Reporting Center își extinde prezența internațională, exportând expertiza și tehnologiile de automatizare a raportării reglementate din România și Republica Moldova în Emiratele Arabe Unite. Citește un interviu cu Elena Unciuleanu, Fondator & CEO Reporting Center.

Care sunt cei mai importanți factori ai industriei în care activați?

Reporting Center este o companie RegTech 100% românească. Acum 11 ani, când am fondat compania Reporting Center, termenul de RegTech (Regulatory Technology) nu exista. Noi oferim soluții de Banking Intelligence prin intermediul platformei noastre de raportare numită Elite.

Reporting Center depășește granițele unei firme tradiționale de software deoarece automatizează legislația și a trebuit să integrez în mentalitatea echipei pe care am format-o elemente de business legislativ și agilitatea cu care se schimbă legislația. Noi activăm într-un domeniu al schimbării. Dacă tehnologia este ca moda – se schimbă de două ori pe an –, legislația se schimbă de două ori pe lună, și atunci a trebuit să explic echipei mele de programatori că trebuie să ținem pasul cu deadline-urile legislative, trebuie să avem viteză de implementare și că nu suntem doar o firmă clasică de software. Nu ne încadrăm în acest tipar. Așa că am introdus pe piață noțiunea de expertiză de tip Purple și formez oameni cu însușiri hibride, care să aibă atât competențe tehnice, de programator, cât și de analist de business bancar.

Care sunt principalele obiective ale strategiei de business și principalele realizări ale companiei dumneavoastră în acest an?

Din anul 2015, construim sisteme de raportare pentru băncile din România și Moldova. În anul 2025, am făcut pași importanți spre extindere, accesând piețe noi. După patru ani de explorare atentă a ecosistemului bancar din Emiratele Arabe Unite, am identificat partenerul potrivit pentru a pătrunde pe aceasta piață exclusivistă: este vorba despre o firmă de consultanță din Marea Britanie, care lucrează deja cu 12 bănci din regiune, având proiecte inclusiv cu Banca Centrală, și care ne-a deschis calea către prezentări demo ale platformei noastre de raportare și inițiative comune în proiecte de amploare de implementare a raportărilor reglementate pentru băncile din Golf. Bănci din trei emirate au ales deja platforma noastră de raportare pentru automatizarea raportărilor financiare, de risc și de conformitate care trebuie transmise către Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite. Soluția acoperă, de asemenea, transmisiile zilnice către UAE Etihad Credit Bureau, Central Credit System (CCSYS 2.0) și Central Bank Risk Bureau (CBRB), oferind un cadru unitar pentru raportarea reglementată.

Cea mai mare realizare a noastră de până acum este că, într-o piață dominată de companii tech care depind de finanțări și listări, Reporting Center a demonstrat că poți construi un produs din propriile rezultate: 10 ani de profit neîntrerupt, organic, încă din primul an de existență.

Ce vă motivează să vă treziți în fiecare dimineață să faceți business în România?

De 19 ani, construiesc sisteme de raportare pentru bănci. Am început în departamentul de raportări din PROBASS, care a fost preluată de Asseco SEE. Acolo am intrat în contact cu prima generație de aplicații de raportare bancară, deoarece dezvoltam raportările către BNR pentru toate băncile care utilizau core-banking-ul abSolut. Ulterior, am fost primul angajat al companiei New Business Dimensions și am văzut cum se construiește de la zero o platformă de raportare, conducând implementarea ei în bănci românești care aveau alte sisteme sursa decât abSolut.

În 2015, am fondat Reporting Center pentru că simțeam că trebuie că creez o platformă care să cuprindă toată experiența pe care o acumulasem timp de opt ani. Știam că trebuie să găsesc o metodă prin care să transfer mai departe ce am primit de la oamenii din banking cu care am intrat în contact și care deja, mă cereau pe mine în implementări în mod expres. Este unul dintre domeniile în care informația se moștenește. Cei care au dezvoltat Business Intelligence în altă industrie au nevoie de minimum doi ani de acomodare – timp în care să intre în contact cu toate noțiunile de business bancar, să afle despre ele măcar la nivelul de a ști că există. Abia în patru ani poți spune că ai dobândit cunoștințe solide și poți susține un dialog direct cu reprezentanții din business. Este ca o specializare post-universitară.

În plus, datorită aderării României la Uniunea Europeană, băncile din România trebuiau să se alinieze din punct de vedere al raportării la cerințele emise de European Banking Authority. În 2015, am studiat în profunzime regulamentele care urmau să devină obligatoriu de implementat și am realizat că aplicațiile de raportare existente pe piață nu pot fi configurate ușor pentru a face față la tot ce avea să vină. Efectiv, urma să asistăm la o transformare semnificativă pe zona de raportare bancară și am realizat că este nevoie de o platformă complet nouă, a treia generație, care să fie construită direct pe conceptele care urmau să se introducă. Așa a apărut Elite Reporting Platform, prin intermediul căreia instituțiile financiare pregătesc și transmit către autorități raportările reglementate, în formatul standard solicitat. Avantajul acestei platforme este că are un kernel flexible-by-design, care îi permite să asimileze rapid atât schimbările legislative din ce în ce mai frecvente, cât și inovația tehnologică. Avem în platformă deja toate raportările pe care băncile și IFN-urile din România și Moldova trebuie să le transmită către BNR, ANAF, Ministerul Finanțelor, Fondul de Garantare a Depozitelor, Biroul de Credit și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

De trei ani sunt lector la Institutul Bancar Român, unde predau cursul „Prelucrarea bazelor de date pentru raportările statutare”.

Care sunt influențele și efectele digitalizării și ale celei de-a patra revoluții industriale asupra companiei dumneavoastră?

Noi suntem specialiști pe zona de prelucrare a volumelor mari de date structurate. Marea provocare de până acum a fost însă cum să prelucrăm și datele nestructurate, datele care nu există în bazele de date, ca, de exemplu, datele din fișiere PDF. Odată cu apariția tehnologiilor de tip GenAI, putem accesa date din fișiere non-standard, transformând astfel datele nestructurate în date structurate. Aceasta este o revoluție pe zona de raportare! În 2025, am integrat în platforma noastră de raportare Elite un modul numit AI Conversations, care le permite reprezentanților din bănci să obțină într-un timp mult mai scurt informații despre datele care nu există în bazele de date, ci doar în contractele cu clienții și cu furnizorii. Nu mai este nevoie ca o echipă să parcurgă și să citească toate contractele, ci este suficient ca un om să discute cu un terminal și să extragă astfel informațiile solicitate. Marele avantaj al platformei noastre este faptul că datele rămân confidențiale, pe serverul clientului. O bancă nu își permite să încarce contractele clienților pe ChatGPT pentru a interoga acolo, deoarece în acel moment acestea devin informații publice.

___

* conținut sponsorizat

The post Bănci din trei emirate aleg Elite Reporting Platform de la Reporting Center pentru automatizarea raportărilor reglementate appeared first on Forbes Romania.

În anii următori, încrederea, consecvența și relevanța vor diferenția brandurile puternice. Citește un interviu cu Mihaela Paraschiv, Head of Marketing Black Sea Region REHAU Window Solutions.

Cum definiți astăzi valoarea unui brand într-o industrie tehnică, unde diferențierea pare adesea dictată de specificații și performanță?

