Într-un mediu de business tot mai complex, juridicul nu mai este doar un instrument de reacție, ci un element esențial de anticipare și decizie în companiile mature. Citește un interviu cu Vasile Băiculescu, Managing Partner Băiculescu și Asociații.

Care sunt principalele obiective ale strategiei de business și realizările din acest an?

Ne-am propus să schimbăm modul în care este perceput rolul juridicului în relația cu businessul. Mai puțin ca o funcție de control și mai mult ca una de claritate și susținere în decizie. În practică, asta înseamnă să fim implicați mai devreme în procesul decizional, cu mult înainte de apariția riscului.

Una dintre cele mai importante realizări este faptul că am reușit să dezvoltăm acest mod de a oferi serviciile juridice și tot mai multe companii încep să ne considere un partener al businessului lor, implicându-ne încă din etape incipiente ale dezvoltării proiectelor lor.

Care sunt principalele repere ale activității companiei?

Băiculescu și Asociații este o firmă de avocatură boutique, construită în jurul ideii de a deveni partenerii juridici ai clienților noștri, cu focus pe prevenția riscului, iar acolo unde este cazul pe asistență juridică și reprezentare în mandate complexe din zona litigiilor comerciale, fiscale sau din zona criminalității economice.

Care sunt previziunile pe termen mediu?

Am observat faptul că din ce în ce mai multe companii au început să vadă departamentul juridic integrat în procesul de management. Deciziile nu mai sunt separate în „decizii de business” și „decizii juridice” deoarece ele se influențează reciproc, iar lipsa unei perspective juridice integrate poate genera consecințe greu de corectat ulterior.

Care sunt factorii care influențează evoluția industriei?

Aș evidenția trei factori care influențează în mod direct evoluția industriei avocaturii și modul în care sunt livrate serviciile juridice

Primul este viteza deciziei. Businessurile se mișcă mai rapid decât în trecut, iar presiunea de a închide tranzacții sau de a lua decizii operative este mult mai mare. În acest context, societățile de avocatură sunt nevoite să își adapteze modul de lucru, departamentul juridic nemaifiind perceput doar un filtru final, ci începe să fie prezent în proces încă de la început. Al doilea este expunerea. Deciziile pot avea consecințe dincolo de planul contractual, reputațional, operațional sau chiar public. Astfel, rolul avocatului se extinde dincolo de analiza juridică propriu-zisă, către înțelegerea contextului mai larg în care operează clientul.

Al treilea este complexitatea. Interdependența între domenii precum fiscal, comercial, aliniere în raport de reglementări, uneori chiar penal, determină o nevoie tot mai mare de abordări integrate. În acest context, serviciile juridice evoluează de la intervenții punctuale la implicare și prezență continuă în procesele decizionale ale clienților.

De unde ar putea România să împrumute bune practici?

România poate împrumuta bune practici în special din piețele mature, unde juridicul este deja parte integrantă în structura decizională a companiilor. În astfel de contexte, rolul avocatului este unul strategic și contribuie activ la luarea deciziilor. Diferența nu este dată de accesul la informație, ci de momentul în care informația este integrată în procesul decizional.

Ce vă motivează să faceți business în România?

România rămâne o piață cu multe provocări, dar, în același timp, este un mediu de business foarte viu. Există o energie reală în rândul antreprenorilor, pe care o observ constant. Anual, întâlnesc tot mai mulți antreprenori preocupați de creștere și de construcția unor business-uri solide, care să reziste în timp și, în multe cazuri, să poată fi duse mai departe către generațiile următoare. Cred că această schimbare de perspectivă este foarte importantă. Pentru că, în momentul în care începem să construim pe termen lung, se schimbă și modul în care luăm decizii. Iar asta creează, implicit, un context în care rolul juridicului devine mai important ca parte din construcție.

Ce recomandați unui tânăr la început de drum?

Cred că cel mai important lucru este să înțeleagă că formarea nu se oprește odată cu finalizarea studiilor. Domeniile evoluează rapid, iar capacitatea de a învăța constant devine un avantaj real. Nu este vorba doar despre acumularea de informații, ci despre dezvoltarea unei gândiri care să permită înțelegerea contextului și conectarea lucrurilor. Din experiența mea, diferența nu o face cât știi la un moment dat, ci cât de repede reușești să înțelegi și să te adaptezi la situații noi.

Care sunt valorile companiei?

Claritatea, responsabilitatea și înțelegerea reală a business-ului clientului.

Cum construiți echipa?

Căutăm oameni care pot înțelege dincolo de lege. Competența tehnică este importantă, pe de altă parte, diferența o face capacitatea de a gândi strategic și de a rămâne echilibrat în situații de presiune.

Cum vă influențează activitatea procesul de globalizare?

Globalizarea a crescut semnificativ nivelul de complexitate în business. Vedem tot mai des companii locale implicate în relații comerciale internaționale sau structuri cu elemente externe, ceea ce aduce o serie de noi oportunități.  Pentru noi, asta înseamnă nevoia de a înțelege nu doar cadrul juridic local, ci și modul în care acesta interacționează cu alte jurisdicții. În practică, deciziile nu mai pot fi analizate izolat, pentru că efectele lor depășesc de multe ori granițele unei singure piețe.

Ce planuri de dezvoltare aveți?

Ne uităm la dezvoltare, în primul rând, prin prisma consolidării relațiilor cu clienții existenți. Credem că valoarea reală se construiește în timp, prin înțelegerea în profunzime a business-urilor cu care lucrăm și prin capacitatea de a le anticipa nevoile.

În paralel, avem în vedere integrarea unor soluții tehnologice care să ne permită să fim mai eficienți și să livrăm mai mult, fără a afecta calitatea. Nu este doar o chestiune de volum, ci de organizare și de adaptare la ritmul în care evoluează mediul de business.

Un alt element important este dezvoltarea echipei. Suntem într-un proces de creștere, inclusiv prin integrarea sau achiziția unor cabinete sau societăți, ceea ce ne permite să aducem competențe complementare și să construim o echipă mai solidă.

În ansamblu, dezvoltarea pentru noi înseamnă un mix între consolidare, eficiență și capacitatea de a răspunde mai bine nevoilor clienților.

Care sunt influențele și efectele digitalizării și ale celei de-a patra revoluții industriale asupra companiei dumneavoastră?

Digitalizarea are deja un impact vizibil asupra modului în care funcționează piața serviciilor juridice, în special prin creșterea vitezei și a eficienței proceselor.

Aștept momentul în care vom putea susține concluzii în fața instanțelor în sistem online, acolo unde acest lucru este posibil. Ar elimina timpii de deplasare și ar permite o utilizare mult mai eficientă a resurselor, fără a afecta calitatea actului juridic.

Pentru noi, digitalizarea înseamnă eficiență operațională și capacitatea de a livra servicii la același nivel, indiferent de context. Este un pas firesc în adaptarea profesiei la ritmul în care evoluează mediul de business.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post De ce managementul juridic devine esențial în deciziile care definesc un business appeared first on Forbes Romania.

Mobilitatea urbană trece de la proprietate la acces. În România, adopția rapidă a tehnologiei accelerează această schimbare, pe măsură ce utilizatorii adoptă soluții de transport flexibile, la cerere. Citește un interviu cu Ana Maria Borlovan, General Manager Uber România, Cehia, Ucraina, Croația, Ungaria, Țările Baltice și Slovacia.

Cum vedeți evoluția mobilității urbane în România și în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani?

Ceea ce vedem deja este o schimbare treptată, dar foarte clară. Oamenii încep să se îndepărteze de ideea de a deține o mașină personală și, în schimb, se bazează tot mai mult pe mobilitate atunci când au nevoie.

Asta nu înseamnă înlocuirea unei soluții cu alta, ci combinarea mai multor opțiuni, de la ridesharing, la transport public sau micromobilitate, în funcție de context. Cred că exact așa va arăta mobilitatea în viitor: flexibilă, la cerere și integrată.

În România, această schimbare se întâmplă destul de rapid. Unul dintre motive este nivelul ridicat de adopție a tehnologiei. Oamenii sunt foarte confortabili în utilizarea soluțiilor digitale în viața de zi cu zi, ceea ce face mai ușoară apariția și scalarea unor noi comportamente de mobilitate.

Vedem deja acest lucru reflectat în tiparele de utilizare. Călătoria medie cu Uber în România este de aproximativ 6,6 kilometri, ceea ce arată că oamenii folosesc din ce în ce mai mult mobilitatea la cerere exact atunci când au nevoie, în loc să se bazeze pe mașina personală pentru fiecare deplasare.

România este adesea considerată un adoptator rapid de tehnologie. Cum influențează acest lucru dezvoltarea Uber la nivel local?

Face o diferență semnificativă. România este una dintre piețele din regiune unde am reușit să scalăm rapid produsele, tocmai pentru că utilizatorii sunt deschiși să încerce lucruri noi.

