Interesul românilor pentru locurile de muncă din străinătate a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii zece ani. Mai puțin de 55.000 de aplicări pentru joburi peste hotare au fost înregistrate de la începutul anului pe platforma eJobs, cu aproape 33% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025.
Aplicările pentru joburile din străinătate reprezintă doar 0,6% din totalul înregistrat pe platformă în 2026. Comparativ cu anii 2022 și 2023, numărul acestora s-a înjumătățit.
Scăderea este cu atât mai relevantă cu cât românii continuă să caute activ locuri de muncă. Numărul total al aplicărilor a atins niveluri record, însă candidații se orientează în principal către oportunitățile disponibile în România.
Datele eJobs nu surprind toate modalitățile prin care românii ajung să lucreze în străinătate, însă indică o schimbare clară de comportament: pentru tot mai mulți candidați, relocarea nu mai reprezintă prima opțiune.
Salariul mai mare nu mai înseamnă automat un câștig mai mare
Unul dintre motivele importante este creșterea costului vieții în țările occidentale. Diferența salarială dintre România și statele dezvoltate există în continuare, însă avantajul financiar al plecării este diminuat de chirii, utilități și celelalte cheltuieli asociate relocării.
Corina Neagu, specialist HR, consideră că schimbarea are mai multe cauze și pornește inclusiv de la faptul că primul mare val de migrație a redus considerabil bazinul de muncitori disponibili.
„În primul rând, pentru că bazinul s-a golit. Migrația de supraviețuire, de muncitori necalificați, sezonieri, cu motivația «mă duc până se face de-o casă» și-a consumat deja oamenii. Cei care aveau să plece au plecat între 2007 și 2015”, spune specialista.
În opinia sa, populația activă rămasă în România este mai mică și mai îmbătrânită, dar în același timp mai căutată de angajatorii locali. Deficitul de forță de muncă le-a oferit salariaților o putere de negociere mai mare decât în urmă cu un deceniu.
„Angajatorii români duc lipsă de forță de muncă și importă din Asia, ceea ce dă salariatului român o putere de negociere pe care în 2012 nu o avea”, explică Neagu.
Munca remote schimbă regulile migrației
Un alt factor important este dezvoltarea muncii la distanță. Unii români pot obține venituri de la companii străine fără să fie nevoiți să se mute fizic în țara în care se află angajatorul.
În același timp, contractele sezoniere din Occident au devenit mai birocratice, iar climatul politic din unele state este mai puțin favorabil migrației.
Specialista HR mai indică un element important: banii economisiți de românii plecați peste hotare nu mai au aceeași putere de cumpărare ca în urmă cu câțiva ani. În plus, prețurile proprietăților din România au absorbit o parte din diferența financiară pentru care mulți români plecau în trecut.
„S-au apropiat cele două curbe, dar nu pentru că am urcat noi, ci pentru că plecarea s-a scumpit”, afirmă Corina Neagu.
Germania și Olanda rămân principalele destinații
Chiar dacă interesul general pentru munca peste hotare a scăzut, anumite țări continuă să atragă numeroși candidați români.
De la începutul anului, angajatorii din afara României au publicat aproximativ 5.600 de locuri de muncă pe eJobs. Germania, Olanda și Franța sunt principalele destinații, urmate de Elveția, Bulgaria, Spania, Grecia și Cipru.
Prezența mai multor țări cu industrii turistice dezvoltate reflectă și caracterul sezonier al unei părți din cerere. În lunile de vară, necesarul de personal crește în turism, HoReCa și industria alimentară.
Aproape o treime dintre aplicările pentru joburile din străinătate înregistrate în 2026 au fost depuse după 1 mai. O parte dintre candidați caută astfel contracte pe durata sezonului, nu o relocare definitivă.
În afara activităților sezoniere, românii sunt interesați de locuri de muncă în transport și logistică, retail, servicii, construcții, dar și în industria navală și aeronautică.
În ce domenii mai merită plecarea
Există în continuare meserii pentru care diferențele salariale fac atractivă munca în străinătate. Este vorba în special despre profesii cu deficit de personal sau calificări pentru care cererea este ridicată.