Valoarea unui brand într-o industrie tehnică nu mai este definită exclusiv de performanța produsului, pentru că aceasta a devenit, într-o anumită măsură, o așteptare de bază. Desigur, specificațiile tehnice, eficiența energetică sau durabilitatea rămân esențiale, însă diferența reală apare în felul în care un brand reușește să transforme tehnologia în experiență relevantă pentru oameni. În cazul REHAU Window Solutions, vorbim despre soluții precum sistemele premium ARTEVO și SYNEGO, care combină performanța tehnică avansată cu designul modern, suprafețele vitrate generoase, confortul acustic și eficiența energetică, contribuind direct la calitatea vieții din locuințele contemporane.

Astăzi, consumatorii caută branduri care inspiră încredere și consecvență, nu doar produse bune. Într-o industrie complexă, valoarea vine și din capacitatea de a simplifica deciziile pentru client, de a comunica transparent și de a rămâne relevant într-un context în continuă schimbare. Un brand puternic este cel care reușește să fie perceput ca un partener pe termen lung, nu doar ca un furnizor de soluții.

Faptul că REHAU Window Solutions a primit distincția „Votat Brandul Anului 2026” în România, la categoria soluții pentru ferestre și uși, confirmă relația de încredere construită în timp cu consumatorii. Distincția reflectă nu doar aprecierea pentru calitatea și performanța soluțiilor oferite, ci și capacitatea brandului de a rămâne relevant, apropiat de nevoile reale ale oamenilor și consecvent în promisiunea sa de a livra confort, siguranță și inovație pentru locuințele viitorului.

Care sunt principalele direcții prin care REHAU construiește relevanță și încredere pentru consumatorul din regiunea Mării Negre?

Contextul actual este unul foarte dinamic, iar consumatorii sunt mai atenți ca oricând la alegerile pe care le fac. În regiunea Mării Negre, una dintre prioritățile noastre este să rămânem aproape de nevoile reale ale piețelor locale și să construim relații bazate pe transparență și încredere. Investim constant în educarea pieței, în parteneriate solide și în soluții inovatoare pentru ferestre și uși, precum sistemele SYNEGO, care răspund preocupărilor actuale legate de eficiență energetică, design sustenabil și reducerea consumului de energie în clădiri.

În același timp, relevanța unui brand se construiește prin adaptabilitate. Consumatorii își schimbă rapid așteptările, iar noi trebuie să fim capabili să răspundem nu doar prin inovație, ci și printr-o comunicare autentică și coerentă.

Privind spre viitor, ce credeți că va diferenția cu adevărat brandurile puternice în industria construcțiilor și a soluțiilor pentru locuire în următorii cinci ani?

Cred că diferența va fi făcută de capacitatea brandurilor de a combina inovația tehnologică cu relevanța umană. Produsele performante vor rămâne importante, însă consumatorii vor alege brandurile care înțeleg contextul în care trăiesc și care răspund unor nevoi reale: eficiență energetică, flexibilitate, sustenabilitate și calitate a vieții. Va conta foarte mult și transparența – oamenii vor să știe cum sunt fabricate produsele, care este impactul lor și cât de autentice sunt promisiunile brandului.

În plus, cred că brandurile puternice vor fi cele care reușesc să creeze ecosisteme de încredere în jurul lor: parteneriate solide, experiențe coerente și o comunicare constantă, indiferent de canal sau piață.

Care considerați că este cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o despre construirea unui brand puternic – și despre construirea încrederii în jurul lui?

Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat este că un brand puternic nu se construiește prin campanii spectaculoase, ci prin consecvență. Încrederea apare atunci când ceea ce promiți este confirmat constant prin experiența pe care o oferi. Poți avea o strategie excelentă de comunicare, dar dacă produsul, serviciul sau relația cu partenerii nu susțin acel mesaj, consumatorii vor simți imediat diferența.

Am mai învățat că autenticitatea este esențială. Oamenii se conectează cu brandurile care comunică sincer și care au curajul să rămână fidele valorilor lor, chiar și în perioade dificile. Într-o piață foarte competitivă, încrederea devine probabil cel mai valoros capital pe care îl poate avea un brand.

___

* conținut sponsorizat

The post Încrederea va deveni cel mai valoros capital al unui brand appeared first on Forbes Romania.

Compania intră într-o nouă etapă de dezvoltare și urmărește o expansiune puternică pe piața de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale. O discuție cu Septimiu Costea, CEO NOVA Power & Gas.

NOVA Power & Gas este una dintre cele mai importante companii românești de energie, are capital 100% românesc și este parte a Grupului E-INFRA, unul dintre cei mai importanți jucători privați din infrastructura energetică, de construcții și telecomunicații din România. De la înființare, în 2007, s-a transformat dintr-un furnizor regional într-un operator care acoperă întregul lanț energetic.

NOVA deține și operează infrastructură proprie, de la capacități de producție pe gaz și din surse regenerabile până la capacități de stocare a energiei în baterii. Compania deservește atât clienți casnici, cât și consumatori industriali, și are o prezență care depășește granițele țării, prin subsidiare în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova.

Un model integrat: producem, stocăm, furnizăm

Diferența de fond față de un furnizor clasic stă în model. NOVA controlează energia de la sursă până la consumator, integrând trei verigi: producția, stocarea și furnizarea. Este o abordare pe care o consideră esențială pentru piața actuală, în care prețurile corecte și predictibile nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unui mix bine calibrat.

Raționamentul este direct legat de transformarea sistemului. Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile – fluctuantă prin natura ei – crește, capacitatea de a stoca surplusul produs la ore de consum redus și de a-l reda în rețea la vârfurile de cerere devine decisivă, atât pentru stabilitatea sistemului, cât și pentru temperarea prețurilor.

În spatele unei experiențe simple pentru client stă, de fapt, o infrastructură complexă. Tocmai acest model integrat îi permite companiei să ofere energie în condiții mai stabile și mai competitive.

Peste 500 de milioane de euro investiți în perioada 2023-2025

Această transformare a fost susținută de un efort investițional care s-a accelerat vizibil într-un moment în care piața energiei traversează una dintre cele mai dinamice perioade din ultimele decenii, marcată de creșterea cererii și de nevoia acută de noi capacități de producție și stocare. În perioada 2023-2025, NOVA Power & Gas a investit peste 500 de milioane de euro în capacități de producție și stocare.

Cea mai recentă investiție a companiei se află la Florești, lângă Cluj, unde compania a pus în funcțiune, în 2025, cea mai mare instalație de stocare în baterii din România la momentul inaugurării: 200 MW și 400 MWh – o capacitate care, la putere maximă, poate susține sistemul timp de două ore. Cu un singur proiect, NOVA a dublat capacitatea națională de stocare în baterii, consolidându-și poziția de lider pe acest segment. Iar elementul remarcat de industrie nu a fost doar dimensiunea, ci ritmul de execuție: instalația a fost ridicată în puțin peste jumătate de an. Capacitatea de a construi rapid s-a transformat, astfel, într-un avantaj competitiv în sine.

Câmpia Turzii, cel mai modern complex energetic din România

Câmpia Turzii este locul în care modelul integrat al NOVA Power & Gas atinge maturitatea. Pe fostul amplasament industrial, NOVA dezvoltă ceea ce compania descrie drept cel mai modern complex energetic din România – un proiect  care reunește producție de energie electrică pe gaz în ciclu combinat, producție din surse regenerabile, stocare de mare capacitate, toate flexibile într-un singur amplasament.