Am observat acest lucru nu doar în cazul serviciilor de bază, ci și al produselor mai noi, în special cele legate de sustenabilitate. De exemplu, România a fost printre primele țări din Europa Centrală și de Est unde am introdus opțiuni cu emisii reduse, iar reacția utilizatorilor a fost foarte puternică. Acest tip de deschidere ne oferă încrederea de a continua să investim și să extindem portofoliul local.

La scară largă, această adopție este deja vizibilă. Uber conectează peste 4,6 milioane de utilizatori în România, iar în timp platforma a facilitat peste 1,3 miliarde de kilometri parcurși, devenind parte din modul în care oamenii se deplasează zilnic, nu doar o alternativă ocazională.

Uber s-a extins rapid în România. Ce spune acest lucru despre piață?

Ritmul de expansiune reflectă atât cererea, cât și încrederea. Dacă ne uităm la cifre, am crescut de la 26 la 38 de orașe într-un interval relativ scurt, ceea ce arată cât de repede devine acest tip de serviciu relevant dincolo de marile centre urbane.

Asta ne arată și că oamenii caută alternative mai flexibile și mai ușor de utilizat. Mobilitatea nu mai este ceva static, ci ceva la care utilizatorii se așteaptă să aibă acces instant, oriunde s-ar afla.

Pentru noi, expansiunea nu înseamnă doar prezență, ci și asigurarea unei experiențe consecvente și de încredere în toate aceste orașe.

În același timp, vedem cum anumite produse câștigă tracțiune în acest proces. De exemplu, Uber Teens a înregistrat o adopție puternică, numărul utilizatorilor crescând de peste zece ori de la lansare, iar aproximativ 80% dintre utilizatorii adolescenți folosesc serviciul de mai multe ori pe lună. Asta ne demonstrează că aceste servicii devin parte din rutina zilnică.

Cum a evoluat portofoliul de produse ca răspuns la aceste schimbări?

Dacă la început oamenii asociau Uber în principal cu UberX, pentru deplasarea din punctul A în punctul B, astăzi realitatea este mult mai complexă.

Am construit un portofoliu care reflectă nevoi diferite și momente diferite din viața oamenilor. Uneori ai nevoie de o cursă standard, alteori de o experiență mai confortabilă, de o opțiune sustenabilă sau de o modalitate de a călători cu animalul de companie.

Am depășit și zona mobilității în sens strict. Servicii precum Uber Courier răspund unor nevoi foarte practice de zi cu zi, cum ar fi trimiterea rapidă a unui pachet în oraș.

În același timp, am introdus produse precum Uber for Teens, care oferă adolescenților mai multă independență, dar și vizibilitate și siguranță pentru părinți, sau Uber for Seniors, care simplifică aplicația pentru persoanele care au nevoie de o interfață mai accesibilă.

Toate aceste exemple arată că mobilitatea nu mai înseamnă un singur caz de utilizare, ci o serie de nevoi diferite care necesită soluții adaptate.

Ce rol joacă tehnologia în a face toate acestea posibile?

Tehnologia este, în esență, motorul din spatele tuturor acestor lucruri, dar rolul ei este să simplifice, nu să complice.

Din perspectiva utilizatorului, contează ca experiența să funcționeze: să poți comanda o cursă ușor, timpii de așteptare să fie mici și totul să fie previzibil. În spate, există o tehnologie complexă care conectează cererea cu oferta, optimizează rutele și se adaptează în timp real.

În același timp, intrăm într-o nouă etapă a mobilității, în care tehnologia, pe lângă optimizare, redefinește experiența. La nivel european, vedem deja primii pași către mobilitatea autonomă, inclusiv proiecte pilot de robotaxi care trec de la testare la implementare în viața reală.

Pentru platforme precum Uber, rolul este de a integra aceste tehnologii într-o experiență coerentă pentru utilizatori, astfel încât inovația să nu rămână experimentală, ci să devină accesibilă la scară largă.

Cum arată leadershipul într-o industrie care se schimbă atât de rapid?

Pentru mine, leadershipul în acest context înseamnă echilibrul între viteză și responsabilitate. Trebuie să te miști rapid, pentru că tehnologia și așteptările utilizatorilor evoluează constant, dar în același timp trebuie să construiești încredere alături de utilizatori, șoferi și orașe.

Înseamnă și să rămâi foarte conectat la realitatea din teren: să înțelegi cum folosesc oamenii aceste servicii, ce provocări întâmpină și cum funcționează orașele în practică.

Și, poate cel mai important, înseamnă claritate. Într-un mediu complex, rolul liderului este să mențină o direcție clară și să ia decizii consecvente în timp.

Privind înainte, care este rolul Uber în această transformare mai amplă a orașelor?

Obiectivul nostru principal este simplu: să ajutăm oamenii să ajungă acolo unde au nevoie, atunci când au nevoie, în cel mai eficient mod posibil.

Asta înseamnă să folosim tehnologia pentru a conecta diferite opțiuni de mobilitate și a le face accesibile într-un mod fluid.

Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, viitorul mobilității nu înseamnă mai multe mașini, ci utilizarea mai eficientă a resurselor existente. Aici platforme precum Uber pot contribui semnificativ, făcând mobilitatea mai flexibilă, mai eficientă și mai accesibilă pentru toți.

În timp, acest lucru înseamnă și o evoluție de la o simplă aplicație de transport la o parte integrată a infrastructurii urbane, devenind un strat care conectează oameni, servicii și orașe într-un mod coerent.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post De la ownership la acces: cum tehnologia și felul în care ne deplasăm schimbă mobilitatea urbană în România appeared first on Forbes Romania.

Misiunea strategică a RENAR este să asigure încrederea în competența organismelor care efectuează evaluarea conformității, în domenii esențiale, în interesul mediului de afaceri și protecției cetățenilor. Citește un interviu cu Prof. Univ. dr.ing. Dr.h.c. Fănel Iacobescu, Președinte RENAR.

Ce reprezintă RENAR?

RENAR este Organismul Național de Acreditare al României. Acreditarea efectuată de RENAR este o activitate de autoritate publică, prin care se evaluează competența organismelor de evaluare a conformității, care asigură implementarea cerințelor directivelor și regulamentelor Parlamentului și Comisiei Uniunii Europene, conform standardelor armonizate, publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Care au fost rezultatele celei mai recente evaluări a RENAR efectuate de organismul desemnat prin Regulamentul nr. 765/2008 – European co-operation for Accreditation (EA)?

Anul trecut, în perioada mai-august, RENAR a fost supus evaluării de către o echipă EA; o astfel de evaluare se efectuează periodic (la patru ani).

• Evaluările EA includ toate aspectele privind activitatea de acreditare;

• Autoritățile trebuie să țină seama pe deplin de rezultatele acestor evaluări efectuate de European co-operation for Accreditation (EA);

• Comisia supraveghează respectarea regulilor și buna funcționare a sistemului de evaluare;

• RENAR a demonstrat capabilitatea de a îndeplini, în bune condiții, misiunea de serviciu public, conform Regulamentului (CE) nr. 765/2008.

Care este misiunea strategică a RENAR?

Misiunea strategică a RENAR este să asigure încrederea în competența organismelor care efectueză evaluarea conformității în domenii esențiale pentru societatea românească: sănătate, mediu, siguranța alimentară etc, în interesul mediului de afaceri și protecției cetățenilor.

Care sunt autoritățile publice naționale care se bazează pe acreditarea RENAR?

RENAR colaborează cu autoritățile publice naționale, asigurându-le suportul necesar autorizărilor, desemnărilor și notificărilor pentru care au competență, după cum urmează:

• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului:

– Acreditarea organismelor în vederea desemnării/notificării în domenii reglementate de 10 directive și regulamente europene (echipamente sub presiune, ascensoare, instrumente de măsurare, aparate de cântărit cu funcționare neautomată, aparate consumatoare de combustibili gazoși, jucării etc);

– Acreditarea organismelor de inspecție în domeniul reglementat de ADR (Acordul european privind transportul rutier internațional de mărfuri periculoase).

• Ministerul Muncii – Acreditarea organismelor în vederea desemnării/notificării în domenii reglementate de 5 directive/regulamente europene (mașini, echipamente individuale de protecție, articole pirotehnice, explozivi de uz civil, ATEX).

• Ministerul Agriculturii:

– Acreditarea organismelor de certificare a produselor ecologice, în domeniul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 834/2007;

– Acreditarea organismelor de certificare în domeniul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 2024/1143 (denumire de origine, indicație geografică, specialitate tradițională garantată);

– Acreditarea organismelor de control în domeniul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 (băuturi spirtoase).

• Ministerul Mediului:

– Acreditarea organismelor de certificare în domeniul reglementat de Regulamentului (UE) nr. 333/2011 (deșeuri metalice);

– Acreditarea verificatorilor de mediu în domeniul reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 (EMAS);

– Acreditarea organismelor care verifică rapoartele de emisii GES, în cadrul schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii – EU ETS – domeniu reglementat de regulamentul (UE) 2018/2067;

– Acreditarea organismelor care verifică rapoartele de emisii GES în domeniul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 2015/757 (emisii generate de transportul maritim).

