu motivația «mă duc până se face de-o casă» și-a consumat deja oamenii. Cei care aveau să plece au plecat între 2007 și 2015”, spune specialista.

În opinia sa, populația activă rămasă în România este mai mică și mai îmbătrânită, dar în același timp mai căutată de angajatorii locali. Deficitul de forță de muncă le-a oferit salariaților o putere de negociere mai mare decât în urmă cu un deceniu.

„Angajatorii români duc lipsă de forță de muncă și importă din Asia, ceea ce dă salariatului român o putere de negociere pe care în 2012 nu o avea”, explică Neagu.

Munca remote schimbă regulile migrației

Un alt factor important este dezvoltarea muncii la distanță. Unii români pot obține venituri de la companii străine fără să fie nevoiți să se mute fizic în țara în care se află angajatorul.

În același timp, contractele sezoniere din Occident au devenit mai birocratice, iar climatul politic din unele state este mai puțin favorabil migrației.

Specialista HR mai indică un element important: banii economisiți de românii plecați peste hotare nu mai au aceeași putere de cumpărare ca în urmă cu câțiva ani. În plus, prețurile proprietăților din România au absorbit o parte din diferența financiară pentru care mulți români plecau în trecut.

„S-au apropiat cele două curbe, dar nu pentru că am urcat noi, ci pentru că plecarea s-a scumpit”, afirmă Corina Neagu.

Germania și Olanda rămân principalele destinații

Chiar dacă interesul general pentru munca peste hotare a scăzut, anumite țări continuă să atragă numeroși candidați români.

De la începutul anului, angajatorii din afara României au publicat aproximativ 5.600 de locuri de muncă pe eJobs. Germania, Olanda și Franța sunt principalele destinații, urmate de Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru.

Prezența mai multor țări cu industrii turistice dezvoltate reflectă și caracterul sezonier al unei părți din cerere. În lunile de vară, necesarul de personal crește în turism, HoReCa și industria alimentară.

Aproape o treime dintre aplicările pentru joburile din străinătate înregistrate în 2026 au fost depuse după 1 mai. O parte dintre candidați caută astfel contracte pe durata sezonului, nu o relocare definitivă.

În afara activităților sezoniere, românii sunt interesați de locuri de muncă în transport și logistică, retail, servicii, construcții, dar și în industria navală și aeronautică.

În ce domenii mai merită plecarea

Există în continuare meserii pentru care diferențele salariale fac atractivă munca în străinătate. Este vorba în special despre profesii cu deficit de personal sau calificări pentru care cererea este ridicată.

Printre acestea se numără domeniul medical, în special pentru asistenți și medici în Germania și țările nordice, meseriile tehnice, precum sudorii și instalatorii, dar și construcțiile industriale.

Transportul internațional, marina comercială și industria de croazieră rămân alte domenii în care veniturile din străinătate pot justifica plecarea.

Potrivit Corinei Neagu, un factor decisiv îl reprezintă însă costurile locuirii.

„Comparația corectă nu este între salarii, ci între ce rămâne după locuire. Un job de depozit în Olanda plătește de două-trei ori mai mult decât echivalentul din România. Dar din el se duc 600-900 de euro pe o cameră. La care se adaugă utilitățile scumpe și viața dublă, adică chirie acolo, familie aici”, explică specialista.

În unele țări, problema locuirii a devenit atât de serioasă încât reprezintă în sine un obstacol pentru cei care vor să plece.

„În Irlanda și Olanda a apărut și o barieră suplimentară, mai brutală decât prețul – pur și simplu nu găsești unde sta”, adaugă Neagu.

Cele mai recente date Eurostat arată că gospodăriile din Uniunea Europeană alocau, în medie, 19% din venitul disponibil pentru locuire în 2024. Pentru persoanele cu venituri sub 60% din mediana națională, ponderea urca la 37%.

Salariile din România sunt încă sub media europeană

Scăderea interesului pentru joburile din străinătate nu înseamnă însă că România a eliminat decalajul salarial față de economiile occidentale.

Câștigul salarial mediu net din România a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică.

„Salariul mediu net rămâne în jurul a 1.100 de euro, față de o medie europeană de 2.200-2.500”, spune Corina Neagu.

