ASFOR solicită compensarea proprietarilor pentru serviciile ecosistemice și carbonul stocat în păduri, precum și stimularea utilizării lemnului în construcții și investiții publice. Pădurile României absorb anual 31 mil. de tone de CO2, potrivit organizației.
„Cerem ca rolul pădurii şi al lemnului în bilanţul climatic să fie recunoscut în politici, nu doar în statistici. Asta înseamnă plăţi pentru serviciile ecosistemice şi pentru carbonul stocat, accesibile tuturor proprietarilor, inclusiv celor privaţi, care deţin aproximativ jumătate din pădurile ţării. Cerem, de asemenea, încurajarea folosirii lemnului în construcţii şi în investiţiile publice, pentru că o şcoală din lemn este şi un depozit de carbon pentru următorul secol. Nu în ultimul rând, dezbaterea despre pădure trebuie să pornească de la date, nu de la emoţii”, a declarat preşedintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă.
Pădurile României absorb anual aproximativ 13% din cantitatea netă de dioxid de carbon absorbită la nivelul Uniunii Europene, deşi ţara noastră reprezintă puţin peste 4% din populaţia comunitară.
La nivelul emisiilor nete de gaze cu efect de seră pe locuitor, România înregistrează 3,4 tone echivalent CO2, comparativ cu media europeană de 6,2 tone, având cel mai bun rezultat din grupul de comparaţie, care include Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia.
Fără contribuţia sectorului utilizării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii (LULUCF), emisiile României ar ajunge la 5 tone echivalent CO2 pe locuitor, diferenţa de 1,6 tone fiind atribuită, în cea mai mare parte, pădurilor, notează sursa citată.
Preşedintele ASFOR consideră că aceste rezultate reflectă activitatea desfăşurată în sectorul forestier şi necesitatea recunoaşterii contribuţiei acestuia la bilanţul climatic al ţării.
„Acest rezultat nu este un dar al naturii, rămas neatins. Este rezultatul unei culturi silvice cu amenajamente, cu regenerare şi cu lucrări de îngrijire, făcute zi de zi de silvicultori, de proprietari, de firmele de exploatare şi de oamenii care lucrează în pădure. Sectorul are probleme, iar ASFOR nu le-a ascuns niciodată. Dar domeniul care susţine bilanţul climatic al ţării nu poate fi tratat ca vinovat de serviciu”, a declarat Ciprian Dumitru Muscă.
În ceea ce priveşte utilizarea lemnului, organizaţia susţine că produsele obţinute din această resursă continuă să stocheze carbonul şi după recoltare, un metru cub de lemn de construcţie înmagazinând aproximativ o tonă de CO2 atât timp cât materialul rămâne în uz.
„O pădure gospodărită durabil absoarbe carbon cât creşte, iar lemnul scos din ea continuă să-l stocheze în construcţii şi în produse de lungă durată. Pădurea şi lemnul folosit inteligent nu sunt în competiţie. Sunt două etape ale aceluiaşi circuit al carbonului”, a explicat preşedintele ASFOR.
Asociaţia precizează că, în ultimii ani, firmele private din sectorul forestier au investit în tehnologii de scanare LiDAR, inventariere digitală şi trasabilitate a lemnului, aceste soluţii fiind testate împreună cu parteneri europeni în cadrul proiectului SINTETIC.
Regulamentul (UE) 2023/839 stabileşte pentru anul 2030 o ţintă de absorbţie netă de 310 milioane de tone de CO2 anual la nivelul Uniunii Europene, în sectorul LULUCF, în timp ce absorbţia netă actuală este estimată la aproximativ 231 de milioane de tone, conform datelor prezentate de organizaţie.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