• Ministerul Dezvoltării – Acreditarea organismelor în vederea desemnării/notificării în domeniul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 305/2011 – Produse pentru construcții.

• Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – ANSVSA – Acreditarea laboratoarelor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aparținând Direcțiilor județene.

• Ministerul Sănătății, prin Direcțiile de Sănătate Publică județene și a Municipiului București – Acreditarea laboratoarelor de diagnostic și investigare în sănătate publică și laboratoare de igiena radiațiilor.

• Ministerul Sănătății, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate – Acreditarea laboratoarelor de analize medicale.

• Administrația Națională ”Apele române” – Acreditarea laboratoarelor de monitorizare a calității apei.

• Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Acreditarea laboratoarelor naționale de referință.

• Autoritatea Națională Fitosanitară – Acreditarea laboratoarelor de control.

• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – Acreditarea laboratoarelor de încercări metale prețioase, textile, produse agroalimentare, instrumental, analiza calității vinurilor și băuturilor alcoolice.

• Autoritatea Vamală Română – Acreditarea Laboratorului vamal central.

• Ministerul Apărării Naționale – Acreditarea laboratoarelor de încercări și de analize medicale.

• SRI – Acreditare Laborator medical și Laborator de încercări – Institutul de Tehnologii Avansate.

• SIE – Acreditare Laborator de analize medicale – Centrul Medical de Diagnostic și Tratament (CMDTR).

• Inspectoratul General al Poliției Române:

– Acreditarea laboratoarelor de analiza și control al drogurilor, din cadrul Direcției de combatere a criminalității organizate;

– Acreditarea laboratoarelor Institutului național de criminalistică și ale inspectoratelor județene de poliție pentru expertize criminalistice, identificări judiciare.

• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență:

– Acreditarea Laboratorului de încercări la foc;

– Acreditarea, în vederea notificării, a organismului de certificare în domeniul reglementat de Regulamentul (UE) nr. 305/2011.

• Agenția Națională pentru Zootehnie – Acreditarea Laboratorului de analize fizicochimice pentru lapte – Birou Monitorizare Performanțe Productive și Genetică Moleculară.

• Autoritatea Național pentru Administrare și Reglementare în Comunicații ANCOM – Acreditare Laborator încercări de compatibilitate electromagnetică și testare a echipamentelor radio.

• Autoritatea Feroviară Română – Acreditare organism de certificare.

• Imprimeria Națională – Acreditare Laborator de expertiză și cercetare.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post RENAR a demonstrat capabilitatea de a îndeplini, în bune condiții, misiunea de serviciu public appeared first on Forbes Romania.

După 20 de ani de construcție organică, Ivatherm își propune să tripleze cifra de afaceri și să transforme exportul în principalul motor de creștere al companiei. Citește un interviu cu Rucsandra Hurezeanu, Fondator & CEO Ivatherm.

Care sunt principalele obiective ale strategiei de business și principalele realizări ale companiei dumneavoastră în acest an?

Strategia Ivatherm pentru 2026 se construiește pe trei axe: inovație, internaționalizare, comunitate medicală. Lansăm cinci-șase produse noi în fiecare an, reformulăm multe produse în funcție de schimbarea legislației, în Europa sau celelalte piețe, iar investiția în cercetare a crescut la 10%.  Am intrat pe câteva piețe noi în 2025 –  Uzbekistan și Kazakstan –, țintim ca exportul să ajungă la 40% din cifra de afaceri anul acesta. E predictibil și firesc deoarece vindem deja în țări mari, în China, India, Arabia Saudită, Irak, Vietnam. Planurile noastre de extindere sunt în Orientul Mijlociu și America Latină.

Care sunt principalele repere ale activității companiei în primele luni ale anului (cifră de afaceri, profit, investiții sau orice alt indicator pe care îl considerați relevant)? Cum au evoluat acestea comparativ cu anul trecut și care sunt estimările pentru întreg anul?

Primul trimestru a confirmat un trend pe care îl urmăresc atent: dermatocosmeticele recomandate de medici cresc peste media pieței de beauty, iar Ivatherm crește peste media categoriei. Cifra de afaceri Q1 a fost în jur de 2,3 milioane de euro, cu 10%  mai mult decât aceeași perioadă a anului anterior. Bugetul de investiții pentru 2026 este cel mai ambițios din istoria companiei și merge către automatizarea proceselor cu AI, extinderea internațională pe modelul D to C. Ținta anuală este de 10% creștere, pe care o putem duce în timp, nu una pe care doar o promitem.

Care sunt previziunile privind activitatea companiei pe termen mediu?

În ultimii cinci ani am dublat cifra de afaceri organic, fără achiziții, fără diversificare spre alte industrii. Pentru anii următori mă aștept la o accelerare a creșterii. Piața de dermatocosmetice este una dintre cele mai dinamice din beauty-ul european, internaționalizarea devine pilon strategic, iar Ivatherm are deja un capital de credibilitate construit în 20 de ani. În următorii cinci ani, ne propunem să creștem de trei ori cifra de afaceri și să ajungem la 30 de milioane de euro. Mai important decât cifra este drumul, vrem să păstrăm identitatea și poziționarea de marcă de farmacie cu recomandare medicală care ne-a adus aici.

Care au fost cei mai importanți trei factori care au marcat evoluția industriei în care activați?

În ultimii 20 de ani, trei factori au schimbat regulile jocului în acest domeniu. Primul este medicalizarea, sau atracția consumatorului către produse cu eficiență validată cu studii clinice. Pielea a devenit chestiune de sănătate, iar recomandarea medicului, vectorul principal al deciziei. Al doilea factor este revoluția digitală: transparența informației demontează brandurile fără substanță și deschide canal direct către consumator. Al treilea este rigoarea reglementară și presiunea pentru sustenabilitate. Împreună, au construit o piață mai prietenoasă pentru brandurile cu substanță reală decât era acum două decenii.

De unde ar putea România să împrumute cele mai bune practici pentru industria în care activați?

România nu trebuie să copieze, trebuie să învețe selectiv. De la Franța învățăm modelul complet: laborator + farmacie + medic – nu întâmplător patru dintre primele cinci branduri de dermatocosmetice din România sunt franceze. De la Coreea de Sud – viteza ciclului de inovație. De la Germania și Elveția – rigoarea și transparența științifică. Dar România are ce nu au ei: resursele de ape termale, cum e cea de la Herculane din produsele Ivatherm, o școală medicală puternică și un consumator exigent. Ambiția noastră trebuie să fie construcția de branduri cu rigoarea francezilor, viteza coreenilor și transparența nemților, dar cu rădăcini aici.

Ce vă motivează să vă treziți în fiecare dimineață să faceți business în România?

Mă trezesc în fiecare dimineață cu trei gânduri care mă țin în priză. Primul – știu că ceea ce facem are sens pentru ceilalți: pentru pacienta cu rozacee care și-a regăsit încrederea, pentru medicul care are încă un aliat real la îndemână. Al doilea – mândria de a construi un brand românesc la standarde internaționale, într-o industrie dominată de multinaționale. Al treilea și poate cel mai puternic – bucuria de a fi, zi de zi, alături de echipa mea. Businessul se face cu oameni, pentru oameni.

Cum comentați contextul actual social, economic și politic din România și din Europa Centrală și de Est?

Intern, contextul este cel mai dificil din ultimii ani ca urmare a inflației aproape de două cifre, creștere mică a PIB sub 1%, predictibilității scăzute. Opt din 10 antreprenori declară birocrația și fiscalitatea drept frâne. Regional însă, lucrurile arată altfel: Europa Centrală și de Est devine un centru de gravitație economic stabil, reașezat. La Ivatherm am ales motorul cu două pedale, una pentru creșterea internă și a doua externă. În anii ce vin, cea externă va deveni principala.

Care sunt influențele și efectele digitalizării și al celei de-a patra revoluții industriale asupra companiei dumneavoastră?

Digitalizarea și a patra revoluție industrială sunt, pentru noi, o pârghie, nu o amenințare. Inteligența artificială și automatizarea ne dau șansa să creștem performanța companiei prin automatizare și îmbunătățire a proceselor și așteptăm firesc ca efect să optimizăm costurile. Dar tehnologia nu înlocuiește decizia medicală – o susține. Rămân cu o singură certitudine: viitorul aparține brandurilor care știu de ce există. Ivatherm există pentru încrederea medicală a pacientului cu piele sensibilă. Restul sunt detalii de execuție.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Un brand românesc construit cu rigoarea francezilor, viteza coreenilor și transparența nemților — cu rădăcini aici appeared first on Forbes Romania.

Oana Ijdelea explorează modul în care AI-ul redefinește profesia juridică, leadershipul corporativ și guvernanța în consiliile de administrație, oferind o perspectivă unică asupra intersecției dintre drept, tehnologie și conducerea strategică.

Inteligența artificială a pătruns în aproape toate sectoarele profesionale. Cum vedeți impactul AI asupra profesiei de avocat și, în special, asupra avocatului care activează în domeniul energiei?

