Pierderea celor 770 de milioane de euro asociate reformei salarizării unitare reprezintă un cost pentru buget, însă nu este suficientă, în sine, pentru a provoca un derapaj fiscal, consideră președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. În schimb, acesta atrage atenția că blocarea reformei prelungește o problemă care trebuie rezolvată pentru a corecta inechitățile din sectorul public și pentru a asigura mai multă predictibilitate în evoluția cheltuielilor cu salariile.
În introducerea Raportului Consiliului Fiscal pe 2025, Dăianu apreciază că legea salarizării unitare a ajuns într-un impas și a tensionat dialogul politic. În opinia sa, discuțiile privind reforma ar trebui reluate în lunile următoare, astfel încât aceasta să poată fi inclusă în proiectul bugetului pentru 2027, cu respectarea constrângerilor impuse de consolidarea fiscală.
„Regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp”, afirmă Dăianu, care subliniază că reforma nu ar trebui abandonată, cu atât mai mult cu cât o nouă lege ar trebui să reducă discrepanțele dintre salariile din sectorul public și să prevină creșteri salariale care pot pune presiune asupra finanțelor statului. Totodată, realizarea reformei ar contribui la credibilitatea politicii economice și la susținerea ratingului suveran.
Pe de altă parte, acesta arată și că problema celor 770 de milioane de euro trebuie privită în contextul mai larg al finanțelor publice, în condițiile în care România continuă procesul de consolidare bugetară, iar deficitul aferent primelor șapte luni a fost de 2,34% din PIB, cu aproximativ 1,7 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit lui Dăianu, ajustarea s-a bazat în principal pe înghețarea salariilor și pensiilor, raportat la PIB, precum și pe majorarea unor taxe și impozite, în special TVA și accize. Economistul consideră că această combinație a fost inevitabilă, întrucât o reducere drastică a cheltuielilor sau o creștere rapidă și masivă a veniturilor fiscale nu erau soluții realiste pentru o corecție de asemenea amploare.
Costul ajustării este însă resimțit atât de populație, prin diminuarea puterii de cumpărare, cât și de companii. Dăianu avertizează, de asemenea, că instabilitatea politică poate afecta procesul de consolidare și, implicit, percepția agențiilor de rating asupra României.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că România a ajuns la actuala situație după ani în care a funcționat cu deficite ridicate și „a trăit mult peste posibilități”. Datoria publică a depășit 60% din PIB în 2026, față de 35% în 2019, iar economia continuă să se confrunte cu problema deficitelor gemene, bugetar și de cont curent.
Pentru 2027, Dăianu estimează că economia ar putea crește cu aproximativ 2%, iar inflația ar putea coborî sub 4% la finalul anului, dacă nu apar noi șocuri majore. În același timp, consolidarea fiscală trebuie continuată, cu obiectivul reducerii deficitului la aproximativ 5,5% din PIB.
El consideră că acest obiectiv este dificil, dar realizabil dacă România își îmbunătățește semnificativ colectarea veniturilor fiscale și continuă reformele din sectorul public. În același timp, fondurile europene, inclusiv cele din PNRR care vor mai putea fi absorbite, vor avea un rol important în susținerea economiei într-un an în care ajustarea fiscală va continua să fie resimțită.
Dăianu avertizează că presiunile asupra bugetului vor rămâne ridicate, inclusiv din cauza creșterii cheltuielilor de apărare, a riscurilor geopolitice și a efectelor schimbărilor climatice. În aceste condiții, România are nevoie de o reducere graduală a deficitului, de stabilizarea datoriei publice și de reforme care să crească eficiența cheltuirii banilor publici.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