În plus, evoluția recentă a veniturilor reale este un motiv de îngrijorare. Potrivit specialistei, creșterea nominală de 3,5% din iunie a fost depășită de inflație, iar salariul real a fost cu aproximativ 6,5% sub nivelul din urmă cu un an.

Avantajul salarial al României devine mai vizibil în anumite domenii, precum IT, energie, sectorul financiar și pozițiile de top management. Pentru restul angajaților, diferențele față de Vest rămân considerabile.

Familia și locuința cântăresc tot mai mult în decizie

Decizia de a pleca nu este determinată însă doar de salariu. Situația personală poate schimba radical calculul economic.

Un angajat care are deja o locuință în România, trăiește împreună cu familia și beneficiază de sprijin pentru creșterea copiilor poate avea un nivel de trai mai bun în țară decât în străinătate, chiar dacă venitul său nominal este mai mic.

În aceste condiții, comparația nu mai este între un salariu românesc și unul occidental, ci între venitul disponibil după toate cheltuielile și obligațiile.

Un nou val de emigrare ar putea arăta diferit

Scăderea numărului de români care aplică pentru joburi în străinătate are atât cauze structurale, cât și conjuncturale. Evoluția salariilor reale, costul vieții și condițiile de pe piața muncii vor continua să influențeze decizia de a pleca sau de a rămâne.

Corina Neagu avertizează însă că actuala tendință nu trebuie interpretată ca o dispariție a fenomenului migrației.

„Modelul de emigrare de masă, necalificată, nu se mai poate repeta, demografia nu-l mai susține. Conjunctural, da. Dacă puterea de cumpărare continuă să scadă încă doi ani, vom vedea un al doilea val, dar altfel construit: tânăr, calificat, definitiv, nu sezonier. Adică exact valul care doare”, afirmă specialista.

Există și o formă de migrație profesională care nu este surprinsă de statisticile privind plecările din România. Este vorba despre românii care lucrează de la distanță pentru companii străine, dar continuă să locuiască în țară.

Aceștia beneficiază de venituri și standarde salariale influențate de piața internațională, fără costurile unei relocări. În același timp, acest fenomen pune presiune asupra companiilor românești, care sunt nevoite să își ajusteze ofertele pentru a păstra angajații.

Românii nu au renunțat, așadar, la munca în străinătate. Diferența este că plecarea nu mai este privită automat ca soluția pentru obținerea unui venit mai bun. Pentru tot mai mulți candidați, calculul include acum chiria, costul vieții, familia, locuința și, mai ales, suma care rămâne efectiv la finalul lunii.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Numărul românilor care caută joburi în străinătate, la minimul ultimilor zece ani appeared first on Forbes Romania.

Aproximativ 40% din cheltuielile gospodăriilor din Republica Moldova sunt destinate alimentelor și băuturilor nealcoolice, iar în mediul rural ponderea se apropie de jumătate din buget. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) evidențiază totodată diferențe importante între populația de la orașe și cea de la sate, atât în ceea ce privește nivelul cheltuielilor, cât și accesul la servicii.

Structura consumului arată că Republica Moldova rămâne o țară cu venituri relativ reduse, chiar dacă acestea au crescut anul trecut cu aproximativ 9%, consideră expertul economic Marin Gospodarenco.

„Majoritatea oamenilor cheltuie ca să trăiască, nu trăiesc ca să cheltuie. Există o regulă în economie potrivit căreia, cu cât familia e mai săracă, cu atât o parte mai mare din venit se duce pentru mâncare. Nu pentru că mănâncă mai mult, ci pentru că nu rămâne pentru altceva”, a explicat expertul.

Moldova, mult peste media europeană

Ponderea cheltuielilor pentru alimente este semnificativ mai ridicată în Republica Moldova decât în statele europene.

Potrivit lui Gospodarenco, în Uniunea Europeană alimentele reprezintă aproximativ 13-14% din cheltuielile gospodăriilor, în timp ce în România ponderea este de circa 25%. În Republica Moldova, aceasta ajunge la aproximativ 40%.

Expertul atrage însă atenția că metodologiile statistice utilizate în diferite țări nu sunt identice, astfel încât comparația trebuie privită cu anumite rezerve.

Ponderea ridicată a cheltuielilor pentru necesitățile de bază lasă mai puțini bani pentru alte categorii de consum, precum recreerea, cultura, educația sau serviciile.