Inteligența artificială nu mai este un concept futurist – este o realitate cu care ne confruntăm deja în practica juridică de zi cu zi. În practică, o vedem mai ales în zona de research, analiză de documente sau organizarea informației în tranzacții complexe.

Este important de menționat că această evoluție tehnologică are loc într-un context mai larg de transformare digitală a sectorului juridic. Platformele de management al documentelor, sistemele de automatizare a contractelor și instrumentele de analiză predictivă reprezintă doar câteva exemple ale modului în care tehnologia redefinește practicile tradiționale. În acest peisaj în continuă schimbare, adaptabilitatea devine o competență esențială pentru orice profesionist din domeniul juridic.

Pentru avocați, nu cred că AI va înlocui judecata profesională, dar cu siguranță schimbă modul în care ajungem la ea. Ne ajută să lucrăm mai rapid și mai eficient, însă responsabilitatea interpretării și a deciziei rămâne una umană. Cred însă că impactul va fi mai profund la nivel de piață. Activitățile „de bază”, care țin de accesul la informație sau de livrarea unor răspunsuri standardizate, vor deveni din ce în ce mai ușor de substituit. În acest sens, spațiul pentru mediocritate se va restrânge – clienții nu vor mai apela la avocați pentru lucruri care pot fi obținute rapid prin instrumente tehnologice. Pe termen lung, asta va duce la o polarizare: va rămâne relevantă excelența – capacitatea de a interpreta, de a pune întrebările potrivite și de a naviga complexitatea – cu condiția să nu delegăm această judecată către AI, ci să îl folosim ca instrument, nu ca substitut.

Pentru avocați în domeniul energiei – aceștia trebuie să vorbească aceeași limbă cu investitorii, cu inginerii și cu autoritățile – iar această capacitate de a conecta informațiile, de a înțelege contextul geopolitic și de a livra soluții aplicabile rămâne profund umană. AI poate procesa volume impresionante de date, dar nu poate replica experiența acumulată, înțelegerea profundă a pieței și capacitatea de a face legături rapide între multiple variabile – ceea ce eu numesc acel „instinct profesional” care, în realitate, este rezultatul unei pregătiri temeinice.

Din perspectiva unui membru în consiliul de administrație, cum schimbă AI dinamica guvernanței corporative și procesul decizional la nivel de board?

Consiliile de administrație, în calitate de custozi ai guvernanței corporative, poartă responsabilitatea de a naviga în echilibrul delicat dintre satisfacerea așteptărilor acționarilor și promovarea unui mediu propice inovației. Inteligența artificială aduce în acest echilibru o dimensiune nouă: pe de o parte, oferă instrumente puternice de analiză a riscurilor, de modelare financiară și de monitorizare a conformității; pe de altă parte, ridică întrebări fundamentale despre etică, transparență și responsabilitate.

La BSOG, am integrat deja practici inovative în planul strategic general, iar discuțiile despre impactul AI asupra operațiunilor, securității cibernetice și conformității reglementare devin din ce în ce mai frecvente pe agenda consiliului de administrație. Provocările legate de cybersecurity, ESG și impactul reglementărilor sunt subiecte care se intersectează direct cu AI, iar un board modern trebuie să fie pregătit să le abordeze integrat.

Un lider în consiliul de administrație trebuie să aibă viziune combinată cu adaptabilitate. Nu ai voie să fii static sau doar reactiv – trebuie să anticipezi riscurile și să setezi direcții strategice ferme. Acest principiu se aplică cu atât mai mult în contextul AI: boardul trebuie să înțeleagă nu doar oportunitățile, ci și riscurile pe care le presupune adoptarea acestor tehnologii.

Cum vedeți rolul leadershipului în navigarea acestei tranziții tehnologice? Există paralele cu tranziția energetică pe care o trăim?

Absolut. Așa cum am spus și în contextul tranziției energetice, avem nevoie de un Smart Deal care să însoțească inovația – adică de o abordare inteligentă, integrată și realistă, nu doar una declarativă. Același principiu se aplică și în adoptarea AI în practica juridică și în guvernanța corporativă.

Leadershipul în acest context înseamnă să găsești echilibrul între siguranță și transformare. Nu putem ignora AI și nici nu putem adopta aceste instrumente fără discernământ. Avem nevoie de lideri care înțeleg reglementarea, dar și piețele, care pun accent pe guvernanță, dar nu pierd din vedere inovația. Lideri care investesc în formarea echipelor, în înțelegerea tehnologiei dincolo de suprafață și în crearea unor cadre interne de utilizare responsabilă a AI.

Ca avocat, am dobândit și dezvoltat abilități esențiale pentru identificarea, gestionarea și evitarea riscurilor – legale și nu numai – care sunt extrem de valoroase în procesul decizional pe care îl parcurge boardul. Experiența juridică ajută la înțelegerea implicațiilor legale ale deciziilor economice și operaționale, asigurându-te că acestea sunt nu doar eficiente, ci și sustenabile pe termen lung. Într-o eră în care AI redefinește regulile jocului, această perspectivă juridică devine și mai critică.

Dacă ați avea oportunitatea să transmiteți un singur sfat avocaților care își doresc să rămână relevanți în era AI, care ar fi acela?

Să investească în înțelegerea tehnologiei dincolo de suprafață – la fel cum le-aș spune să înțeleagă economia pieței, reglementarea europeană și geopolitica. Un avocat de succes în 2026 și dincolo de acest moment trebuie să fie capabil nu doar să folosească instrumentele AI, ci să le înțeleagă limitările, să le evalueze riscurile și să le integreze în practica sa cu respectarea deplină a obligațiilor profesionale.

Succesul vine din capacitatea de a conecta informațiile și de a livra soluții aplicabile, în plus față de cunoașterea normelor. AI este un instrument extraordinar, dar rămâne un instrument. Valoarea avocatului – ca profesionist, ca lider – constă în judecata sa, în integritatea sa și în capacitatea de a pune tehnologia în slujba clientului și a interesului legitim, nu invers.

Pe viitor, voi continua să susțin implementarea unor strategii sustenabile și inovative, ținând cont atât de nevoile pieței, cât și de impactul social și de mediu al activităților noastre – iar inteligența artificială va fi, cu siguranță, parte din această ecuație. Cheia este să o folosim cu înțelepciune, cu responsabilitate și cu acel simț al echilibrului pe care doar experiența și rigoarea profesională ți-l pot oferi.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Legal leadership în era inteligenței artificiale appeared first on Forbes Romania.

Prima ediție TILIA – Summitul Orașelor din România, organizată de IULIUS în parteneriat cu BERD, a reunit la Iași, pe 23 și 24 aprilie 2026, peste 600 de lideri din domenii esențiale pentru dezvoltarea urbană.

Gândit ca una dintre cele mai serioase conversații despre viitorul orașelor din România, summitul a adus la aceeași masă oameni care proiectează, finanțează, administrează și transformă orașele. De la ideea de „oraș fericit”, susținută de Charles Montgomery, autorul volumului Orașul fericit, până la marile teme ale finanțării, parteneriatelor public-private, reconversiei urbane și sustenabilității, TILIA a propus o discuție aplicată despre cum pot fi dezvoltate orașe mai coerente, mai verzi și mai conectate la nevoile oamenilor.

În acest context, Forbes România a stat de vorbă cu Raluca Munteanu, director de Dezvoltare IULIUS, despre motivele din spatele acestei inițiative.

De ce a decis IULIUS să lanseze TILIA – Summitul Orașelor din România și ce v-ați propus prin această primă ediție?

Am pornit TILIA de la o idee simplă: să îi aducem împreună pe toți cei care modelează, guvernează, planifică și schimbă orașele prin inițiative publice, private sau civice. Ce face un oraș fericit? A fost întrebarea-cheie și firul roșu al întregii conversații din cadrul conferinței. La ea a răspuns, într-un mod foarte relevant pentru România, Charles Montgomery, invitatul de onoare al summitului, care spune în cartea sa că putem avea o viață bună în orașe doar dacă relațiile dintre oameni, instituții și locuri sunt unele de calitate. Pentru noi, TILIA este tocmai despre această calitate a relațiilor. Despre încredere, colaborare și capacitatea de a pune împreună administrația, mediul privat, finanțatorii, experții și societatea civilă în jurul unor proiecte care schimbă în mod concret orașele.

De ce este important ca o companie privată să inițieze o astfel de conversație despre viitorul orașelor?

IULIUS a fost primul dezvoltator care a realizat în România proiecte de regenerare urbană la scară mare, iar această experiență ne-a arătat că un proiect important nu se construiește niciodată singur. Se construiește cu orașul, cu administrația, cu întreaga comunitate, cu partenerii financiari și cu experții care pot da coerență unei viziuni.

Credem că orașele din România pot avea arhitectură de calitate, pot deveni mai prietenoase, mai coerente și mai bine conectate la nevoile oamenilor. Dar pentru asta trebuie să depășim logica dezvoltărilor punctuale și să gândim integrat mobilitatea, spațiile publice, infrastructura verde, funcțiunile economice, culturale, educaționale și de timp liber. De aceea, TILIA își propune să fie un cadru de lucru, un forum care produce idei, conexiuni și, în timp, modele aplicabile pentru orașele României.