Acest profil deschide și o perspectivă strategică pe termen mediu. Noile investiții industriale și, mai ales, cele digitale – precum centrele de date – au nevoie de energie fermă, disponibilă nonstop și cât mai aproape de consumator. Un sit de tipul celui de la Câmpia Turzii are, teoretic, exact caracteristicile căutate de astfel de investitori, ceea ce ar putea transforma un fost oraș industrial într-un potențial hub de energie și tehnologie.

Următorul sit energetic pe același model va fi în localitatea Roșiori, din județul Satu Mare, la granița României cu Ungaria și Ucraina.

Un program estimat la un miliard de euro în perioada 2026-2029

Ritmul investițiilor nu dă semne de încetinire. Pentru 2026, NOVA Power & Gas are bugetate investiții de aproximativ 250 de milioane de euro, iar pentru perioada 2027-2029 are în plan un program de peste 650 de milioane de euro. Împreună cu investițiile aflate deja în derulare, programul de dezvoltare se ridică la circa un miliard de euro în următorii ani.

Planul se bazează pe un model integrat: compania produce energie electrică în centrale pe gaz și surse regenerabile, o stochează și o furnizează, astfel încât să depindă mai puțin de fluctuațiile pieței și să poată construi oferte mai competitive pentru clienți.

Aceste investiții stau și la baza noii etape de poziționare a companiei. Dacă până acum accentul a fost pus pe construirea infrastructurii energetice, următoarea etapă este apropierea de consumator și simplificarea relației acestuia cu energia.

O experiență simplă pentru consumator

Toată această infrastructură complexă are, la celălalt capăt al lanțului, un obiectiv simplu: clientul.

Această nouă etapă este însoțită și de lansarea platformei de brand „Energie simplă. Pentru o viață mai bună”, construită în jurul ideii că investițiile, tehnologia și infrastructura trebuie să se traducă, în cele din urmă, într-o experiență mai simplă pentru client. În centrul platformei se află personajul Novu, care dă chip investițiilor și expertizei din spatele energiei, simbolizând promisiunea companiei de a transforma complexitatea sistemului energetic într-o experiență simplă pentru consumatori.

Scopul acestor investiții este să ofere clienților ceea ce contează cel mai mult pentru ei: prețuri avantajoase și o relație cât mai simplă cu furnizorul. NOVA se află constant printre furnizorii cu unele dintre cele mai competitive oferte din comparatorul ANRE și continuă să investească în servicii digitale, de la contractarea online până la administrarea rapidă a serviciilor din contul de client.

O miză strategică

Pentru NOVA, investițiile în producție, stocare și infrastructură sunt fundamentul unei relații diferite cu consumatorii. Într-o piață tot mai complexă, compania mizează pe un model simplu: cu cât complexitatea este gestionată mai bine în spatele sistemului energetic, cu atât experiența clienților poate deveni mai simplă, mai predictibilă și mai avantajoasă.

___

* conținut sponsorizat

The post NOVA Power & Gas investește un miliard de euro în infrastructură energetică appeared first on Forbes Romania.

Alexandru Rugină, Chief Operating Officer, Mercedes-Benz Vans România, vorbește despre transformarea industriei auto, evoluția mobilității premium și rolul leadershipului într-un context marcat de schimbare accelerată.

Ați preluat conducerea Mercedes-Benz Vans România în 2021, într-o perioadă favorabilă pentru piață. Cum s-a schimbat rolul unui lider de business într-un context marcat acum de volatilitate, prudență investițională și transformare tehnologică accelerată?

Rolul unui lider a devenit mult mai dinamic decât era acum câțiva ani. Astăzi, adaptabilitatea nu mai este un avantaj competitiv, ci o necesitate. Un lider trebuie să fie agil și să înțeleagă rapid schimbările din piață, din industrie și din comportamentul clienților. În același timp, este esențial să poți anticipa tendințele și să transformi provocările în oportunități. Industria auto traversează una dintre cele mai importante transformări din istoria sa, iar succesul depinde de capacitatea de a lua decizii rapide, fără a pierde din vedere obiectivul pe termen lung.

VLE combină autonomia electrică, spațiul generos, digitalizarea și confortul unei limuzine premium. Care sunt argumentele care pot convinge un client din România că un astfel de model este nu doar o alegere de imagine, ci și una rațională?

VLE este un exemplu foarte bun al modului în care emoția și raționalitatea pot coexista într-un singur produs. În primul rând, vorbim despre o autonomie de până la 713 km (WLTP), care răspunde uneia dintre principalele preocupări ale clienților interesați de mobilitatea electrică.

În al doilea rând, arhitectura electrică de 800V permite încărcări rapide și o utilizare foarte eficientă, inclusiv pentru deplasări pe distanțe lungi.

Pe lângă acestea, VLE oferă un nivel foarte ridicat de confort, siguranță și tehnologii digitale avansate. Practic, clientul nu face un compromis între funcționalitate și experiență premium, ci le obține pe ambele într-un singur produs.

Cum arată clientul local pentru noul VLE: antreprenor, familie cu un stil de viață activ, companie cu servicii de shuttle premium, hotel de lux, operator de transport executiv? Unde vedeți cel mai mare potențial comercial?

Vedem două categorii principale de clienți, pe deoparte, familiile moderne și active, care apreciază spațiul, tehnologia și confortul pentru călătorii lungi. A doua categorie include segmentul business, cum ar fi: servicii de shuttle premium, hoteluri și companii care oferă servicii de mobilitate. Suntem optimiști în privința ambelor segmente, pentru că VLE răspunde unor nevoi foarte diferite, fără a compromite experiența premium.

Există în România o piață suficient de matură pentru concepte precum Grand Limousine, în special în hospitality, transport executiv, corporate mobility sau pentru clienți privați cu așteptări foarte ridicate?

Piața din România se maturizează, iar interesul pentru mobilitate premium, centrată pe confort, tehnologie și experiență, este în creștere. Vedem potențial atât în zona business, hospitality, transport executive, corporate mobility sau shuttle premium, cât și în rândul familiilor moderne, care caută un produs versatil și confortabil.

Conceptul Grand Limousine răspunde acestor nevoi, combinând spațiul și flexibilitatea unui monovolum cu rafinamentul unei limuzine premium. Autonomia extinsă, eficiența energetică și experiența digitală îi sporesc atractivitatea, oferind premise solide pentru dezvoltarea segmentului și în România.

Care sunt cele mai importante lecții de leadership pe care le-ați învățat în ultimii ani, într-o industrie în care schimbarea nu mai este o excepție, ci o constantă?

Probabil cea mai importantă lecție este că schimbarea trebuie privită ca o normalitate, nu ca o excepție. Industria auto trece printr-o transformare amplă, iar adaptabilitatea a devenit esențială pentru orice lider.

Am învățat și cât de important este să rămâi conectat la piață și aproape de clienți, anticipând nevoile lor în continuă schimbare. Totodată, leadershipul înseamnă să creezi contextul în care echipa poate găsi soluțiile împreună.