Diferența dintre sat și oraș ajunge la 1,7 ori

Disparitățile sunt evidente și atunci când sunt comparate gospodăriile din mediul urban cu cele din mediul rural.

Cheltuielile medii lunare de consum ajung la aproximativ 6.500 de lei pentru o persoană din mediul urban, în timp ce la sate acestea sunt de circa 3.900 de lei. Diferența este de aproape 1,7 ori.

„Decalajul nu ține doar de bani, ci și de acces la servicii”, afirmă Gospodarenco.

Una dintre explicații este productivitatea mai redusă din mediul rural. O mare parte din activitatea economică de la sate este legată de agricultură și de gospodării de dimensiuni mici. Acestea pot asigura o parte din necesarul de hrană al familiei, dar nu generează întotdeauna venituri bănești suficiente.

În orașe sunt concentrate, în schimb, mai multe locuri de muncă în servicii, comerț, IT și industrie, sectoare care oferă, în general, venituri mai mari și mai regulate.

La sate, oferta de servicii este mai redusă

Diferențele dintre cele două medii nu țin însă exclusiv de nivelul veniturilor.

Gospodăriile rurale se bazează într-o măsură mai mare pe venituri în natură, remitențe și prestații sociale, în timp ce în mediul urban salariile reprezintă o sursă mai regulată și mai previzibilă de venit.

În același timp, locuitorii satelor au acces mai redus la o serie de servicii pentru care populația urbană alocă bani: transport, activități sportive și culturale, restaurante sau anumite servicii educaționale.

„La sat lipsește oferta pentru care poți cheltui: transport, restaurante, sport, cultură, educație. Practic, nu figurează în bugetul lor real nu doar pentru că nu sunt accesibile financiar, ci pentru că fizic nu există în localitate”, a explicat expertul.

După alimente, serviciile comunale reprezintă o altă cheltuială importantă pentru gospodării, acestea absorbind aproximativ 16% din buget.

Veniturile trebuie să crească mai repede decât prețurile

În opinia expertului, reducerea ponderii cheltuielilor pentru alimente și utilități nu poate fi obținută doar prin modificarea comportamentului de consum. Este necesară o creștere a veniturilor într-un ritm superior celui al prețurilor.

Printre soluțiile indicate se numără investițiile și crearea unor locuri de muncă mai bine plătite, creșterea eficienței energetice a locuințelor, o protecție socială mai bine direcționată și măsuri care să faciliteze revenirea părinților pe piața muncii.

„Cultura, odihna și economia apar abia după ce necesarul de bază încetează să consume tot bugetul familiilor noastre”, a punctat Gospodarenco.

Datele privind salariile confirmă, de altfel, existența unor diferențe importante între sectoarele economiei.

IT-ul și finanțele, în topul salariilor

În trimestrul al doilea, cele mai mari salarii medii din Republica Moldova au fost înregistrate în sectorul informațiilor și comunicațiilor, unde câștigul lunar a ajuns la aproximativ 41.000 de lei.

În sectorul financiar și al asigurărilor, salariul mediu a fost de circa 31.450 de lei, în timp ce în producția și furnizarea energiei electrice și termice media a ajuns la 24.682 de lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu un salariu mediu lunar de aproximativ 10.830 de lei. În domeniul cazării și alimentației publice, media a fost de 11.723 de lei, iar în sectorul artelor, recreerii și agrementului – de peste 12.800 de lei.

Aceste diferențe contribuie la decalajele dintre gospodării și influențează direct capacitatea acestora de a aloca bani pentru alte categorii de consum decât cele de bază.

Numărul șomerilor a scăzut în trimestrul al doilea

Piața muncii a înregistrat și o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea. În Republica Moldova erau aproximativ 68.000 de șomeri, cu circa 26.000 mai puțini decât în primele trei luni ale anului.

Bărbații reprezentau 54,4% dintre persoanele fără un loc de muncă, iar mai mult de jumătate dintre șomeri locuiau în mediul rural.