Ați vorbit la TILIA despre „locurile nimănui” care trebuie să redevină „ale tuturor”. Ce înseamnă această idee în filozofia IULIUS?

În multe orașe există spații cu potențial extraordinar care, din diverse motive, au rămas rupte de viața comunității: foste platforme industriale, terenuri contaminate, zone izolate de infrastructură sau spații închise, inaccesibile oamenilor. Pentru noi, regenerarea urbană începe exact de aici: din capacitatea de a vedea valoare acolo unde alții poate văd doar risc. A fost cazul primului proiect mixed-use de regenerare urbană din România – Palas Iași –, dar și a proiectelor noastre în dezvoltare – RIVUS Cluj-Napoca (investiție de 550 de milioane de euro în reconversia fostei platforme Carbochim, relocată în prezent și funcțională) – și a proiectului de regenerare urbană din Constanța (investiție de peste 800 de milioane de euro în reconversia fostei platforme Oil Terminal).

La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generații, nu pentru randamente rapide. Am auzit de nenumărate ori că nu se poate: că nu se poate reloca, bioremedia sau reconecta o fostă platformă industrială la oraș. Dar experiența noastră ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate. Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea – a administrației, a cetățenilor și a echipei – că un loc poate deveni mai mult decât este astăzi.

Ce urmează după prima ediție TILIA și care este mesajul pe care vreți să îl transmiteți orașelor din România?

TILIA este la prima ediție, dar ne dorim să devină un forum relevant și constant pentru orașele din România. Avem nevoie de un spațiu în care să discutăm nu doar despre probleme, ci despre soluții, modele, finanțare, implementare și responsabilitate pe termen lung.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Raluca Munteanu, IULIUS, la TILIA – Summitul Orașelor din România: „Locurile nimănui trebuie să redevină ale tuturor” appeared first on Forbes Romania.

Piața rezidențială din București se maturizează, iar HILS Nord marchează extinderea HILS Development într-o zonă relevantă a orașului printr-un proiect axat pe conectivitate, sustenabilitate, facilități integrate și calitatea vieții.

Piața rezidențială din București trece printr-o etapă de maturizare, în care cumpărătorii sunt tot mai atenți la calitatea construcției, la sustenabilitate, la facilitățile integrate și la valoarea pe termen lung a investiției. În acest context, HILS Development deschide un nou capitol prin proiectul HILS Nord, care marchează extinderea companiei într-o altă zonă importantă a orașului și răspunde unei cereri tot mai bine conturate pentru locuire de calitate.

Cunoscută pentru proiectele dezvoltate în estul Capitalei, compania propune acum un ansamblu amplasat pe malul lacului Șaulei, cu acces direct la Autostrada A3. HILS Nord este dezvoltat pe 10 hectare și va reuni, în forma sa completă, 12 clădiri și 2.705 apartamente, într-un proiect gândit ca un ecosistem urban complet.

Citește un interviu cu Ionuț Negoiță, Fondator și CEO HILS Development.

De ce devine nordul Capitalei tot mai atractiv pentru cumpărători?

Relevanța nordului Capitalei devine tot mai clară, zona a atras constant interes în ultimii ani datorită dezvoltării infrastructurii, proximității față de centrele de business, accesului rapid către principalele artere și aeroport, dar și prin apariția unor proiecte rezidențiale care ridică standardele de locuire. Pentru cumpărătorul de astăzi, nordul nu mai înseamnă doar o localizare bună, ci un mix tot mai important între conectivitate, facilități, calitatea mediului construit și potențial de valorizare în timp.

Pentru companie, noul proiect vine ca răspuns la schimbarea profilului de client. Dacă în trecut decizia de achiziție era influențată, în primul rând, de preț și localizare, astăzi, cumpărătorii analizează tot mai atent calitatea locuirii în ansamblu: compartimentarea, confortul, costurile de întreținere, accesul la servicii și felul în care proiectul se integrează în ritmul lor de viață. Într-o piață mai competitivă, diferența este făcută tot mai mult de calitatea produsului final și de coerența întregii dezvoltări.

Ce oferă concret HILS Nord ca experiență de locuire?

HILS Nord este construit în jurul conceptului Life.ON, care pune accent pe echilibrul dintre conectivitate, confort și natură. Proiectul include peste 42.000 de metri pătrați de spații verzi, dintre care un parc urban de aproximativ 16.500 mp și un parc tip amfiteatru de circa 4.200 mp. În plus, dezvoltarea integrează spații comerciale, zone de wellness & SPA, fitness, locuri de joacă și promenade pe malul lacului. În această formulă, locuința nu mai este analizată separat, ci ca parte a unui stil de viață mai bine organizat și mai bine conectat la nevoile cotidiene.

Oferta rezidențială este construită pentru nevoi variate și include studiouri duble, apartamente cu două camere, apartamente cu birou, apartamente cu trei camere și duplexuri. Accentul cade pe funcționalitate, lumină naturală și flexibilitatea spațiului, într-un moment în care cumpărătorii caută locuințe adaptate stilului lor real de viață. De la tineri profesioniști și cupluri aflate la început de drum până la familii sau clienți care au nevoie de spații compatibile cu munca hibridă, cererea devine tot mai diversă, iar proiectele trebuie să răspundă mai precis acestor așteptări.

Cum integrează HILS Nord principalele elemente ale sustenabilității?

Un punct-forte al proiectului este componenta de sustenabilitate. HILS Nord a obținut pre-certificarea GREEN Homes și este conceput ca un proiect full electric, fără racord la gaze. Soluțiile integrate includ pompe de căldură aer-apă, încălzire în pardoseală, panouri fotovoltaice pentru spațiile comune, recuperatoare de căldură și infrastructură pentru încărcarea mașinilor electrice. Pentru cumpărător, aceste elemente înseamnă nu doar un standard tehnic mai ridicat, ci și un plus de eficiență energetică, confort și predictibilitate a costurilor pe termen lung.

Prin HILS Nord, HILS Development propune un proiect care reflectă atât evoluția companiei, cât și schimbările din piața rezidențială: mai multă atenție pentru calitatea vieții, pentru eficiență și pentru dezvoltarea unor comunități coerente, bine conectate și relevante pe termen lung. Într-un București aflat în continuă transformare, miza nu mai este doar construirea de locuințe, ci capacitatea de a răspunde corect felului în care oamenii aleg să locuiască astăzi.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Bucureștiul se schimbă constant, iar imobiliarele țin pasul. Viziunea HILS pentru o piață rezidențială matură appeared first on Forbes Romania.

Tolga Banyocu, director general adjunct Garanti BBVA, explică modul în care o infrastructură digitală solidă poate genera valoare economică, odată cu noile perspective deschise de tehnologie.

Cum ați defini economia digitală și de ce este tot mai relevantă pentru țări precum România?

Economia digitală nu mai este un sector separat, ci o componentă care traversează toate industriile, schimbând modul în care funcționează companiile, cum ajung serviciile la utilizatori și cum este generată valoarea adăugată. În prezent, generează aproximativ 15% din PIB-ul global și continuă să crească, devenind un motor important al productivității și al dezvoltării economice. Pentru țări precum România, relevanța este cu atât mai mare, deoarece digitalizarea poate accelera ritmul de creștere, poate îmbunătăți competitivitatea și poate crește eficiența, atât în mediul privat, cât și în sectorul public. În același timp, deschide oportunități pentru inovație, investiții și o integrare mai rapidă în lanțurile economice globale.

România a înregistrat progrese semnificative în domeniul infrastructurii digitale. Cum percepeți această evoluție în context european?

În ultimii ani, România a construit o bază digitală solidă. Accesul la internet depășește în prezent 95% dintre gospodării, iar nivelul de utilizare este în jur de 90%, ceea ce înseamnă că problema conectivității este, în mare parte, rezolvată. În acest context, România s-a aliniat la media Uniunii Europene în ceea ce privește accesul, recuperând un decalaj important față de acum un deceniu. Evoluția a fost susținută de extinderea broadbandului mobil, investițiile europene și adopția accelerată din perioada pandemiei, care, împreună, au schimbat modul în care serviciile digitale sunt utilizate în economie.

În același timp, România rămâne sub media UE în mai multe domenii ale digitalizării. Unde vedeți principalele decalaje? 

Diferențele sunt vizibile mai ales în modul în care aceste servicii sunt utilizate în practică. Deși indicatorii de conectivitate sunt solizi, gradul de adopție rămâne scăzut în mai multe arii cheie. De exemplu, aproximativ o treime din români folosesc internet banking, comparativ cu aproape 70% la nivel european, iar comerțul online este cu peste 20 de puncte procentuale sub media UE. Decalajul este și mai pronunțat în zona serviciilor publice. Doar aproximativ 10% din români utilizează servicii de e-guvernare pentru a obține informații, față de circa 47% în UE, ceea ce evidențiază atât o vulnerabilitate, cât și un potențial clar. Extinderea utilizării serviciilor de e-guvernare ar aduce beneficii directe pentru cetățeni, inclusiv economii de timp de aproximativ 13 ore pe an, și ar contribui la creșterea eficienței în relația cu instituțiile publice. În esență, provocarea nu mai este accesul, ci integrarea acestor instrumente în activitatea de zi cu zi.