În final, performanța sustenabilă se construiește prin oameni, colaborare, relații solide cu clienții și capacitatea de a transforma schimbarea în oportunitate.

____

* conținut sponsorizat

The post Mobilitatea premium se construiește prin adaptare și inovație appeared first on Forbes Romania.

Într-un context economic și social marcat de incertitudine, KinetoBebe demonstrează că performanța în business merge mână în mână cu empatia, inovația și misiunea socială. Ana Raluca Chișu – despre leadership, recuperare pediatrică și impact pe termen lung. Citește un interviu cu Ana Raluca Chișu, Antreprenoare socială, fondatoare Asociația KinetoBebe.

Care au fost cele mai importante realizări în 2025?

Am dezvoltat capacitatea de intervenție prin echipe multidisciplinare și integrarea tehnologiei avansate în terapiile de recuperare (camera de stimulare senzorială și de antrenament cerebral cu Dynamical Neurofeedback® NeurOptimal® care susțin celelalte terapii).

Am transformat în realitate un vis mai vechi – primul spectacol de balet accesibilizat pentru copii și adulți cu dizabilități din România, „Dansul pașilor de catifea”.

Ce vă motivează să vă treziți în fiecare dimineață să faceți business în România?

Numeroasele familii cu copii în situații dintre cele mai vulnerabile care așteaptă ajutorul nostru. Mentalități de schimbat în România în ceea ce privește educația și asistența medicală a copiilor cu dizabilități, dar și pentru educația despre sănătate la toate nivelurile – părinți, educatori, decidenți.

Zecile de oameni, angajați în cele patru centre pe care le conduc, a căror existență depinde de cum gestionez afacerea.

Toate acestea mă motivează să mă trezesc dimineața și uneori să nu dorm nopțile căutând soluții la numeroasele provocări.

Care sunt cele mai importante trei lecții de afaceri pe care le-ați învățat pe timpul crizei?

În orice criză există o oportunitate de creștere, dacă rămâi în zona de victimă, poți pierde totul. Faptul că am ieșit cu bine din criza pandemică ne-a călit pentru tot ce a venit după.Inteligența spirituală în business are o valoare esențială, deseori minimalizată sau uitată.

Legile succesului în business înseamnă mai mult decât KPIs, ROI, bugete, strategii, profit. Ele sunt doar PARTEA VIZIBILĂ a succesului. Felul în care ne onorăm familia, oamenii cu care lucrăm reprezintă partea invizibilă a succesului în afaceri. Da, poți construi un imperiu „călcând pe cadavre”, dar nu va rezista la infinit, iar „costurile ascunse” vin și ele la pachet.

Ce recomandați unui tânăr care vrea să intre în profesie?

Profesioniștii viitorului nu sunt doar talentele de top, ci cei care știu să se adapteze din mers la o piață a muncii în transformare. Să învețe ce înseamă autonomia, reziliența, empatia. Diplomele formale contează tot mai puțin, pe mine mă interesează omul din fața mea, cum gândește și cum reacționează în situații grele, cum trece peste un eșec, cum se integrează într-o echipă, care sunt visurile lui.

Noi ținem legătura cu viitorii profesioniști prin derularea programului de practică pentru studenții UNEFS, dedicat pregătirii viitorilor specialiști în kinetoterapia pediatrică.

De la cine ați învățat cel mai mult pe parcursul carierei?

De la echipa cu care construiesc zi de zi, dar și de la copiii și familiile cu care lucrăm – răbdare, reziliență, sens și responsabilitate reală. Când vezi zilnic câtă putere poate avea un progres mic, dar esențial, îți schimbi perspectiva asupra performanței, succesului și impactului.

​

Cum mențineți echilibrul viața personală și profesională?

Greu, ca orice femeie din România care dorește să exceleze în profesie, dar să fie, în același timp, prezentă în familie și în propria viață. Mereu pierzi ceva în acest echilibru precar – din sănătate, din calitatea relațiilor cu cei dragi, din timpul pe care ți-l aloci ție. Important e să îți înveți lecțiile.

Care sunt pasiunile care vă definesc?

Grădinăritul e o conexiune profundă cu bunicii mei și cu ideea de creștere răbdătoare – îmi amintește că lucrurile valoroase au nevoie de timp, grijă și constanță, exact ca în recuperarea copiilor.

____

* conținut sponsorizat

The post Arhitectura performanței în recuperarea pediatrică appeared first on Forbes Romania.

Antreprenoriatul feminin din România continuă să se dezvolte într-un context marcat de acces inegal la resurse, rețele și finanțare. Prin inițiativa Gender Finance, BRD își propune să sprijine femeile antreprenor, oferindu-le soluții financiare și un cadru de dialog. Ambiția băncii este să încurajeze dezvoltarea afacerilor conduse de femei și să contribuie, pe termen lung, la construirea unei economii mai echilibrate și incluzive. O discuție cu Mădălina Teodorescu, Deputy CEO, BRD Groupe Société Générale.

Cum s-a desfășurat, în timp, relația BRD cu femeile-antreprenor și cum s-a născut inițiativa Gender Finance?

Oferta noastră dedicată femeilor antreprenor nu a pornit dintr‑o ambiție de a bifa o tendință, ci dintr‑o acumulare de observații din toate interacțiunile noastre cu femeile antreprenor. De-a lungul timpului, am întâlnit multe afaceri bine gândite, conduse cu responsabilitate și viziune, dar care ajungeau mai greu la finanțare sau la resursele potrivite pentru următorul pas de creștere. Nu pentru că nu ar fi fost pregătite, ci pentru că parcursul era mai complicat, mai fragmentat, uneori descurajant.

Momentul actual a venit din această nevoie de a răspunde mai atent la realitățile pe care le vedem în piață. Femeile-antreprenor navighează adesea simultan mai multe roluri și presiuni, iar deciziile de business sunt luate cu mai multă precauție. Am simțit că este nevoie de o abordare care să ofere, pe lângă produse, și spațiu pentru dialog și încredere. Această ofertă este, pe scurt, modul nostru de a spune: înțelegem aceste provocări și suntem dispuși să construim soluții împreună, pas cu pas.

Pentru că vorbim despre un potențial economic real, încă insuficient valorificat. Datele noastre arată că există aproximativ 30.000 de companii eligibile conform criteriilor internaționale de antreprenoriat feminin, iar marea majoritate se află în zona de micro și small business. În același timp, studiile și experiența din relația directă cu clientele noastre indică aceleași bariere recurente: acces dificil la finanțare, absența rețelelor de sprijin și nevoia de educație antreprenorială adaptată. Platforma Gender Finance este răspunsul nostru strategic la această realitate.

Ce ați observat în relația cu femeile-antreprenor din România?

Am văzut multe antreprenoare foarte bine pregătite, prudente în decizii și cu o viziune pe termen lung, dar care tind să acceseze mai târziu finanțarea sau să o acceseze sub nivelul real al nevoilor businessului. De multe ori, problema nu este atât lipsa ideilor sau a competenței, cât absența unui cadru de încredere și a unui dialog construit pe nevoile lor specifice. Tocmai aici am simțit că putem face diferența.

Ce este, mai exact, ecosistemul propus de BRD antreprenoarelor femei?

