Fondul Monetar Internațional a modificat modul în care grupează Republica Moldova și Ucraina în analiza privind parcursul european, potrivit unui raport strategic prezentat de directorul general al instituției, Kristalina Georgieva. Republica Moldova este inclusă alături de statele din Balcanii de Vest, în timp ce Ucraina este tratată separat.
Schimbarea vine într-un moment important pentru procesul de extindere a Uniunii Europene și poate reprezenta un semnal privind evoluția diferită a celor două țări în procesul de apropiere de blocul comunitar.
Până acum, parcursurile europene ale Republicii Moldova și Ucrainei au fost analizate în paralel. Cele două foste republici sovietice și-au depus candidaturile în același context geopolitic și au avansat în tandem în primele etape ale procesului de aderare.
Moldova, inclusă în grupul Balcanilor de Vest
Noua structură utilizată în analiza FMI plasează Republica Moldova în grupul statelor din Balcanii de Vest, alături de țări care se află în diferite etape ale procesului de aderare la Uniunea Europeană.
Reconfigurarea poate fi interpretată ca o recunoaștere a caracteristicilor economice și structurale comune dintre Republica Moldova și statele din această regiune.
„Decizia de a grupa Republica Moldova cu Balcanii de Vest a fost luată pentru că acestea împărtășesc caracteristici foarte similare”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, potrivit informațiilor prezentate în raport.
Pentru Chișinău, includerea în acest grup poate avea o importanță politică și economică, în condițiile în care statele din Balcanii de Vest au parcurs deja mai multe etape ale procesului de integrare europeană.
Parcursuri care încep să se diferențieze
Republica Moldova și Ucraina au avut până acum un parcurs european strâns legat. Cele două țări au avansat simultan în deschiderea domeniilor de negociere, cunoscute sub denumirea de clustere, care reunesc reformele necesare pentru alinierea la legislația și standardele europene.
Potrivit informațiilor din material, ambele state au reușit să avanseze în două dintre principalele module, referitoare la statul de drept și relațiile externe.
Evoluțiile recente indică însă apariția unor diferențe în ritmul reformelor și în capacitatea administrativă de a implementa schimbările necesare.
„Candidaturile Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană s-au deplasat până acum în tandem, dar un raport al Fondului Monetar Internațional a separat Kievul de Chișinău și a grupat-o pe cea din urmă cu Balcanii de Vest, unde câteva țări sunt mult mai avansate în proces”, notează specialiștii în macroeconomie citați în material.
Pentru Republica Moldova, această schimbare de perspectivă poate fi importantă în contextul în care țara încearcă să accelereze reformele necesare pentru integrarea europeană.
Un semnal pentru parcursul european al Chișinăului
Noua clasificare a FMI oferă Republicii Moldova o poziționare diferită față de Ucraina și o apropie, din perspectiva analizei instituției financiare internaționale, de statele din Balcanii de Vest.
Această grupare nu înseamnă însă că Republica Moldova a avansat automat în procesul formal de aderare sau că există un calendar comun cu statele balcanice. Procesul de integrare europeană presupune îndeplinirea unor criterii și reforme, precum și parcurgerea etapelor de negociere stabilite de instituțiile europene.
Din perspectivă economică, însă, analiza FMI evidențiază similitudini între Republica Moldova și economiile din Balcanii de Vest, ceea ce poate reflecta nivelul de dezvoltare, structura economiei și provocările instituționale cu care se confruntă aceste state.
Pentru Chișinău, diferențierea față de Ucraina poate fi privită și prin prisma ritmului în care sunt implementate reformele. În timp ce războiul și efectele sale economice și administrative continuă să afecteze puternic Ucraina, Republica Moldova își poate concentra resursele asupra reformelor interne și asupra alinierii la cerințele europene.
Moldova încearcă să accelereze reformele
Aderarea la Uniunea Europeană presupune transformări ample în administrație, economie, justiție și instituțiile statului. În acest context, ritmul reformelor reprezintă unul dintre principalele criterii care pot influența evoluția negocierilor.
Noua abordare reflectată în raportul FMI poate fi, astfel, un indicator al faptului că Republica Moldova începe să fie analizată într-un cadru diferit de cel al Ucrainei.
Pentru Chișinău, miza este menținerea ritmului de reformă și transformarea progresului instituțional într-o convergență economică reală cu Uniunea Europeană.
Separarea celor două parcursuri în analiza FMI nu înseamnă că Republica Moldova și Ucraina se îndepărtează una de cealaltă din punct de vedere geopolitic. Ea indică mai degrabă faptul că, în procesul de apropiere de UE, cele două țări pot fi evaluate tot mai mult în funcție de propriile evoluții economice, administrative și instituționale.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