Care sunt elementele care explică aceste diferențe?

Competențele digitale joacă un rol esențial în această tranziție, mai ales în cazul utilizării serviciilor mai complexe. În România, doar aproximativ 32% din populație are competențe digitale, comparativ cu peste 60% în UE, ceea ce influențează direct adopția în mai multe domenii. Totodată, doar aproximativ 18% din români folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, față de circa o treime la nivel european, în timp ce lipsa nevoii sau a informării sunt frecvent invocate ca motive. În acest context, utilizarea unor servicii precum platformele financiare sau cele publice rămâne limitată, ceea ce explică de ce adopția este încă inegală, în ciuda unei conectivități solide.

Cum se traduce digitalizarea în impact economic măsurabil?

Digitalizarea are un impact direct asupra creșterii economice și productivității. Sectorul digital evoluează mai rapid decât economia în ansamblu, iar o conectivitate mai bună este asociată cu rate mai ridicate de creștere a PIB-ului. În cazul companiilor, organizațiile care integrează soluții digitale înregistrează creșteri de productivitate de 20-30%, iar IMM-urile își pot accelera dezvoltarea și pot accesa mai ușor piețele internaționale. Digitalizarea contribuie la crearea de locuri de muncă și la o incluziune financiară mai largă. De asemenea, susține dezvoltarea ecosistemelor de inovație, întrucât economiile mai digitalizate tind să atragă investiții și companii orientate spre tehnologie.

Ce rol joacă tehnologia în transformarea acestui potențial în progres real?

România se află într-un punct de inflexiune din punct de vedere digital, având deja o bază solidă, cu acces aproape universal la internet și un grad ridicat de utilizare a soluțiilor mobile. În acest context, accesibilitatea tot mai mare a acestor tehnologii schimbă ritmul de dezvoltare, pe măsură ce instrumente precum inteligența artificială devin mai ușor de utilizat și mai răspândite, reducând barierele de adopție. Acest lucru creează condițiile pentru un progres mai rapid, inclusiv în domeniile unde încă există diferențe, iar tehnologia devine astfel un factor-cheie pentru accelerarea dezvoltării și reducerea decalajului față de economiile mai avansate.

Sectorul financiar este adesea considerat un pionier al digitalizării. Cum este poziționată România în acest domeniu?

Sectorul financiar este unul dintre domeniile în care digitalizarea avansează cel mai rapid, pe plan local și internațional. În România, acest lucru se vede în dezvoltarea serviciilor de digital banking și a soluțiilor fintech, dar și într-o orientare tot mai puternică spre utilizarea mobilului. Zona de retail banking este deja bine poziționată, oferind premise favorabile pentru dezvoltare, iar apariția unor modele complet digitale, inclusiv neobănci cu procese rapide de onboarding și servicii simplificate, contribuie la schimbarea așteptărilor clienților și la accelerarea adopției.

Care sunt prioritățile pentru România în următoarea etapă a dezvoltării digitale?

Diferența va veni din modul în care digitalizarea este integrată în activitatea de zi cu zi, atât la nivel individual, cât și în companii. Utilizarea mai largă și mai eficientă a serviciilor disponibile presupune un efort coordonat, cu accent pe dezvoltarea competențelor, accelerarea digitalizării serviciilor publice și continuarea transformării sectorului financiar. Educația va avea un rol esențial, începând de la vârste timpurii și continuând pe tot parcursul vieții profesionale. Introducerea alfabetizării digitale, inclusiv a competențelor legate de AI, încă din primii ani de școală, alături de programe de reconversie pentru adulți, va fi critică pentru reducerea decalajelor. În paralel, investițiile în infrastructură, sprijinul pentru inovație și o evaluare mai clară a progresului digital vor fi necesare pentru ca această tranziție să genereze rezultate concrete. În acest context, România are oportunitatea de a accelera dezvoltarea și de a-și consolida poziția în economia digitală europeană.

____

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Transformarea digitală a României: De la o infrastructură solidă la un impact economic real appeared first on Forbes Romania.

Gabriella Offeddu, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria, conduce compania într-o perioadă de dezvoltare fără precedent în România – o țară în care „avem încredere și în care credem cu tărie”, după cum ne-a declarat într-un interviu exclusiv. Pentru următorii trei ani, obiectivul ei este clar: „creștere sustenabilă, nu vârfuri pe termen scurt”.

Deși nou-venită în București, simte deja România ca fiind „a doua casă”. Gabriella Offeddu conduce JTI România, Moldova și Bulgaria într-una dintre cele mai ambițioase etape din istoria companiei. Cu priorități împărțite în mod egal între performanță și oameni, se concentrează pe creștere sustenabilă, accelerarea ritmului în categoria produselor cu risc redus și integrarea modurilor digitale de lucru, care sporesc eficiența echipelor. În același timp, JTI ridică standardele în dezvoltarea industrială: o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro într-o unitate de producție ultramodernă, proiectată să funcționeze cu energie 100% regenerabilă, consolidând rolul României ca hub strategic regional de producție și partener pe termen lung pentru societate.

Sunteți în România de patru luni. Care sunt primele impresii despre țara noastră?

România mi s-a părut familiară încă de la început. Am locuit în țări în care cultura era foarte diferită și adaptarea a necesitat timp, însă aici tranziția a fost imediată. Există multe similarități culturale, iar pentru că sunt italiancă, simt România ca pe a doua mea casă.

De la începutul anului, am călătorit o dată în Moldova și de două ori în Bulgaria, deoarece coordonez și aceste piețe. Pe viitor, prioritatea este să petrec mai mult timp în România, în special în birourile noastre de vânzări. Avem 37 de birouri la nivel național și mi-am propus să vizitez cel puțin patru sau cinci dintre ele pe parcursul verii.

Coordonarea a trei piețe importante este solicitantă, iar la început au fost multe aspecte de organizat în București, așa că a trebuit să îmi dozez ritmul. Totuși, au trecut peste patru luni și deja pare mult mai mult – în cel mai bun sens. Am realizat foarte multe într-un timp scurt și sunt încă atât de multe lucruri de făcut

Ce v-a atras personal la rolul din România, Moldova, Bulgaria?

M-a atras importanța strategică a acestui cluster și tot ce reprezintă: branduri puternice și ambiție comercială, o amprentă semnificativă în producție și o echipă talentată, mândră de ceea ce livrează.

Implicarea mea în Moldova și Bulgaria este diferită, pentru că lucrez îndeaproape cu doi Country Manageri. România, în schimb, este o piață mai mare și mai complexă. România este o piață-cheie pentru JTI, pentru că include o fabrică cu performanțe de top, un IT Hub în creștere și o prezență comercială solidă, inclusiv prin rețeaua de vânzări.

Ce ne puteți spune despre echipă?

Echipa a fost, de asemenea, un factor esențial. Este diversă, cu un mix solid de naționalități și genuri, iar acest lucru mă face să mă consider norocoasă. Lucrez cu profesioniști experimentați și echipe puternice, iar nivelul de expertiză și implicare m-a impresionat.

În România avem un mix foarte bun de experiențe: lideri români în roluri-cheie, alături de colegi din Cipru, Serbia sau Spania, iar aproximativ 40% din echipa de leadership este formată din femei. Apreciez cu adevărat diversitatea, deoarece combină o profundă înțelegere locală cu perspective proaspete. Când suntem deschiși către puncte de vedere diferite – globale, locale și individuale – și le aducem împreună, acest lucru devine un avantaj competitiv real. Diversitatea aduce pasiune și perspective noi într-o echipă.

Prețuiesc energia și entuziasmul. Îmi place să văd oameni fericiți, să avem conversații cu sens și să lucrăm împreună pentru un obiectiv comun, într-un mediu în care oamenii se simt încurajați să își exprime opiniile și să pună sub semnul întrebării ideile existente. Fiecare trebuie să se simtă văzut și implicat. Dacă după un an vom fi, atât ca indivizi, cât și ca organizație, o versiune mai bună a noastră, acest lucru va reprezenta un succes pentru mine.

Care sunt prioritățile pentru cluster în anii următori și cum va fi măsurat succesul?

Prioritățile mele sunt împărțite în mod egal între performanța comercială și oameni.

Succesul comercial începe cu înțelegerea consumatorilor. Dacă această înțelegere este corectă, performanța urmează în mod natural. Din perspectiva oamenilor, avem aproximativ 1.600 de angajați în România, ceea ce ne face una dintre cele mai mari organizații FMCG din țară. Menținerea nivelului de dedicare, dezvoltarea competențelor și a capabilităților sunt esențiale.