Este important să spunem că oferta noastră reprezintă un ecosistem care combină soluții financiare – de la creditare, factoring sau finanțări verzi – cu servicii non-financiare precum mentorat, networking, acces la knowhow și instrumente digitale simplificate. Ne-am dorit o abordare cuprinzătoare, care să însoțească antreprenoarele în diferite etape de maturitate ale afacerii lor.

Cui se adresează această ofertă și cum definiți eligibilitatea?

Ne adresăm companiilor care se încadrează în criteriile internaționale Women-Owned Enterprises, definite împreună cu IFC. Vorbim despre afaceri deținute majoritar de femei și de companii în care femeile au un rol relevant în acționariat și management. Este o definiție aplicabilă și comparabilă internațional, care ne permite să avem un impact măsurabil.

Există și elemente concrete, foarte aplicate, care diferențiază oferta BRD în raport cu soluțiile clasice de finanțare?

Da, și cred că este important să vorbim despre ele tocmai pentru că pleacă de la realități adesea ignorate. Un element concret este perioada de grație de până la șase luni pe care o acordăm antreprenoarelor aflate în concediu de maternitate. Este o decizie care pornește dintr-o înțelegere simplă: pentru foarte multe femei-antreprenor, maternitatea nu înseamnă o pauză de la business, ci o perioadă de reconfigurare cu presiuni care vin simultan atât din zona personală, cât și din cea profesională.

Ne-am dorit ca banca să nu fie, în acest context, o sursă suplimentară de stres. Perioada de grație nu rezolvă toate provocările, evident, dar transmite un mesaj clar: acela că înțelegem ciclurile de viață ale antreprenoarelor și suntem dispuși să adaptăm soluțiile financiare la realitatea lor.

Ce rol joacă parteneriatul cu IFC în dezvoltarea acestui program?

Un rol esențial. IFC ne oferă expertiză, validare metodologică și o perspectivă construită pe rezultate din alte piețe. Practic, nu reinventăm roata, ci adaptăm la realitatea din România un model care s-a dovedit eficient atât în economii emergente, cât și în economii dezvoltate. În plus, acest parteneriat ancorează inițiativa noastră într‑un cadru solid de finanțare responsabilă și ESG.

Cum răspunde acest ecosistem provocărilor structurale ale antreprenoriatului feminin?

Nu cred că există soluții simple pentru provocări care sunt, de fapt, de natură structurală și culturală. Ce poate face însă o bancă este să creeze un cadru coerent și predictibil, în care accesul la capital să fie dublat de acces la informație și la o comunitate de oameni care urmăresc aceleași lucruri. Ecosistemul nostru pornește de la ideea că nu încercăm să „corectăm” piața, ci să eliminăm unele dintre obstacolele care pot fi eliminate printr-o abordare mai atentă și mai adaptată realităților antreprenoarelor.

Prin combinația dintre produse financiare, mentorat și networking, încercăm să răspundem unor nevoi concrete identificate inclusiv prin cercetările realizate alături de IFC. Este un proces de construcție în timp.

Pe termen mediu, care este ambiția BRD cu platforma de Gender Finance?

Ambiția noastră este una dublă și cred că este important să fie expusă onest. Pe de o parte, este un obiectiv de business: ne dorim să creștem alături de antreprenoarele din România, să susținem afaceri viabile și să construim relații pe termen lung. Pe de altă parte, miza este mai mare decât atât – să deschidem o ușă care, pentru multe femei, a fost până acum greu de accesat sau insuficient vizibilă.

Nu ne propunem să oferim soluții universale, ci să creăm un cadru în care antreprenoarele să se simtă încurajate să își dezvolte afacerile, să testeze idei și să facă pași înainte cu mai multă încredere. Uneori, simplul fapt că știi că există un partener bancar dispus să asculte și să construiască împreună cu tine poate face diferența.

Pe termen mediu, ne dorim ca oferta noastră să devină un reper de consecvență: o inițiativă care demonstrează că performanța economică și susținerea dezvoltării antreprenoriale pot merge mână în mână, atunci când sunt abordate cu răbdare și responsabilitate.

Ce mesaj aveți pentru antreprenoarele care încă ezită să ceară finanțare?

Le-aș spune că ezitarea este firească și, de multe ori, vine dintr-un simț al responsabilității foarte puternic față de business. Important este ca dialogul cu banca să nu fie perceput ca un moment de judecată, ci ca unul de explorare. Finanțarea nu este un scop în sine, ci un instrument care, folosit la momentul potrivit, poate accelera sau stabiliza o afacere. Cred că rolul nostru este să construim o relație în care antreprenoarele să se simtă confortabil să pună întrebări, să testeze scenarii și să ia decizii informate, chiar dacă acestea nu duc imediat la un „da”. Și acesta este un pas important înainte.

Ați observat o schimbare în felul în care femeile fac business astăzi?

Da, dar aș spune că este o schimbare graduală, nu una spectaculoasă. Vedem tot mai multe femei care privesc afacerea dintr-o perspectivă integrată: creștere, sustenabilitate, impact, echilibru. Există o atenție mai mare la guvernanță, la relația cu echipele și la modul în care businessul se poate adapta pe termen lung.

În același timp, nu vorbim despre un „stil feminin” de a face business, ci despre diversitatea de abordări. Ceea ce pare să se schimbe este încrederea cu care aceste antreprenoare își asumă vizibilitatea și dialogul cu partenerii financiari. Iar acest lucru este, din punctul meu de vedere, un semn de sănătate pentru economie în ansamblu.

____

* conținut sponsorizat

The post Când finanțarea nu se oprește la cifre: cum regândește BRD relația cu femeile-antreprenor appeared first on Forbes Romania.

Violoncelist, membru al Filarmonicii Brașov și fondator al proiectului CulturHub, Radu Croitoru vorbește despre muzica clasică în era inteligenței artificiale, despre nevoia de cultură autentică și despre cum arta poate crea punți reale între oameni și comunități.

Cum a început povestea dvs. cu muzica și violoncelul?

Povestea mea a început firesc, dar și cu mult destin. Aveam un pian în casă, iar după ce am văzut filmul Titanic, am încercat să reproduc melodia fără să cunosc notele. Faptul că mi-a ieșit foarte bine le-a arătat părinților mei că am o înclinație muzicală care merită cultivată. Așa am ajuns la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, unde mi s-a recomandat violoncelul. Vin dintr-o familie în care muzica a fost mereu prezentă, așa că începutul meu artistic nu a fost întâmplător.

Sunteți membru al Filarmonicii Brașov, dar și inițiator al unor proiecte culturale. Cum le îmbinați?

Pentru mine, aceste două direcții se completează perfect. Activitatea din Filarmonică mă menține conectat la viața unei orchestre profesioniste, iar proiectele culturale îmi oferă libertatea de a crea contexte noi și de a construi punți între artă și societate. Una îmi oferă rigoare, cealaltă – sens și evoluție.

Ce v-a determinat să fondați CulturHub în Republica Moldova?

CulturHub a apărut din nevoia de a aduce împreună mai multe idei și oameni care împărtășesc aceeași viziune. Cred că Republica Moldova are nevoie de platforme culturale care să genereze continuitate și inovație. Pentru mine era important să construiesc o echipă și să dezvoltăm proiecte cu impact real în comunitate.

Cum vedeți viitorul muzicii clasice în era inteligenței artificiale?