Datele conturează astfel o imagine în care veniturile și oportunitățile de angajare rămân distribuite inegal, iar o parte importantă a populației este nevoită să aloce cea mai mare parte a banilor pentru necesitățile esențiale. Pentru multe gospodării, în special cele din mediul rural, mâncarea și utilitățile continuă să consume cea mai mare parte a bugetului, lăsând puțin spațiu financiar pentru servicii, recreere, cultură sau economisire.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post Moldovenii alocă aproape 40% din buget pentru alimente. La sate, mâncarea și utilitățile apasă cel mai mult appeared first on Forbes Romania.

Randamentele cerute de investitori pentru obligațiunile emise de Trezoreria SUA au urcat miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani, pe fondul temerilor privind inflația și al preocupărilor legate de nivelul datoriei publice americane.

În jurul orei 15:20 GMT, randamentul titlurilor de stat americane cu scadența la 10 ani, unul dintre cei mai urmăriți indicatori de pe piețele financiare, ajunsese la 4,85%. Nivelul nu a mai fost atins din noiembrie 2023.

Creșterea randamentelor indică faptul că investitorii solicită o remunerație mai mare pentru a finanța guvernul SUA. Pentru statul american, acest lucru se traduce prin costuri mai ridicate de finanțare într-un moment în care datoria publică a depășit pragul de 40.000 de miliarde de dolari.

Intervenția Trezoreriei nu a calmat piețele

Evoluția randamentelor a avut loc chiar în contextul unei intervenții mai consistente a Trezoreriei SUA pe piața obligațiunilor.

Trezoreria a anunțat că, până joi, intenționează să răscumpere obligațiuni pe termen lung în valoare de până la șase miliarde de dolari. Suma este de aproximativ trei ori mai mare decât valoarea utilizată în mod obișnuit în cadrul unor operațiuni similare.

Măsura era menită să ofere un anumit sprijin pieței și să contribuie la reducerea presiunilor asupra randamentelor. Reacția investitorilor a fost însă opusă celei așteptate. După anunț, randamentele obligațiunilor americane au continuat să crească, semnalând că preocupările fundamentale ale pieței rămân puternice.

Pe 19 august, Trezoreria americană anunțase deja că intenționează să intervină mai agresiv pe piața obligațiunilor guvernamentale. Analiștii au interpretat decizia drept o încercare de a limita creșterea costurilor de finanțare ale statului federal.

Petrolul amplifică temerile privind inflația

Una dintre principalele surse de îngrijorare pentru investitori este evoluția prețurilor la energie.

Războiul din Orientul Mijlociu a alimentat temerile privind apariția unui nou șoc inflaționist, în condițiile în care eventualele perturbări ale aprovizionării cu petrol pot împinge prețurile energiei și, ulterior, costurile pentru companii și consumatori.

Semnalul este evident în evoluția petrolului Brent, al cărui preț a urcat din nou miercuri peste pragul de 100 de dolari pe baril.

Pentru investitorii de pe piața obligațiunilor, o perioadă de inflație ridicată reprezintă un risc important. Valoarea reală a sumelor pe care le vor încasa în viitor poate fi erodată de creșterea prețurilor. În consecință, aceștia solicită randamente mai mari pentru titlurile de stat, astfel încât să compenseze acest risc.

Datoria SUA, o altă sursă majoră de presiune

Pe lângă inflație și prețurile energiei, investitorii sunt tot mai atenți la situația finanțelor publice americane.

Datoria SUA a depășit 40.000 de miliarde de dolari, iar nivelul ridicat al necesarului de finanțare pune presiune asupra pieței obligațiunilor. Cu cât randamentele sunt mai mari, cu atât guvernul federal trebuie să plătească mai mult pentru a-și finanța datoria și pentru a refinanța obligațiunile ajunse la scadență.

Creșterea randamentului obligațiunilor pe 10 ani la 4,85% reprezintă, astfel, un semnal important pentru piețele financiare. Investitorii cer o primă de risc mai mare într-un context caracterizat de inflație persistentă, incertitudini geopolitice și o datorie publică aflată la niveluri record.

Evoluția titlurilor americane este urmărită îndeaproape la nivel global, deoarece randamentele obligațiunilor SUA influențează costurile de finanțare și evaluarea unei game largi de active, de la acțiuni și obligațiuni corporative până la credite și alte instrumente financiare.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.

The post SUA se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra datoriei. Randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la 4,85% appeared first on Forbes Romania.