Obiectivul nostru pentru următorii trei ani este creșterea sustenabilă, nu vârfurile pe termen scurt. Vom continua să susținem businessul de bază, accelerând în același timp creșterea produselor cu risc redus, mereu ghidați de insight-urile despre consumatori. Inovația, trainingul și adoptarea tehnologiei vor fi critice. Investim masiv în programe de formare, deoarece tehnologia singură nu livrează rezultate, dar oamenii da.

Este compania într-un proces de digitalizare, determinat de inovație?

Transformarea digitală este esențială astăzi, de la interacțiunea cu consumatorii și interacțiunea post-achiziție până la procesele interne. O platformă digitală solidă este indispensabilă.

Intern, transformăm și modul în care lucrăm prin utilizarea inteligenței artificiale – nu pentru a înlocui oamenii, ci pentru a face munca mai inteligentă și mai eficientă. Dacă AI poate reduce timpul dedicat sarcinilor administrative și repetitive, oamenii se pot concentra pe activități cu valoare adăugată mai mare. Așa văd eu digitalizarea internă.

Tehnologia joacă un rol central și în producție – atât în unitatea actuală, cât și, mai ales, în cea viitoare. O mare parte din producția noastră este deja automatizată, iar noua fabrică va funcționa cu cele mai recente tehnologii disponibile. În același timp, avem o forță de muncă puternică, motiv pentru care văd tehnologia ca pe un catalizator al performanței.

Cercetarea și inovația contează doar dacă sunt conectate la nevoile consumatorilor. Înțelegerea consumatorilor este cheia succesului, iar companiile investesc tot mai mult în anticiparea nu doar a tendințelor din industrie, ci și a schimbărilor sociale și tehnologice mai ample.

JTI își comercializează produsele în peste 130 de piețe, iar experiența noastră arată că preferințele consumatorilor diferă de la o țară la alta, fiind influențate de cultură, norme sociale și comportamente. În România, consumatorii de produse cu risc redus pun un accent deosebit pe design, în timp ce în alte piețe caracteristicile tehnologice pot fi mai importante. Consumatorii adulți trebuie să aibă libertatea de a alege. Oferim informații transparente, bazate pe fapte, despre întregul nostru portofoliu – atât produse clasice, cât și produse cu risc redus – pentru ca adulții să poată lua decizii informate.

Să vorbim despre viitoarea unitate de producție de ultimă generație. De ce România?

Pentru că noi credem în viitorul României și ne dorim să creștem împreună cu această țară.

Avem deja o fabrică puternică aici, însă am ajuns la capacitate maximă. Alegerea era între a limita creșterea sau a continua să investim – iar investiția din România a fost o decizie firească.

Țara oferă potențial pe termen lung, stabilitate, o colaborare solidă cu sectorul public și un mediu investițional favorabil. Din experiența mea, atunci când procedurile sunt respectate, lucrurile funcționează.

Din punct de vedere geografic, România este poziționată ideal. Fabrica este un hub de producție nu doar pentru România, ci pentru Europa și la nivel global. Peste 70% din producție este exportată către aproximativ 70 de piețe din întreaga lume.

Noua fabrică va stabili noi standarde de performanță de mediu.

Ce înseamnă investiția de aproximativ 300 de milioane de euro pentru prezența JTI în România și pentru regiune?

JTI este deja un contributor important la economia României. În 2025, am contribuit cu peste 1,4 miliarde de euro la bugetul de stat, prin accize, TVA și alte taxe și contribuții. Investiția într-o nouă fabrică ne consolidează capacitatea de a susține și crește această contribuție prin exporturi, inovație și operațiuni pe termen lung, întărind rolul României ca hub industrial strategic pentru JTI în Europa.

Privind în perspectivă, investim într-o nouă fabrică pentru că avem încredere în România. Infrastructura solidă a țării și, mai ales, calitatea și profesionalismul oamenilor noștri sunt motive suplimentare pentru a construi o fabrică modernă, verde, concepută conform unor standarde ridicate de sustenabilitate.

Factorii strategici care susțin această investiție la această amploare sunt performanța și relevanța strategică a operațiunilor noastre din România în cadrul regiunii europene JTI, competitivitatea pe termen lung și oportunitatea de a sprijini inovația.

„Unitate verde” – ce argumente susțin această afirmație?

O numim „verde” deoarece este proiectată ca fiind sustenabilă în mod integrat încă din faza de design: fabrica va funcționa cu energie 100% regenerabilă, va avea capacități extinse de management al deșeurilor și va include o stație dedicată de tratare a apei.

Cum veți reuși să păstrați oamenii de talent pentru această nouă unitate?

În prezent, JTI are aproximativ 1.600 de angajați în România, dintre care circa 650 în producție, iar acest proiect este construit cu un nivel ridicat de implicare din partea angajaților noștri actuali.

Sunt mândră să spun că JTI România a fost recunoscută drept Top Employer în România pentru al 13-lea an consecutiv, ocupând locul al doilea dintre cele 45 de companii premiate la nivel local.

Suntem o organizație centrată pe oameni, în care fiecare poate fi el însuși la locul de muncă, fără teama de a fi judecat – un element esențial al culturii noastre. Avem valori foarte puternice: încredere, respect, incluziune, responsabilitate, capacitate de a lua decizii. Angajații noștri sunt cea mai mare forță a noastră, iar viitorul îl construim împreună cu ei, avându-i în centrul a tot ceea ce facem.

Care va fi rolul României în strategia de inovare a companiei? Va permite noua fabrică dezvoltarea de noi categorii de produse și extinderea capacității pentru produsele cu risc redus (RRP)?

România este unică în cadrul JTI prin faptul că îmbină o amprentă industrială majoră cu o capacitate digitală în creștere: Global IT Hub-ul din București susține operațiunile JTI la nivel global, acoperind arii precum date și analytics, inginerie software, securitate cibernetică, infrastructură și operațiuni, inclusiv AI și GenAI.

Pe măsură ce construim o fabrică modernă, această proximitate creează o oportunitate reală de a integra conceptul de „digital by design”, susținând îmbunătățirea continuă și excelența operațională.

România se află deja printre performerii importanți ai grupului nostru. Capacitățile moderne sunt esențiale pentru a rămâne competitivi și pentru a răspunde ultimelor inovații și evoluției pieței.

Suntem încă într-o fază incipientă a proiectului. Cu toate acestea, o nouă fabrică va deschide oportunități de extindere, dacă va fi cazul. Astfel, va fi completată capacitatea deja dovedită a JTI de a inova – demonstrată cel mai recent prin lansarea în România a celui mai nou produs cu risc redus, de ultimă generație, din portofoliul nostru.

Ați menționat lansarea de anul trecut, iar România s-a numărat printre primele piețe pentru produsul de ultimă generație al Grupului JT din categoria produselor cu risc redus (RRP). Ce spune acest lucru despre rolul României în testarea și extinderea inovației la nivelul grupului?

Lansarea locală a celui mai avansat produs cu potențial de risc redus aflat în portofoliul nostru reflectă încrederea pe care o avem în nivelul de sofisticare al pieței și în deschiderea acesteia față de inovație. Demonstrează că România nu este doar un hub comercial solid pentru JTI, ci și o piață credibilă pentru introducerea și extinderea produselor de nouă generație la nivelul portofoliului nostru global.

JT (Japan Tobacco), grupul din care face parte compania noastră și unul dintre cei mai mari jucători globali din industria de profil, a anunțat investiții de peste 800 de miliarde de yeni pentru perioada 2026-2028, destinate dezvoltării și comercializării produselor inovatoare cu risc redus, consolidându-și prezența pe piețele internaționale strategice, inclusiv în România.

Astăzi, produsul cu risc redus lansat aici anul trecut este prezent pe mai multe piețe în lume, iar primele rezultate sunt încurajatoare.

Ambiția noastră este să continuăm să ne extindem prezența în categoria produselor de nouă generație, valorificând tehnologii avansate și cercetare științifică solidă, ca răspuns la evoluția preferințelor consumatorilor adulți. Considerăm această categorie drept unul dintre cei mai importanți factori de creștere pe termen lung pentru industria noastră.

Cum gestionați provocările de reglementare în calitate de companie multinațională angajată în investiții pe termen lung?

Parteneriatul dintre sectorul privat și autoritățile publice este esențial pentru o dezvoltare economică sustenabilă, mai ales într-o industrie complexă și în continuă transformare, precum a noastră.

Politica fiscală este un domeniu în care colaborarea este deosebit de importantă. Apreciem eforturile autorităților de a menține un dialog constant și încurajăm aprofundarea cooperării pentru a asigura structuri de accizare predictibile și stabile, care să sprijine planificarea pe termen lung și să protejeze veniturile bugetare.

Recunoaștem, de asemenea, eforturile guvernului în combaterea comerțului ilegal, care rămâne o provocare majoră și generează pierderi anuale pentru bugetul de stat de aproximativ 500 de milioane de euro. Suntem mândri de parteneriatul nostru de lungă durată cu autoritățile române de aplicare a legii și apreciem profund profesionalismul acestora.