Muzica a reflectat întotdeauna epoca în care a fost creată, iar inteligența artificială face parte din prezentul nostru. În muzica comercială, AI-ul schimbă deja foarte mult procesul de producție, însă în muzica clasică îl văd mai degrabă ca pe un instrument, nu ca pe un înlocuitor al artistului.

Inteligența artificială nu poate înlocui sensibilitatea sau discernământul artistic, dar poate accelera procese și poate deschide perspective noi.

Poate AI-ul să devină un partener real pentru artiști?

Da, dacă este înțeles ca instrument de colaborare. Un artist contemporan nu își mai permite să ignore aceste transformări. Folosit inteligent, AI-ul poate economisi timp, poate rafina procesele creative și poate deschide direcții estetice noi.

În același timp, democratizează creația. Astăzi, chiar și cineva fără studii academice poate iniția un proiect artistic relevant.

Lucrați la proiectul „Soundscape”. Ce aduce nou?

„Soundscape” explorează relația dintre sensibilitatea umană și tehnologie. Partitura pentru pian este generată cu ajutorul AI-ului, iar noi intervenim apoi cu două violoncele și sound design. Practic, construim un dialog între emoția umană și inteligența tehnologică.

Este un format nou, creat pentru un public curios și deschis către experiențe culturale inovatoare.

Cartea dvs. vorbește despre succesul unui muzician. Ce înseamnă succesul astăzi?

Pentru mine, succesul nu înseamnă doar vizibilitate sau validare externă. Înseamnă coerență între vocație, muncă și rezultate. Succesul înseamnă să evoluezi și să rămâi fidel direcției tale.

Am scris această carte din dorința de a transforma experiențele și lecțiile mele într-un reper util pentru tinerii muzicieni aflați la început de drum.

Cât de important este ca muzica să iasă din spațiile convenționale?

Este esențial. Muzica live, adusă aproape de oameni, în contexte neconvenționale, sparge distanța psihologică față de concertul clasic.

În același timp, cred că este important să alegem conștient ce ascultăm și să nu lăsăm doar algoritmii să decidă pentru noi. Muzica ne poate deschide către emoții, perspective și conexiuni noi.

Cum vedeți noua generație de artiști din România?

O văd ca pe o generație curajoasă și deschisă spre experiment. Observ artiști care regândesc concertele, folosesc tehnologia și construiesc proiecte adaptate publicului de astăzi.

Noua generație înțelege că talentul nu mai este suficient fără comunicare, strategie și capacitatea de a crea experiențe relevante.

Care este mesajul pe care doriți să îl transmiteți prin proiectele dumneavoastră?

Arta merită să fie trăită, nu doar consumată întâmplător. Pentru mine, ea nu este un lux decorativ, ci un mod de a înțelege mai bine lumea și pe noi înșine. Prin tot ceea ce fac, încerc să contribui la un progres cultural real și să aduc cultura mai aproape de oameni.

____

* conținut sponsorizat

The post „Muzica viitorului va avea suflet doar dacă omul rămâne în centrul ei” appeared first on Forbes Romania.

A descoperit sticla aproape întâmplător, însă fascinația pentru acest material fluid și imprevizibil i-a schimbat complet destinul. Astăzi, Mihai Laurus transformă sticla în emoție, design și povești cu identitate proprie, prin universul creativ Fluid Glass.

Cum a început povestea ta? Ce te-a atras la sticlă și cum ți-ai descoperit propriul stil?

Îmi place să cred că povestea mea a început în copilărie, când modelam lut și diferite forme, fără să știu că aceasta va deveni direcția mea. Nu am urmat studii artistice, iar după 18 ani am plecat în străinătate și am lucrat în construcții.

Totuși, am simțit mereu nevoia de a crea. Îmi plăcea să dau formă lemnului, metalului sau pietrei, până când am descoperit întâmplător sticla, într-un documentar. A fost dragoste la prima vedere. M-a fascinat libertatea ei de expresie, jocul dintre formă, lumină și fluiditate.

Atunci am decis să mă întorc în România și să urmez acest drum. Nu cred că am un stil fix. Sunt mai degrabă un explorator al formelor și poveștilor, iar stilul evoluează odată cu artistul.

Dar povestea Fluid Glass?

Fluid Glass este continuarea mea ca artist și designer. A venit natural, din nevoia de a crea o gamă mai largă de produse și de a răspunde unei cereri reale din piață. Mi-am dat seama încă de la început că există potențial pentru un business în această zonă. Chiar și atunci când eram doar în faza de „îndrăgosteală” față de sticlă și căutam un loc unde să învăț această artă, exista deja în mintea mea ideea de a construi ceva durabil în jurul ei.

Cum se întâlnesc tehnica și emoția în lucrările tale?

În artă, la fel ca în business, lucrurile nu se întâmplă dacă sunt lăsate fără un plan. Și procesul creativ are nevoie de o structură clară: poveste, concept, schiță, dimensiune, textură, culoare, tehnică și etape de execuție. Eu, ca artist, trebuie să înțeleg foarte bine materia și să conduc sticla spre forma finală. Dar fără rigiditate. Acolo apare emoția – în intuiția spontană, în momentul în care simți când să intervii și când să lași materialul să curgă natural.

Care este cea mai mare provocare atunci când lucrezi cu sticla fluidă?

Sunt multe provocări. Cred că cea mai mare este să controlez simultan gravitația sticlei, temperatura și timpul. Există o fereastră foarte scurtă în care sticla este suficient de caldă pentru a fi modelată și suficient de rece pentru a nu se prăbuși. Practic, lucrez între tensiune și echilibru, între control tehnic și gest spontan, între colaps și fluiditate.

Cum reușești să transformi o formă de expresie artistică într-un business sustenabil?

Cred că totul pornește de la autenticitate. Un artist sustenabil are nevoie de o identitate clară și recognoscibilă. Valoarea nu stă doar în obiectul final, ci în emoția și experiența pe care lucrarea le transmite. Oamenii aleg o piesă pentru că se regăsesc în povestea ei. În plus, este foarte importantă comunitatea construită în jurul procesului creativ. Publicul nu se conectează doar la obiect, ci și la atelier, la proces și la viziunea artistului.

Cât de important este storytellingul în spatele unei lucrări?

Storytellingul este esențial, pentru că oferă context și emoție unei lucrări. De multe ori, oamenii nu aleg doar pentru estetică, ci pentru ceea ce îi face să simtă lucrarea respectivă. În cazul artei din sticlă, lumina, transparența, fragilitatea și tehnica folosită transmit stări și sensuri aparte. Povestea creează apropiere și transformă obiectul din ceva decorativ într-o experiență personală.

Ai avut un proiect care ți-a schimbat direcția?

Am avut mai multe proiecte importante – trofee pentru gale, sculpturi personalizate sau instalații create special pentru anumite spații. Nu cred că mi-au schimbat direcția, dar m-au ajutat să înțeleg și mai bine cât de important este ca oamenii să primească lucrări construite în jurul propriei povești.

Cum arată procesul creativ, de la idee la produsul final?

Procesul creativ este o căutare continuă. Primul pas este scopul lucrării. Apoi urmează tema, ideile, schițele și stabilirea etapelor de execuție. Uneori, există deja soluția tehnică. Alteori, începe joaca și explorarea. Testez mai multe tehnici până descopăr varianta potrivită pentru lucrarea respectivă.