Printre acestea se numără domeniul medical, în special pentru asistenți și medici în Germania și țările nordice, meseriile tehnice, precum sudorii și instalatorii, dar și construcțiile industriale.
Transportul internațional, marina comercială și industria de croazieră rămân alte domenii în care veniturile din străinătate pot justifica plecarea.
Potrivit Corinei Neagu, un factor decisiv îl reprezintă însă costurile locuirii.
„Comparația corectă nu este între salarii, ci între ce rămâne după locuire. Un job de depozit în Olanda plătește de două-trei ori mai mult decât echivalentul din România. Dar din el se duc 600-900 de euro pe o cameră. La care se adaugă utilitățile scumpe și viața dublă, adică chirie acolo, familie aici”, explică specialista.
În unele țări, problema locuirii a devenit atât de serioasă încât reprezintă în sine un obstacol pentru cei care vor să plece.
„În Irlanda și Olanda a apărut și o barieră suplimentară, mai brutală decât prețul – pur și simplu nu găsești unde sta”, adaugă Neagu.
Cele mai recente date Eurostat arată că gospodăriile din Uniunea Europeană alocau, în medie, 19% din venitul disponibil pentru locuire în 2024. Pentru persoanele cu venituri sub 60% din mediana națională, ponderea urca la 37%.
Salariile din România sunt încă sub media europeană
Scăderea interesului pentru joburile din străinătate nu înseamnă însă că România a eliminat decalajul salarial față de economiile occidentale.
Câștigul salarial mediu net din România a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, potrivit Institutului Național de Statistică.
„Salariul mediu net rămâne în jurul a 1.100 de euro, față de o medie europeană de 2.200-2.500”, spune Corina Neagu.
În plus, evoluția recentă a veniturilor reale este un motiv de îngrijorare. Potrivit specialistei, creșterea nominală de 3,5% din iunie a fost depășită de inflație, iar salariul real a fost cu aproximativ 6,5% sub nivelul din urmă cu un an.
Avantajul salarial al României devine mai vizibil în anumite domenii, precum IT, energie, sectorul financiar și pozițiile de top management. Pentru restul angajaților, diferențele față de Vest rămân considerabile.
Familia și locuința cântăresc tot mai mult în decizie
Decizia de a pleca nu este determinată însă doar de salariu. Situația personală poate schimba radical calculul economic.
Un angajat care are deja o locuință în România, trăiește împreună cu familia și beneficiază de sprijin pentru creșterea copiilor poate avea un nivel de trai mai bun în țară decât în străinătate, chiar dacă venitul său nominal este mai mic.
În aceste condiții, comparația nu mai este între un salariu românesc și unul occidental, ci între venitul disponibil după toate cheltuielile și obligațiile.
Un nou val de emigrare ar putea arăta diferit
Scăderea numărului de români care aplică pentru joburi în străinătate are atât cauze structurale, cât și conjuncturale. Evoluția salariilor reale, costul vieții și condițiile de pe piața muncii vor continua să influențeze decizia de a pleca sau de a rămâne.
Corina Neagu avertizează însă că actuala tendință nu trebuie interpretată ca o dispariție a fenomenului migrației.
„Modelul de emigrare de masă, necalificată, nu se mai poate repeta, demografia nu-l mai susține. Conjunctural, da. Dacă puterea de cumpărare continuă să scadă încă doi ani, vom vedea un al doilea val, dar altfel construit: tânăr, calificat, definitiv, nu sezonier. Adică exact valul care doare”, afirmă specialista.
Există și o formă de migrație profesională care nu este surprinsă de statisticile privind plecările din România. Este vorba despre românii care lucrează de la distanță pentru companii străine, dar continuă să locuiască în țară.
Aceștia beneficiază de venituri și standarde salariale influențate de piața internațională, fără costurile unei relocări. În același timp, acest fenomen pune presiune asupra companiilor românești, care sunt nevoite să își ajusteze ofertele pentru a păstra angajații.
Românii nu au renunțat, așadar, la munca în străinătate. Diferența este că plecarea nu mai este privită automat ca soluția pentru obținerea unui venit mai bun. Pentru tot mai mulți candidați, calculul include acum chiria, costul vieții, familia, locuința și, mai ales, suma care rămâne efectiv la finalul lunii.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