Dialogul deschis atât cu autoritățile, cât și cu industria și consultarea tuturor părților interesate, în special în contextul elaborării unor noi reglementări, sunt vitale pentru o politică publică eficientă și echilibrată. Ca organizație angajată în inovație și dezvoltarea produselor cu risc redus, suntem pregătiți să contribuim cu expertiză și date relevante și să fim un partener constructiv în definirea cadrului de reglementare.

Angajamentul nostru este clar: dorim să fim parte a progresului economic și social al României – nu doar ca plătitor de taxe și angajator, ci ca investitor și partener pe termen lung.

Cum interacționați cu societatea pentru a vă maximiza impactul social?

Privim acest demers ca pe un efort de parteneriat. Vom rămâne implicați activ în dialogul cu autoritățile centrale și locale și vom colabora cu parteneri credibili pentru a ne asigura că investiția în această nouă unitate verde generează valoare pe termen lung.

JTI România are un istoric solid de sprijinire a comunităților. Din 1993, am investit 35 de milioane de euro în inițiative comunitare.

Pentru noi, sustenabilitatea nu este separată de business; este integrată în modul în care concepem investițiile, operăm și sprijinim comunitățile. Acest echilibru se bazează pe transparență, disciplină în execuție și colaborare constructivă cu toate părțile interesate, astfel încât creșterea să genereze valoare și încredere pe termen lung. Aș dori să subliniez încă o dată că această investiție recent anunțată reprezintă un angajament pe termen lung față de România și față de oamenii și partenerii care fac succesul nostru posibil.

Motivații puternice ca lider:

• Construirea unor echipe cu performanță ridicată și susținerea dezvoltării oamenilor. Când creăm claritate, încredere și mediul potrivit, apar și rezultatele.

• Dezvoltarea talentelor – prin coaching, oferirea de oportunități și celebrarea progresului.

• Transformarea strategiei în execuție, mai ales în perioade de schimbare.

• Livrarea de rezultate – transformarea ambiției în impact măsurabil.

• Asigurarea faptului că afacerea noastră creează valoare atât pentru consumatori, cât și pentru comunitățile în care operăm.

• Scop clar și integritate – a face ceea ce este corect, în mod consecvent, chiar și atunci când este dificil.

• Învățare și adaptabilitate – curiozitate, ascultare activă și îmbunătățirea continuă a modului în care lucrăm.

• Parteneriat – construirea încrederii cu părțile interesate și contribuția pozitivă la societate.

• Crearea condițiilor pentru performanță sustenabilă – oameni puternici, direcție clară și încrederea că lăsăm în urmă ceva durabil.

Valori de bază în business și în viață:

• Leadershipul ar trebui să asculte mai mult decât să vorbească, să pună întrebări și să evite concluziile pripite.

• Liderii trebuie să fie primii care „fac ceea ce spun”.

• Organizațiile ar trebui să permită greșelile, ca modalitate de a învăța.

• Este important să ne oprim și să sărbătorim succesul, pentru că nu este niciodată garantat.

• Autenticitatea contează: oamenii trebuie să poată fi ei înșiși la muncă, într-un mediu care nu pune etichete.

• Flexibilitatea la locul de muncă generează încredere. Cu cât le oferi oamenilor mai multă libertate de a livra în moduri care funcționează pentru ei, cu atât discuția se mută către ceea ce contează cu adevărat: calitatea muncii.

• Conexiunile contează nu prin număr, ci prin valoarea pe care o aduc.

• Respectul este ceva ce se aplică tuturor, cu toleranță zero față de comportamentele lipsite de respect.

• Puterea de decizie trebuie să vină la pachet cu responsabilitatea.

JTI în România – pe scurt:

• Investiție totală de 300 de milioane de euro din 1993 până în prezent, la care se adaugă

• Investiție suplimentară de aproximativ 300 de milioane de euro într-o viitoare fabrică verde în Ștefăneștii de Jos

• Circa 35 de milioane de euro investite din 1993 până în prezent în proiecte comunitare

• Aproximativ 1.600 de angajați în sediul central din București, fabrică, birouri de vânzări și IT Hub

• Peste 1,4 miliarde de euro la bugetul de stat în 2025, prin taxe și contribuții

______

* Conținut sponsorizat

The post Gabriella Offeddu, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria: „Credem în viitorul României” appeared first on Forbes Romania.

După aproape trei decenii de prezență locală, Deceuninck mizează în România pe inovație, parteneriate apropiate și o ofertă extinsă, adaptată noilor cerințe din construcții. Un interviu cu Ovidiu Cilibiu, Sales Manager România & Moldova Deceuninck.

Care sunt principalele obiective ale strategiei de business pentru Deceuninck în România?

Obiectivul nostru principal se poate rezuma astfel: urmărim consolidarea unei creșteri sănătoase, bazate pe parteneriate stabile și pe soluții relevante pentru piață. Deceuninck este un grup multinațional belgian cu aproape 90 de ani de tradiție, care a evoluat de la o afacere de familie la unul dintre numele importante din industria profilelor pentru ferestre și uși. În România activăm de peste 27 de ani fără întreruperi, lucru de care ne mândrim, mai ales că vorbim de un domeniu marcat de un grad crescut de volatilitate. Am traversat perioade complicate – de la criza din 2008 la pandemie, blocaje în lanțurile de aprovizionare și efectele războiului din Ucraina – fără să pierdem direcția. Ne-a ajutat mult în acest context faptul că avem un depozit modern aici, în apropierea Bucureștiului, cu ajutorul căruia putem deservi prompt cele peste 100 de companii client cu care colaborăm.

Care considerați că sunt cei mai importanți factori care modelează în prezent piața profilelor PVC?

Piața se mută tot mai clar către soluții eficiente energetic, sustenabile și cu performanță ridicată. Sunt trei motoare mari în spatele acestei schimbări: tranziția energetică, reglementările europene mai stricte și atenția tot mai mare a clienților la costul pe întregul ciclu de viață al produsului. Decizia nu se mai ia doar pe baza prețului de achiziție; contează și consumul energetic al clădirii, durabilitatea, întreținerea în timp și chiar și amprenta de carbon. În același timp, piața și consumatorii evoluează: standardele de construcție devin mai exigente, oamenii sunt tot mai bine informați.

Cum răspunde Deceuninck acestei noi realități din piață?

Ne bucură să vedem cum crește interesul față de protecția mediului înconjurător, deoarece și filozofia grupului Deceuninck include aceste valori. Răspunsul nostru îl reprezintă investițiile constante în inovație și digitalizare și menținerea unor relații apropiate cu partenerii. Credem că avantajul competitiv nu vine doar din produs, ci și din capacitatea de a ajuta clientul partener să aleagă corect, să producă eficient și să livreze mai departe produsele pe care și le dorește clientul final. Astfel, ca răspuns la cererea tot mai diversificată din piață, de anul acesta am demarat și dezvoltarea portofoliului de aluminiu, deoarece am văzut în piață cum clienții finali nu caută direct doar PVC sau doar aluminiu, ci vor să poată alege soluția potrivită pentru fiecare proiect. În multe clădiri, cele două materiale coexistă firesc – de exemplu, ferestrele pot avea profile din PVC, în timp ce pentru fațade se dorește aluminiu. Și atunci încercăm să oferim un răspuns complet pentru arhitecți, designeri și constructori, cu o abordare adaptată fiecărui tip de proiect.

Gama Elegant răspunde exact acestor cerințe, pentru că reunește exact cele trei criterii după care se iau astăzi deciziile: estetică, performanță tehnică și sustenabilitate. Clientul final își dorește un produs modern, cu linii curate, rafinate, în acord cu arhitectura contemporană, iar Elegant livrează foarte bine această promisiune. Apoi sistemele noastre oferă izolare termică și fonică excelentă, caracteristici tot mai importante într-un context în care standardele tehnice cresc permanent. Și revin la sustenabilitate: vedem un interes tot mai mare, mai ales din partea generațiilor tinere, pentru produse cu un impact redus asupra mediului înconjurător. De aceea investim în materiale reciclate și în soluții gândite pe termen lung, fără compromisuri în privința durabilității sau a designului.

Care sunt previziunile și planurile dumneavoastră pe termen mediu?

Ne așteptăm ca direcția pieței să se păstreze: mai multă eficiență, mai multă responsabilitate și o integrare tot mai clară a criteriilor de sustenabilitate în decizia de cumpărare. Vrem să continuăm investițiile în inovație și în colaborarea strânsă cu clienții, astfel încât Deceuninck să rămână prima opțiune pentru cei care caută soluții durabile, eficiente energetic și adaptate noilor cerințe de piață. România rămâne o piață cu potențial, unde ne asumăm rolul de partener de dezvoltare. Într-un context destul de volatil, cred că tocmai această combinație dintre expertiză, flexibilitate și viziune pe termen lung va conta cel mai mult.

_______

* conținut sponsorizat

Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România

The post Piața profilelor PVC se mută către eficiență energetică, design și soluții sustenabile appeared first on Forbes Romania.