Există ritualuri sau momente-cheie care te definesc?

Da. Cred că ritualurile apar natural în viața oamenilor care aleg să nu fugă de transformare. Înainte de o lucrare importantă, am nevoie de câteva minute de liniște totală. Îmi imaginez mental fiecare etapă și urmăresc evoluția lucrării înainte să încep efectiv. Tratez acel moment ca pe un dialog cu materialul care urmează să își schimbe forma pentru totdeauna.

Într-o lume tot mai digitalizată, cum vezi locul artei tactile în viața oamenilor?

Cred că arta tactilă devine și mai valoroasă. Oamenii petrec foarte mult timp în spații virtuale, iar obiectele create manual aduc înapoi ideea de prezență, textură și autenticitate. În cazul sticlei, lumina, transparența și imperfecțiunile subtile dau fiecărei lucrări o viață proprie, imposibil de reprodus digital. Într-o lume dominată de viteză și tehnologie, arta tactilă devine o sursă de echilibru.

Cum vezi evoluția Fluid Glass?

Îmi place ideea de a combina arta și designul. Este o provocare să găsești echilibrul dintre cele două, iar exact despre asta va fi următoarea perioadă pentru Fluid Glass.

Definește, într-o singură frază, ceea ce transmite Fluid Glass; care ar fi aceasta?

Fiecare lucrare din sticlă este echilibrul irepetabil dintre timp, foc și gravitație.

În artă, la fel ca în business, lucrurile nu se întâmplă dacă sunt lăsate fără un plan. Și procesul creativ are nevoie de o structură clară: poveste, concept, schiță, dimensiune, textură, culoare, tehnică și etape de execuție.

____

* conținut sponsorizat

The post Arta începe acolo unde sticla prinde viață appeared first on Forbes Romania.

Veolia România mizează pe soluțiile integrate de apă și energie, într-un context în care orașele și companiile caută stabilitate, eficiență și control mai bun al costurilor. Un interviu cu Irina Munteanu, Deputy CEO Veolia România.

Veolia România își redefinește poziționarea de la operator de infrastructură la furnizor integrat de soluții de apă și energie. Care sunt factorii care au accelerat această transformare și ce oportunități de business deschide ea în 2026?

Transformarea vine dintr-o schimbare profundă a modului în care este privită infrastructura critică. Orașele și companiile caută acum soluții care oferă eficiență, stabilitate și autonomie energetică, nu doar furnizori de utilități.

Ultima perioadă ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt economiile dependente de resurse externe. Energia nu mai este evaluată exclusiv prin cost, ci și prin predictibilitate și capacitate locală de producție și stocare. Pentru Veolia, apa și energia sunt componente ale aceluiași sistem integrat. Infrastructura de apă consumă energie, dar, într-un model circular, cum este cel al Veolia, devine și sursă de producție locală de energie, prin transformarea nămolului rezultat din epurarea apei uzate în biogaz, prin recuperarea de căldură reziduală, dar și prin microhidrocentrale sau prin producția și stocarea energiei solare în sisteme de baterii. Practic, infrastructura esențială se transformă într-un sistem mai eficient și mai puțin dependent de volatilitatea externă.

În 2026, cele mai mari oportunități sunt în zona proiectelor integrate: producție locală de energie, eficiență energetică pentru industrie și clădiri, digitalizarea infrastructurilor și soluții de geotermie, răspunzând cererii simultane de reducere a costurilor operaționale și a expunerii la fluctuațiile pieței energetice.

Într-un context marcat de volatilitate energetică și presiuni pe costuri, cât de mult devine integrarea soluțiilor de apă și energie un avantaj competitiv pentru orașe și industrie?

Integrarea devine un avantaj competitiv structural, nu doar o măsură de eficiență. Atât administrațiile locale, cât și industria au înțeles că vulnerabilitatea energetică înseamnă acum expunere directă la riscuri economice, operaționale și sociale, nu doar facturi mai mari. În Europa, discuția s-a mutat din zona „cost minim” în zona „reziliență și control”; nu mai este suficient să ai acces la energie, ci contează predictibilitatea și eficiența utilizării.

Aici apare avantajul integrării. Infrastructura de apă este printre cei mai mari consumatori de energie dintr-un oraș. Când cele două sisteme – apă și energie – sunt operate separat, se pierd oportunități importante de optimizare. Tratarea lor integrată reduce simultan consumurile, pierderile operaționale și dependența de piață. Exemplul Stației de Epurare Glina demonstrează acest principiu: biogazul produs asigură integral energia termică și aproximativ 50% din energia electrică necesară stației, reducând nu doar costurile, ci și capacitatea de absorbție a șocurilor din piața energetică.

Pentru industrie și orașe, miza este similară. Capacitatea de a produce local energie, de a recupera resurse și de a optimiza consumurile devine un avantaj economic real în contextul în care competitivitatea este afectată de costurile energiei.

Portofoliul Veolia include geotermal, biogaz, fotovoltaic și recuperare de energie. Care dintre aceste soluții generează astăzi cel mai rapid randament economic pentru clienți și de ce?

Soluția GeoExchange generează cel mai rapid randament economic pentru că răspunde direct preocupării majore a pieței: controlul pe termen lung asupra costurilor energetice. Sistemul utilizează energia la temperatură constantă din sol, pentru încălzire, răcire și apă caldă, într-o singură infrastructură integrată.

Avantajele majore constau în stabilitate și în eficiența costurilor: sursa de energie este locală, regenerabilă și mult mai puțin expusă fluctuațiilor externe. În proiectele Veolia, această soluție generează reduceri de până la 50% ale costurilor energetice și de până la 90% ale emisiilor de carbon.

Dar beneficiul cel mai important este predictibilitatea. Pentru infrastructuri publice, clădiri comerciale, aeroporturi, centre tehnologice sau proiecte rezidențiale, volatilitatea energetică a devenit o problemă economică majoră. GeoExchange oferă o pârghie de control și stabilitate pe termen lung, în timp ce energia solară și biogazul rămân componente importante ale mixului energetic integrat.

Privind înainte, care sunt cele mai mari bariere în scalarea soluțiilor de energie regenerabilă în România – țin mai mult de tehnologie, finanțare sau reglementare?

Tehnologia nu mai este principala barieră. Soluțiile digitale sunt foarte avansate, iar România are acces la acestea, dar și la specialiști cu expertiză. Provocarea reală este viteza cu care reușim să conectăm finanțarea, reglementarea și implementarea. Proiectele sunt adesea pregătite tehnic, dar implementarea este încetinită de proceduri birocratice sau de lipsa unei abordări integrate în dezvoltarea urbană.

Infrastructurile energetice și de utilități se construiesc pe termen lung, iar investitorii au nevoie de stabilitate și de semnale clare din partea pieței și a autorităților de reglementare.

Digitalizarea este adesea invocată ca soluție pentru optimizarea consumurilor. Care sunt, concret, indicatorii de performanță care se schimbă atunci când infrastructura devine „smart”?

Digitalizarea produce rezultate reale doar atunci când infrastructura este și gestionată integrat, nu doar automatizată. Obiectivul este simplu: mai puțină risipă, intervenții mai rapide, mai puține incidente și un control mai bun al consumurilor. Prin platforma Hubgrade, Veolia monitorizează și optimizează în timp real consumurile, fluxurile și performanța infrastructurilor de apă, energie și deșeuri. La nivel global, Hubgrade este implementat în 60 de centre din peste 20 de țări și de peste 450 de experți în analiză de date. Utilizarea inteligenței artificiale și a analizelor predictive permite anticiparea anumitor disfuncționalități și ajustarea operării înainte ca acestea să genereze pierderi sau blocaje. Astfel, infrastructura devine mai eficientă, mai flexibilă și mai bine adaptată consumului real. Valoarea reală a unei infrastructuri „smart” nu stă doar în tehnologie, ci în capacitatea de a transforma datele în decizii operaționale mai rapide, consumuri optimizate și o utilizare mai eficientă a resurselor existente.

Cum evaluați apetitul administrațiilor locale din România pentru investiții în infrastructuri sustenabile comparativ cu alte piețe din regiune?

Există mai multă deschidere decât în urmă cu câțiva ani, mai ales pe fondul presiunii legate de costurile energetice și de nevoia de modernizare a infrastructurilor esențiale.

Unele administrații încep să privească eficiența energetică și infrastructura urbană într-o logică mai integrată și mai pragmatică. Totuși, România este încă într-o etapă de tranziție. Există proiecte bune și inițiative relevante, dar ritmul de implementare rămâne inegal, iar multe investiții depind de ciclurile de finanțare disponibile.

Comparativ cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, diferența vine din maturitatea și sustenabilitatea strategiilor și din viteza de execuție. În Polonia sau Cehia vedem deja proiecte de transformare energetică la scară mare, gândite pe termen lung. Proiectele Veolia din Poznań și Karviná sunt doar două exemple concrete de modernizare a sistemelor de termoficare, prin eliminarea treptată a cărbunelui, integrarea surselor locale de energie și dezvoltarea unor modele multi-energie, mai eficiente și mai flexibile.

Dacă ar fi să definiți rolul Veolia România în următorii 5-10 ani într-o singură direcție strategică, care ar fi aceasta și ce impact estimați la nivel economic și urban?

Direcția strategică este transformarea infrastructurii esențiale într-un sistem integrat, mai eficient și mai rezilient, cu mai puțină risipă și un control mai bun asupra resurselor.

În următorii ani, diferența dintre orașele competitive și cele vulnerabile va fi dată de capacitatea lor de a gestiona inteligent apa, energia și infrastructura critică. Rolul Veolia este să accelereze această tranziție prin investiții, tehnologie și expertiză operațională – de la producția locală de energie și recuperarea resurselor, până la digitalizare și optimizarea operării. 

____

* conținut sponsorizat

The post Infrastructura esențială se transformă într-un sistem mai eficient și mai puțin dependent de volatilitatea externă appeared first on Forbes Romania.

Lucian Poenaru, fondator și Managing Partner Poenaru Legal vorbește despre antreprenoriatul juridic și despre construirea unor relații de parteneriat pe termen lung cu clienții.

Antreprenoriatul juridic este o realitate, dar foarte puțin discutată în mediul de business. Cum definiți acest model?

Antreprenoriatul juridic pornește de la ideea că avocatura depășește dimensiunea strict tehnică a dreptului. Înseamnă construirea unei organizații cu o logică de business clar definită, capabilă să înțeleagă industria clienților și interesele lor pe termen lung. Decizia juridică devine parte a unei gândiri strategice, nu ceva conjunctural sau cu ocazia unei crize. Avocatul antreprenor participă activ ca partener la construcția afacerii clientului.

Piața de avocatură din România are deja jucători mari și consacrați. De ce ați ales să lansați o firmă nouă în 2025?

Pentru că există un segment important de clienți pe care modelul marilor firme îl servește mai puțin bine. De exemplu, companiile aflate în creștere, antreprenorii care pregătesc prima tranzacție majoră sau businessurile consacrate care au nevoie de implicare directă a avocatului senior, acolo unde echipele mari coordonate de la distanță sunt mai puțin flexibile. Poenaru Legal a apărut ca răspuns la aceste nevoi reale din piață. Am pornit cu o echipă cu care lucrez de peste un deceniu și cu un portofoliu de clienți activi, ceea ce a însemnat că am oferit, din prima zi, experiența unui cabinet consolidat, dar cu entuziasmul și dedicarea specifice unui proiect nou. Momentul 2025 a fost alegerea mea conștientă de a construi ceva propriu, cu o viziune clară și cu responsabilitate deplină pentru fiecare decizie, atât juridică cât și antreprenorială.

O firmă boutique înseamnă o echipă mică. Cum convingeți un client mare că nu are nevoie de o „armată” de avocați?

Le arăt ce primesc în schimb: acces direct la avocatul senior care cunoaște contextul lor, o echipă cu specializări complementare și o relație construită pe încredere și continuitate. Unul dintre clienții noștri este centrul de servicii al unuia dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, o organizație complexă, cu nevoi juridice zilnice în arii care merg de la HR și compliance până la IT. Un alt client de lungă durată este un furnizor major de imagistică medicală și tratament oncologic, pentru care gestionăm extinderea rețelei prin achiziții de clinici private de mai bine de 10 ani. Aceste relații demonstrează că, în logica de business pe care o propunem, complexitatea se gestionează prin expertiză acumulată și asumare pe termen lung, nu prin numărul de avocați implicați.

Ați construit relații de lungă durată cu clienți din domeniile sănătății, telecom și financiar. Ce îi face să rămână alături de același avocat peste 10 ani?

Încrederea că avocatul înțelege organizația în ansamblu, nu doar problema punctuală. Apoi consecvența: consultanță juridică oferită constant, nu doar în situații de criză. La fel de important este limbajul comun. Managerii și antreprenorii au nevoie de răspunsuri clare, rapide și aplicabile, cu impact imediat. Clienții rămân atunci când simt că avocatul lor gândește în logica obiectivelor lor și anticipează riscuri înainte ca ele să apară. Un avocat doar rezolvă o problemă juridică. Un partener înțelege de ce acea problemă contează pentru afacerea ta și cum se leagă de obiectivele tale pe termen lung.

Inteligența artificială schimbă rapid regulile în multe industrii. Cum influențează avocatura și ce riscuri juridice apar pentru companiile românești?

Inteligența artificială produce deja trei categorii de probleme juridice pentru companii. Prima este proprietatea asupra conținutului generat cu AI: cine deține drepturile, ce poți folosi comercial și ce răspundere ai dacă sistemul pe care îl folosești a fost antrenat pe date protejate. A doua este răspunderea pentru deciziile luate cu ajutorul unor sisteme automate. În sectoare precum sănătatea, finanțele sau HR, acest lucru devine rapid o problemă crucială. A treia este conformitatea cu prevederile europene care impun cerințe clare pentru companiile care dezvoltă sau utilizează sisteme de AI. Companiile românești care ignoră aceste aspecte acum vor gestiona urgențe costisitoare într-un timp foarte scurt. Noi lucrăm deja cu clienți pe toate cele trei zone, iar experiența noastră în proprietate intelectuală și dreptul noilor tehnologii ne pune într-o poziție bună să anticipăm și să gestionăm ceea ce urmează.

____

* conținut sponsorizat

The post Avocatul trebuie să înțeleagă afacerea clientului în ansamblul său, nu doar speța curentă appeared first on Forbes Romania.